9,077 matches
-
podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o potecă
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o potecă de acces pe partea stângă până sub grohotișul de la gura peșterii. Pe grohotiș se toarnă din beton o scară, cea mai grea operațiune. Betonul era adus de un trust de construcții gata amestecat și trebuia încărcat în ranițe militare și dus în spate pe panta de grogotiș. În peșteră s-au
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
de la gura peșterii. Pe grohotiș se toarnă din beton o scară, cea mai grea operațiune. Betonul era adus de un trust de construcții gata amestecat și trebuia încărcat în ranițe militare și dus în spate pe panta de grogotiș. În peșteră s-au instalat scări de lemn la cele două săritori. De reținut faptul că întreaga sumă de bani necesară pentru materiale, beton, fier beton, scândură, grinzi, plus banii necesari pentru hrana speologilor constructori au fost obținuți din donațiile turiștilor care
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
faptul că întreaga sumă de bani necesară pentru materiale, beton, fier beton, scândură, grinzi, plus banii necesari pentru hrana speologilor constructori au fost obținuți din donațiile turiștilor care în trecere spre Scărișoara se opreau să vadă și cum se amenajează peștera Poarta lui Ionele. După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local din Gârda de Sus a hotărât modernizarea amenajării peșterii cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
necesară pentru materiale, beton, fier beton, scândură, grinzi, plus banii necesari pentru hrana speologilor constructori au fost obținuți din donațiile turiștilor care în trecere spre Scărișoara se opreau să vadă și cum se amenajează peștera Poarta lui Ionele. După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local din Gârda de Sus a hotărât modernizarea amenajării peșterii cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
în trecere spre Scărișoara se opreau să vadă și cum se amenajează peștera Poarta lui Ionele. După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local din Gârda de Sus a hotărât modernizarea amenajării peșterii cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
Peștera de sub Piciorul Babelor este o peșteră formata din conglomerate din Munții Bucegi. Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peștera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanților, denivelare inconfundabilă
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
Peștera de sub Piciorul Babelor este o peșteră formata din conglomerate din Munții Bucegi. Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peștera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanților, denivelare inconfundabilă de circa 20 m, vizibilă tocmai
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
Peștera de sub Piciorul Babelor este o peșteră formata din conglomerate din Munții Bucegi. Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peștera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanților, denivelare inconfundabilă de circa 20 m, vizibilă tocmai din versantul apusean al Bucegilor, de o parte și cealaltă a potecii se află intrările în (dreapta, într-o mică depresiune de
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri. Peștera de pe Piciorul Babelor este o peșteră din Munții Bucegi descoperită pe 20 iunie 1982 de Ștefan Vârlan. O săptămână mai târziu ea era explorată și cartată de Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan, Manus Vișan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri. Peștera de pe Piciorul Babelor este o peșteră din Munții Bucegi descoperită pe 20 iunie 1982 de Ștefan Vârlan. O săptămână mai târziu ea era explorată și cartată de Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan, Manus Vișan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare, extensie plan 37,2 m. Intrarea
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
la 2030 m altitudine. Galeria ce se profilează nu pare și nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității. În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul pentru ca apoi spațiile să se dezvolte în gresie.
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
Filmarea subacvatică reprezintă o activitate care constă, din înregistrarea unor scene, imgini sau peisaje subacvatice aflate în mișcare. <br/br>Este larg utilizată în scufundare la epave, scufundare în peșteri, scufundare sub gheață etc, atât în scufundarea sportivă, cât și în scufundarea științifică și de cercetare. În scufundarea profesională, filmarea subacvatică este folosită pentru observarea diferitelor instalații și structuri imerse ale plaformelor marine, conductelor submerse etc, în vedera remedierii unor
Filmare subacvatică () [Corola-website/Science/317349_a_318678]
-
iluminării artificiale a obiectelor și viețuitoarelor care vor fi fotografiate. Iluminarea artificială este de asemenea necesară și pentru efectuarea fotografiilor alb-negru la adâncimi unde lumină naturală ce pătrunde de la suprafața nu este suficientă. Pentru fotografii efectuate în scufundare noaptea, în peșteri subacvatice, la epave, în ape tulburi, precum și în cazul fotografierii de subiecte aflate în mișcare, la care trebuie folosiți timpi de expunere mici, iluminarea artificială este obligatorie. Realizarea unor fotografii subacvatice de bună calitate depinde de experiență profesională a scafandrului
Fotografiere subacvatică () [Corola-website/Science/317365_a_318694]
-
este valea râului Ialomița, având o parte superioară montană, situată între Mecetul Turcesc și Pietroșița, în munții Bucegi. adună apele din pâraiele Bătrână, Doamnele, Obârșia, Sugari și se întinde prin centrul masivului Bucegi formând în trecerea să cheile Urșilor, cheile Peșterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine definit: chei, peșteri - Peșteră Ialomiței cu o lungime de
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
în trecerea să cheile Urșilor, cheile Peșterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine definit: chei, peșteri - Peșteră Ialomiței cu o lungime de 450m, câmpuri de lapiezuri în zona nord-vestică a bazinului, relief tip „babe”, Sfinxul, Babele.
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
trecerea să cheile Urșilor, cheile Peșterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine definit: chei, peșteri - Peșteră Ialomiței cu o lungime de 450m, câmpuri de lapiezuri în zona nord-vestică a bazinului, relief tip „babe”, Sfinxul, Babele.
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
diferențiala, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
ajunge la Cabană Caraiman (2025 m). Excursii ce mai pot fi făcute în împrejurimi: la Sfinx, durata 10 minute; la Monumentul Eroilor de pe Caraiman, pește Vârful Caraimanului (alt. 2325 m), durata 1 oră; la Cabană Omu, durata cca. 2 ore, Peșteră, Cabană Piatră Arsă. Principalele căi de acces la Cabană Babele sunt următoarele: Pârtia de ski Cabană Babele - Bușteni este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Prahovei, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
precipitațiilor pentru Cherrapunji și Mawsynram este dată în tabelul 1. Tabelul 1: Comparație a precipitațiilor pentru Cherrapunji și Mawsynram. Sursa: The Tribune, Chandigarh, august 2003. Trei motive pot fi citate pentru ploile abundente de la Mawsynram: În Mawsynram este situată o peșteră numită "Mawjymbuin".
Mawsynram () [Corola-website/Science/321819_a_323148]
-
Awash din Etiopia, a trăit acum aproximativ 160.000 de ani. Este cel mai vechi om modern din punct de vedere anatomic cunoscut și este clasificat ca o subspecie disparută. Fosile aparținând lui "Homo sapiens" arhaic au fost găsite în peștera Qafzeh din Israel și au fost datate la aproximativ 80.000 - 100.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, acești oameni fie că au dispărut ori s-au retras spre Africa acum 70.000 - 80.000 de ani în
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
epocii glaciare. Hua Liu et al., analizând markeri microsateliți autozomali, datează la aproximativ 56.000 ± 5.700 ani în urmă ADN-ul mitocondrial fosil ("de verificat în articol căci markeri autozomali și ADNmt !"). Ei interpretează fosilele omului modern timpuriu din peștera Qafzeh ca o ramură timpurie izolată, care ulterior s-a retras înapoi în Africa. Toate celelalte fosile de om modern găsite în afara Africii au fost datate la perioade mai recente. Cele mai vechi fosile bine datate găsite în afara Africii sunt
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]