9,048 matches
-
fost dezvoltate inițial pentru aplicații militare, dar au fost cunoscut o evoluție semnificativă în ultimii ani. Progresul echipamentului de transmisuni de date a permis rețelelor "mesh" să ofere un larg spectru de servicii cum ar fi "client-access", servicii "backhaul" ș.a. Nodurile "mesh" au devenit mai performante, unele modele pot suporta mai multe cartele radio, fiecare operând la diferite frecvențe. La începutul anului 2007 compania americană MERAKI a lansat un "mini mesh router" fără fir. Aceasta este un exemplu de rețea "mesh
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
de rețea "mesh" fără fir (care suportă viteze de pînă la 50 Mbit/s). Dispozivul Meraki Mini a fost optimizat pentru rețelele fără fir avînd o acoperire de 250 metri. Acesta este un exemplu de rețea "mesh" cu un singur nod care este utilizat de către o cumunitate în comparație cu rețelele "mesh" multifuncționale care oferă o infrastructură mai mare. Cele mai mari firme care oferă noduri de rețea "mesh" avansate sunt BELAIR, STRIX SYSTEMS ȘI MESH DYNAMICS. Un proiect al Mit Media Lab
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
fir avînd o acoperire de 250 metri. Acesta este un exemplu de rețea "mesh" cu un singur nod care este utilizat de către o cumunitate în comparație cu rețelele "mesh" multifuncționale care oferă o infrastructură mai mare. Cele mai mari firme care oferă noduri de rețea "mesh" avansate sunt BELAIR, STRIX SYSTEMS ȘI MESH DYNAMICS. Un proiect al Mit Media Lab a produs laptopul XO-1 care este destinat pentru instituții de invățămînt dezavantajate din țările în curs de dezvoltare care utilizează tehnologia "mesh" (bazată
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
IEEE 802.11) pentru a crea o infrastructură robustă și necostisitoare. Conexiunile instantanee făcute de laptop sunt la nevoie vindecate automat pentru a reduce necesitatea de infrastructură externă, cum ar fi Internetul, pentru a ajunge la toate zonele, pentru că un nod conectat ar putea partaja conexiunea cu alte noduri din apropiere. Un concept similar a fost implementat de către GreenPacket cu aplicația sa Sunbuddy. În Cambridge, Marea Britanie, la 3 iunie 2006 la evenimentul „Strawbery Fair” a fost utilizată rețeaua "mesh" pentru a
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
robustă și necostisitoare. Conexiunile instantanee făcute de laptop sunt la nevoie vindecate automat pentru a reduce necesitatea de infrastructură externă, cum ar fi Internetul, pentru a ajunge la toate zonele, pentru că un nod conectat ar putea partaja conexiunea cu alte noduri din apropiere. Un concept similar a fost implementat de către GreenPacket cu aplicația sa Sunbuddy. În Cambridge, Marea Britanie, la 3 iunie 2006 la evenimentul „Strawbery Fair” a fost utilizată rețeaua "mesh" pentru a rula servicii de televiziune mobilă, internet și radio
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
pentru aplicații care rulează în timp real, cum ar fi VoIP. Multe rețele "mesh" operează pe mai multe benzi radio (engleză: "radio bands"). De exemplu rețelele "mesh" de tip Fire Tide și Wave Relay au posibilitatea de a comunica între noduri pe frecvența 5,2 GHz sau 5,8 GHz, dar comunicarea de la nod la client se efectuează la frecvența 2,4 GHz (802.11). Acest lucru este realizat de către Software Defined Radio (SDR). Proiectul SolarMesh a examinat posibilitatea de alimentare
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
mesh" operează pe mai multe benzi radio (engleză: "radio bands"). De exemplu rețelele "mesh" de tip Fire Tide și Wave Relay au posibilitatea de a comunica între noduri pe frecvența 5,2 GHz sau 5,8 GHz, dar comunicarea de la nod la client se efectuează la frecvența 2,4 GHz (802.11). Acest lucru este realizat de către Software Defined Radio (SDR). Proiectul SolarMesh a examinat posibilitatea de alimentare energetică a rețelelor "mesh" (802.11) cu energie solară și baterii reîncărcabile. Puncte
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
of Electrical and Electronical Engeneers" sau IEEE) a depus foarte mari eforturi pentru standardizarea rețelelor 802.11 cu scopul de a reduce consumul de energie electrică, dar rularea aplicațiilor care se alimentează cu radiația solară va putea implica numai un nod de rețea unde opțiunea de economisirea a energiei electrice asupra amplificatorului de semnale nu va avea loc (engleză: "relay-link").
