9,277 matches
-
Divin; stolurile de vrăbii gureșe, zburătăcindu-se prin praful fierbinte al drumului, într-o baie rapidă și binefăcătoare, zvâcnind apoi spre înălțimi, scuturându-și cu vioiciune aripile desfăcute într-un gest de igienizare corporală totală. N-a văzut de pe câmpia nesfârșită profilându-se, pe linia orizontului mișcător, cumpăna înțepenită a unei fântâni ca o balerină cu trupu-i miniatural executând într-o poziție statică echilibrul perfect de o inegalabilă măiestrie artistică; n-a văzut imensitatea copleșitoare a acestei câmpii, nesfârșit de întinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de pe câmpia nesfârșită profilându-se, pe linia orizontului mișcător, cumpăna înțepenită a unei fântâni ca o balerină cu trupu-i miniatural executând într-o poziție statică echilibrul perfect de o inegalabilă măiestrie artistică; n-a văzut imensitatea copleșitoare a acestei câmpii, nesfârșit de întinsă și de mănoasă, în fața căreia inima își accelerează bătăile și întregul corp simte nevoia unor aripi de zbor... Nici participarea masivă a ciulinilor țepoși, rotunzi și alerți la maratonul tradițional, luând startul la marea Olimpiadă autumnală a pelerinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
înspăimântătoare eclipsă. Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor (Psalm 113:24) Cerul este tronul Meu și pământul așternut picioarelor Mele. (Fapte 7:49) Pe deasupra oceanului planetar, peste pădurile și munții acestui Pământ, peste întinderile nesfârșite și inospitaliere ale deșertului și sus, sus de tot, până la zenit și mai departe, mirosul de carne prăjită, arsă, transformată în cenușă, făcea cunoscut Universului întreg Apocalipsa nazistă, generată și întreținută de "creștinii catolici" în solda paranoicului Adolf Hitler. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de ani. Cine știe? Poate... Dar, nu prea cred... Ai grijă de Tine, Doamne! Pe curând... Luați aminte că sintagma "Muncă voluntară" este soră siameză cu "Munca te face liber", adică îți dă senzația de împlinire, de satisfacție, de bucurii nesfârșite și de îndepărtare a oricărui sentiment de tristețe, devii un om nou, cu un orizont optimist și luminos, capabil de fapte mărețe...! Minciuni criminale!!! Încă o dată, luați aminte la faptul că sintagma de mai sus ilustrează, la cel mai înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
epice exemplare: omorârea câinelui, mâncatul unui cartof în vremea secetei. În sfârșit, cel mai impresionant segment al cărții este cel al construirii bordeiului și a casei în Bărăgan. Spațiul explodează. Trecerea de la spațiul îngust și întunecat al vagonului la spațiul nesfârșit și luminos al câmpiei este copleșitoare. Simțul amănuntului, spiritul de observație, organizarea materiei epice, toate recomandă în Victor Aciocîrlănoaiei un condei strălucit. Iată cum patru copii fac o casă în Bărăgan: "Mai întâi am ales o suprafață de teren plană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să trezim dintr-un somn dulce pe cei care ne-au condus și ne conduc, am dat semnalul unor organisme internaționale și statelor semnatare ale “Conferinței de Pace de la Paris” din 1947, că nedreptatea făcută României nu poate continua la nesfârșit. A căzut zidul Berlinului, s-au unit cele două Germanii, de ce să nu se unească și cele două Românii?