Wireless Mesh Network () [Corola-website/Science/313688_a_315017]
-
Viteză maximă a navei era un secret militar, iar cercetările istoricilor din ultimii 50 de ani nu au ajuns la o concluzie certă. Cel mai probabil este că nava cu încărcătură maximă (53.000 tone) putea atinge circa 30 de noduri, respectiv 55,56 km/h. Sistemul de conducere a focului Funcționare: a) Inamicul era detectat fie de către avioanele de la bord fie de către directorul principal care se uită b) Distanță până la țintă era estimată, iar estimarea era trimisă electronic calculatoarelor de
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
Comandantul navei a fost numit Ernst Lindemann. Într-un test executat în octombrie 1940, la un deplasament de 43.000 tone, si o putere de 118.000cp, în apa de mică adâncime, nava a obținut o viteză de 28.36 noduri. Manevrele de luptă și testele artileriei au început în noiembrie 1940. Comandantul navei s-a declarat nemulțumit de lipsă pieselor de schimb și a insuficientei ajustări a calculatoarelor de bord și a lifturilor de muniție. Drept urmare, nava a reintrat în
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
proiectile către Norfolk, care s-a retras foarte rapid într-un banc de ceață. Sesizând pericolul, căpitanul englez a decis să mențină o distanță de siguranță de 20 km față de escadra germană. Dată fiind viteza superioară a crucișătoarelor britanice (32-33 noduri, față de 30noduri Bismarck), ele se puteau îndepărta în cazul în care navele germane încercau să micșoreze distanță. Astfel, din dimineața zilei de 24 Mai, navele germane au fost monitorizate atent de britanici. Informațiile transmise de cele două crucișătoare au fost
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
apropiate unități erau crucișătorul de bătălie Hood și cuirasatul Prince of Wales, escortate de 4 distrugătoare. Hood era pe vremea aceea nava-amiral a flotei britanice. Avea un deplasament de 49.000t și atingea o viteză maximă de 30.5-31 de noduri, fiind înarmat cu 8 tunuri de 381mm L42. Prince of Wales era un cuirasat foarte nou, din clasa King George Vth, echipat abia în martie 1941. Avea un deplasament de 43.000t și atingea o viteză maximă de 29 de
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
fiind înarmat cu 8 tunuri de 381mm L42. Prince of Wales era un cuirasat foarte nou, din clasa King George Vth, echipat abia în martie 1941. Avea un deplasament de 43.000t și atingea o viteză maximă de 29 de noduri, fiind înarmat cu 10 tunuri de 356mm L45. Bătălia din Strâmtoarea Danemarcei În dimineața zilei de 24 Mai, cele două cuirasate britanice au interceptat navele germane, având loc Bătălia din Strâmtoarea Danemarcei. "Hood" și "Price of Wales " au atacat dinspre
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
2 portavioane, 3 cuirasate și 40 de nave mai mici (crucișătoare și distrugătoare) au început mișcări convergente înspre ruta estimată a navei germane. Într-o mișcare curajoasă, cuirasatul Prince of Wales, desi avariat și cu viteză limitată la 26 de noduri, a încercat să intercepteze din nou navele germane, escortat fiind de crucișătoarele Suffolk și Norfolk. Bătălia, purtată în seara zilei de 24 mai, s-a purtat între 20 și 30 km, Suffolk fiind încadrat de câteva ori de salvele de pe
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
fost descoperit, în sud-estul insulelor britanice. Portavionul "Victorious" a lansat 12 avioane lans-torpila, care au reușit 1 sau 2 lovituri asupra navei germane. Cu toate acestea, armura deosebit de rezistență a rezistat cu brio, si Bismarck continuă goana cu 24-25 de noduri. Ieșit din raza de acțiune a lui "Victorious", Bismarck a intrat în raza de acțiune a portavionului "Ark Royal", care a lansat 2 valuri a câte 15 avioane lans-torpila. Trecând prin barajul antiaerian destul de ineficient, avioanele britanice au reușit încă
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
torpile: 1 în centrul navei, care a cauzat foarte puține avarii, si o a doua fatală, în zona pupă, blocând ambele cârme ale navei. Încercările de deblocare a cârmelor au dat greș, iar viteza navei a scăzut simțitor, la 12-15 noduri. În plus, având cârmele blocate, "Bismarck" se putea deplasa doar ca un tramvai, pe o direcție prestabilita. Din nefericire, aceasta directie era tocmai cea din care se apropiau unitățile grele ale HOme Fleet - cuirasatele King George Vth, Rodney, 2 crucișătoare
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
Marea Nordului. Pe la ora 8:00 dimineață, King George Vth și Rodney l-au detectat pe Bismarck. Li s-au alăturat crucișătoarele grele Dorsetshire și NOrfolk Din cauza valurilor de 4-5 metri, viteza lui Bismarck a scăzut și mai mult - la 7-8 noduri - în condițiile în care adversarii se apropiau cu 23-28 de noduri. La 8:40, navele britanice au deschis focul de la 21 km distanță. Bismarck a răspuns imediat, 3 minute mai tarziu coloane de apă încadrând pe ""Rodney"". De teamă să