Cuvânt înainte. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1658]
-
propune un text autobiografic, patetic prin luciditate și lirism, de o izbitoare forță perceptivă, de un conținut tragism, în care omul secolului al 21-lea se regăsește ludic. Necurmatei treceri care supune omenescul destin, poetul îi opune, prin simbolistica nimicului, nesfârșita întindere a clipei. Universal prin neființă, dar prezent prin cuvânt iată magnificul paradox al celui mai recent comunicat al său", a declarat criticul literar Barbu Cioculescu. Cum vă definiți Dumneavoastră poezia? Dar alți critici? Cred că, începând de la "Drumul furnicilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
piatra cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare și suferința ar fi locuit departe de mine? Poate tu ai vrut să mă naști stea și iată-mă doar un trist adevăr care umblă prin lume licurici al nesfîrșitelor grelelor nopți. Pentru cîntec și moarte m-ai născut mamă înveșmîntat în viitorul meu de stele căzătoare n-am contenit să-mi hrănesc propriul gol și să mîngîi pămîntul de sub pleoape. De ce m-ai născut de carne, mamă cînd aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
soi de opiu al lumii moderne, un odios cronofag. Nu neg importanța televiziunii, dar, din păcate, aceasta a devenit la noi un excelent mijloc de manipulare, de spălare a creierelor. Acest obiect al vieții moderne revarsă asupra noastră un torent nesfârșit de publicitate, modelându-ți parșiv gusturile, sugerându-ți ce să mănânci, ce să îndrăgești, ce să urăști, ce să votezi etc. Așa că am renunțat la această tiranie, care o întrece cu mult pe cea a unei soacrei sau a unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
rentabilă, o formează pe marginea șoselelor vânzarea de fotografii ilustrate precum și dansurile. Copiii se adună În jurul mașinilor și sunt gata pentru dans. Statul le garantează așa numitele rezervații. Dar nu mai e vânatul de odinioară, În special au dispărut turmele nesfârșite de bizoni. Iar agricultura Îi atrage mai puțin. Pe șoseaua principală de aici, a murit Într-un accident unicul fiu al scriitoarei Gina Lambrosso, autoarea multor cărți de mare răsunet. În cursul zilei suntem urmăriți insistent de o mașină cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
XVIIIlea” de Mircea Pahomi. În documentarul scris de Vasile Tărâțeanu, este vorba despre nașterea la 7 noiembrie 1990 a ziarului Plaiul Românesc - devenit revistă -, conținutul primelor sale numere, pașii făcuți în promovarea adevărului istoric și de trezire a conștiinței naționale, nesfârșitele greutăți întâmpinate, inclusiv încercarea de a-i pune capăt existenței în justiție... Luându-și rămas bun și zicându-i „Să-ți dea Domnul Plaiule, Românesc, și la propriu și la figurat, viață lungă și fără firul sau gardul de sârmă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fi corespondent contrastant al unuia dintre cele mai briliante efecte dramatice ale lui Ibsen. Deoarece eu nu cred deloc că nuvela despre care tocmai am vorbit se concentrează pe Hedda Gabbler. Este doar o întâmplare că motivul triunghiului, folosit la nesfârșit de povestitorul modern, a căpătat o anumită asemănare cu dispunerea lui Ibsen, căci nodul gordian se desface într-un mod cu totul diferit. Pe de altă parte, este evident că ultimul capitol al Nopții de Sânziene este conceput în analogie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
asemănarea unei ocupații străine". Probabil asta a și fost cauza pentru care în momentul cînd ajunge în capitala Franței, în urma unei burse acordate de acest stat, la sfîrșitul lui 1946, va prefera să rămînă în exil. Și în tot acest nesfîrșit exil, Virgil Ierunca nu și-a pierdut, ca mulți alții, nici o clipă credința că va veni ziua sfîrșitului, cînd comunismul se va prăbuși. Criticul din volumul Subiect și predicat (1993) a urmărit cu obstinație să umilească uitarea, memoria fiind mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
întreceau să le publice cît mai grandios și unde mai toți scriitorii patriei erau prezenți. Unii mai fără voia lor, cu texte pe care acum le regretau, dar binevenite pentru politrucii redactori, alcătuitorii de astfel de opuri. Un răspuns de nesfîrșit bun-simț, dar nu mai puțin substanțial, aflăm în Dimpotrivă la o Scrisoare către intelectualul din Occident, publicată în "Viața Românească" de Constantin Noica, în 1986. O scrisoare (în fond, neavenită, pentru noi, cei tineri atunci), din nefericire, nu lipsită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În cartea lui Costin Merișca sînt, ca într-un catalog al ororii, nominalizate astfel de cazuri, locurile unde s-a aplicat "reeducarea", cine și cui, perioadele, cine dintre gardieni și comandanți au participat sau asistat în direct la aplicarea acestor nesfîrșite torturi etc. Se aflau, după spusele sale, într-un imperiu al suspiciunii, al delatorilor, al urii. De remarcat evoluția fenomenului prin rafinarea mijloacelor de tortură motivată de amplificarea stării de alienare a torționarilor, a sadismului lor, dar și de încercarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
repete niciodată, eu am "vîndut" comuniștilor talentul meu, mult-puțin, pe care-l am". Astfel de declarații, cînd se știe de ce suferințe a avut parte cel care a scris Prin cenușa imperiului înainte de 1944, sînt nu numai minciună sfruntată, dar și nesfîrșit de penibile. Aurel Baranga, repetă papagalicește, cu o desăvîrșită limbă de lemn, obiectivele cuprinse în rapoarte și corapoarte: "Partidul ne-a învățat că arta în afara slujirii poporului nu este artă, că arta este permanent un factor de construcție. Partidul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la carceră, iar de era cumva iarna, plăcerea lor era să te lase la izolare, în pielea goală. Tatăl meu a avut, săracul, acest nenoroc." Constantinescu apreciază ca necesar un proces al comunismului: Această doctrină trebuie înfierată". Și motivează cu nesfîrșit bun-simț: Poate că, privind dintr-un alt unghi posibil, Feller și cu mine sîntem amîndoi victimele comunismului. Dacă n-ar fi venit comunismul, el ar fi fost un evreu oarecare, care ar fi putut vinde ghete sau stofe în Botoșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tristețile unei vieți ce-și avea dreptul la normalitate, la acele drepturi afirmate în Declarația drepturilor omului. Societatea comunistă, pentru care omul era cel mai prețios capital și al cărui țel suprem era fericirea omenirii, a întunecat și distrus un nesfîrșit șir de vieți omenești. Dumitru Ibănescu (n. 1926), din Vorniceni este o altă victimă, Va fi arestat în ultimul an de liceu, în mai 1947. Prin '44 a fost atras de Frățiile de cruce, dar în '46 s-a retras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ca renăscut, este supus unor repetate asalturi ale fericirii. Realizează sfînta taină a botezului, adevărul ei. Simte și afirmă: Botezul e o descoperire. Botezul din celula 18 îi va deschide una după alta pușcăriașului, izraelitului în care nu este vicleșug, nesfîrșitul șir al porților în care strălucitoare se arată, în marea lor splendoare, fericirile. Va cunoaște noi și nebănuite tărîmuri ale fericirii, va călca pe încă alte și necunoscute și înalte trepte ale bucuriei. * La 48 de ani Nicolae Steinhardt a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au băgat doar lichelele". Recunoaște că ar mai fi în stare să ucidă și anume pe Pavel Ștefan cel care l-a îndrumat în întunecata lui tinerețe să-și omoare tatăl. Sînt mărturii zguduitoare, apocaliptice ale unui torționar din șirul nesfîrșit de torționari ai comunismului. Întrece tot ce s-a povestit de către supraviețuitorii de la Pitești, despre acel loc prin care au trecut atîția intelectuali de valoare ai Țării și ale căror vieți, au fost definitiv distruse Între ei s-au aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au fost victime și nu torționari. Mai putem spera într-un proces al comunismului, atît timp cît crimele torționarilor comuniști asupra deținuților politici sînt tratate prin actuala lege drept crime de drept comun și care sînt prescriptibile! Și au trecut nesfîrșiți ani și vor mai trece nesfîrșiți pînă vor fi chemați în instanță pentru a fi siguri că se vor încadra în aceste prevederi. Normal, așa cum crimele Holocaustului nu sînt în veci prescriptibile, la fel trebuie și crimele comunismului să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mai putem spera într-un proces al comunismului, atît timp cît crimele torționarilor comuniști asupra deținuților politici sînt tratate prin actuala lege drept crime de drept comun și care sînt prescriptibile! Și au trecut nesfîrșiți ani și vor mai trece nesfîrșiți pînă vor fi chemați în instanță pentru a fi siguri că se vor încadra în aceste prevederi. Normal, așa cum crimele Holocaustului nu sînt în veci prescriptibile, la fel trebuie și crimele comunismului să nu se prescrie, fiind crime împotriva umanității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condamnat. Prima parte a detenției, din aprilie 1957 pînă în octombrie 1958, o petrece la Jilava, apoi va fi transferat la Gherla. Cărțile despre iadul închisorii sînt sub semnul memoriei, al neuitării torționarilor Enoiu, Maromet, Șomlea, Goiciu, Istrate, un șir nesfîrșit de brute, pe care după '89, nimeni nu i-a supărat nici măcar cu o întrebare. Cu două zile înainte de a fi eliberat și trimis cu domiciliu obligatoriu (D.O.) în Bărăgan, unde va rămîne din 1958, aproape cinci ani este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
frică creștea, inocularea devenea masivă. Acesta a fost secretul comunismului, gestionarea fricii". Pe scurt, în formularea lui Lenin, comunismul nu poate exista în afara terorii. Prin legislația actuală, crimele comunismului sînt tratate drept crime de drept comun, situație în care, grație nesfîrșitelor temporizări, se va asigura pentru majoritatea cazurilor prescrierea lor. Încît, sînt alături de Marius Oprea, care crede că ceea ce se poate face este să redeschidem cu naturalețe și curaj acest greu dosar al comunismului și să putem să facem în așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mărturisitor, asta înseamnă că a avut și el un moment de slăbiciune sau de lehamite. Nu înseamnă că nu a rupt oase. Înseamnă că nu i-a rupt lui oasele"." Marea majoritate a dușmanilor de clasă adunați conștiincios și cu nesfîrșită abnegație de către organele de Securitate aveau ca temei Articolul 209 în care erau înșiruite la un loc infracțiunile cele mai generale, de la agitație și uneltire contra ordinii sociale, la propagandă dușmănoasă, constituirea de organizații antipartinice, sau ponegrirea orînduirii socialiste, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]