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
l-au detectat pe Bismarck. Li s-au alăturat crucișătoarele grele Dorsetshire și NOrfolk Din cauza valurilor de 4-5 metri, viteza lui Bismarck a scăzut și mai mult - la 7-8 noduri - în condițiile în care adversarii se apropiau cu 23-28 de noduri. La 8:40, navele britanice au deschis focul de la 21 km distanță. Bismarck a răspuns imediat, 3 minute mai tarziu coloane de apă încadrând pe ""Rodney"". De teamă să nu fie lovit, căpitanul de pe "Rodney" a ordonat modificarea cursului, ceea ce
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
și o pistă pentru bicicliști. Lotul 2 - Construcția infrastructurii rutiere și feroviare de acces la pod, care implică: un terminal feroviar nou pentru mărfuri și 7 km de cale ferată nouă; reconstrucția gării de pasageri existente și construcția a 4 noduri rutiere noi. Construcția a 5 km de cale ferată nouă, de la capătul podului până la calea ferată existentă Golenți-Calafat, 5 km de drum expres, plus o stație terminală pentru controlul comun al traficului și taxare. Conform memorandumului semnat de cele două
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
își dorea acest lucru. Podul propriu-zis este o investiție bulgară, beneficiarul lucrării fiind Ministerul Transporturilor din Bulgaria. Bulgarii au realizat podul feroviar și rutier cu patru benzi, un terminal feroviar nou pentru mărfuri, șapte kilometri de cale ferată nouă și patru noduri rutiere noi, în timp ce România a construit pentru infrastructura de acces pe pod mai multe bretele rutiere, cinci kilometri de cale ferată și o stație terminală pentru controlul comun al traficului și taxare. Beneficiarii investiției de pe malul românesc sunt Compania Națională
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
de regimul Nicolae Ceaușescu pentru a disipa influențele pe care le exercita centrul vechi, istoric al Bucureștiului asupra mediului citadin. Bulevardul Unirii, ce purta în proiectul original denumirea de ""Victoria Socialismului"", conectează Piața Alba Iulia cu Piața Constituției, străbătând importantul nod de circulație din Piața Unirii. Fiind inspirate de arhitectura regimurilor totalitare din fostul bloc socialist, cu precădere China și Coreea de Nord (vizitate de Nicolae Ceaușescu în 1970), lucrările la noul Centru Civic și la bulevard au fost inaugurate la 25 iunie
Bulevardul Unirii, București () [Corola-website/Science/313747_a_315076]
-
extinderea pe orizontală a localității (în prezent 23.000 ha) și o explozie demografică semnificativă (148.000 locuitori). Sistematizarea orașului determină apariția unui nou centru administrativ, a unui centru financiar-bancar, respectiv a unui centru comercial. Fosta Piață Centrală devine un nod de circulație rutieră cu un imens sens giratoriu, în mijlocul căruia trona un monument, numit „Obeliscul eliberării” (realizat în 1954, la comanda autorităților pro-sovietice). În Baia Mare municipalitatea a declanșat un amplu proiect de reabilitare a Centrului Vechi (Piața Libertății) în 1993
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
q". Atunci formula 19 În cazul unei reduceri infinit lente "L"(εt) a lungimii "L" = "L"(t=0) a laturii cubului, corespunzând volumului inițial "V". În acest proces, distribuția radiației "trece" pe rând prin soluțiile corespunzătoare laturilor L(εt): numărul de „noduri” (dat de valorile "m,n,p") ale undelor în toate direcțiile rămâne constant: undele sunt "comprimate", astfel încât numărul "q" rămâne constant iar lungimea de unda se schimbă după legea: formula 20 unde V este volumul cubului. În acest proces, energiile individuale
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
ciuma.” Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare. Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meșterii populari ne permit incursiuni într-un univers mitologic, antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar -, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodăriei), chipul omenesc, păsările, dintele de
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
al Israelului, la 16 aprilie 1457 î.en., noul, tânărul si ambițiosul faraon egiptean , Tutmes al III-lea, isi conduce fortele de 20.000 de oameni recruti (fermieri condusi la arme) si mercenari nubieni profesionisti, impotriva cetatii ce reprezenta un nod comercial vital în aceea vreme, stăpânită de o coaliție răzvrătită formată din forțe canaanite conduse de regele Kadeshului.A fost prima bătălie istorică înregistrată. Carele egiptene, cu o viteză de 25 km pe oră, reprezentau arma supremă a antichității.După
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]