8,421 matches
-
McCoy Tyner (All About Jazz), Thelonious Monk, Abduallah Ibrahim sau Keith Jarrett, Ban fiind considerat ”unul din cei mai buni pianiști care s-au mutat la New York în ultima decadă” (Bruce Lee Gallanter). Lucian Ban va susține un recital de pian solo dedicat celebrului pianist Paul Bley, unul dintre veritabilii vizionari ai jazzului, ce a contribuit decisiv, în anii 60, la eliberarea pianului de constrângerile limbajului be-bop, influențând generații întregi de pianiști. Poate mai mult decât oricine altcineva, Paul Bley simbolizează
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
s-au mutat la New York în ultima decadă” (Bruce Lee Gallanter). Lucian Ban va susține un recital de pian solo dedicat celebrului pianist Paul Bley, unul dintre veritabilii vizionari ai jazzului, ce a contribuit decisiv, în anii 60, la eliberarea pianului de constrângerile limbajului be-bop, influențând generații întregi de pianiști. Poate mai mult decât oricine altcineva, Paul Bley simbolizează întreaga istorie a pianului în jazz - de la tradiție la avangardă. În concertul de la București, Lucian Ban va interpreta piese și compoziții asociate
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
pianist Paul Bley, unul dintre veritabilii vizionari ai jazzului, ce a contribuit decisiv, în anii 60, la eliberarea pianului de constrângerile limbajului be-bop, influențând generații întregi de pianiști. Poate mai mult decât oricine altcineva, Paul Bley simbolizează întreaga istorie a pianului în jazz - de la tradiție la avangardă. În concertul de la București, Lucian Ban va interpreta piese și compoziții asociate cu Paul Bley și o serie de improvizații inspirate de universul artistului. „Alături de Thelonious Monk, Abdullah Ibrahim și Andrew Hill, Paul Bley
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
cele mai interesante proiecte și documente discografice din jazz-ul ultimelor decenii în România. În prima parte a concertului din 17 Decembrie, cei doi pianiști vor continua live explorarea acestui unic format, într-un rar concert de jazz la două piane, parte din seria Artist în Residence la ARCUB. Piese de pe discul The Pale Dot editat de Fiver House Records vor fi alternate cu noi improvizații și compoziții ce ilustrează plajă stilistica a jazz-ului în sec XXI - de la tradiție la
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
ARCUB. Piese de pe discul The Pale Dot editat de Fiver House Records vor fi alternate cu noi improvizații și compoziții ce ilustrează plajă stilistica a jazz-ului în sec XXI - de la tradiție la avangardă. Lucian Ban (solo piano) Mircea Tiberian (pian, compoziții) este compozitor și pianist de jazz cu o vastă activitate concertistica ce se întinde pe patru decenii și include peste 20 de albume discografice apărute sub nume propriu. Experiență artistului s-a extins și spre aria pedagogiei, fiind actualmente
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
tratează fenomenul muzical în general: Notes on music and music notes, Cartea de Muzică, Jazz Inside ouț și Sunetul de referință, cea mai recentă fiind Domeniul muzical - o lume cu patru dimensiuni. Iubitor al sonorităților tradiționale de jazz, Toma Dimitriu (pian, compoziții) este, însă, promotorul unui suflu nou, prin valorificarea, într-o cheie contemporană, a unor culori improvizatorice proprii și prin deschiderea manifestă față de free jazz. De-alungul anilor, a avut ocazia de a cânta alături de muzicieni precum: James Cammack, Gene Jackson
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
Norma Fisher, Bruno Canino, Igor Blagodatov, Nina Seregina, Konrad von Abel, Dana Borșan, Steluța Radu, Daniel Goiți și Șoșana Rudiakov. Sergiu a debutat la vârsta de optsprezece ani alături de Orchestra Filarmonicii „Dinu Lipatti" din Satu-Mare, cu Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră de Beethoven. De atunci, a concertat pe importante scene din Anglia, Germania, Franța, Elveția, Italia, Rusia, Brazilia, Canada și România. A evoluat, în diferite formule concertistice, alături de Șerban Lupu, Ruxandra Donose și Nelly Miricioiu. Este președintele Asociației „Lipatti
Irezistibila Valentina Nafornița, în recital de gală la Londra by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105949_a_107241]
-
ascultat în direct pe toate frecvențele Radio România Cultural și Radio România Muzical din țară și în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro. Dirijorul Julien Salemkour și-a început formarea muzicală luând lecții de pian încă de la vârsta de nouă ani. Șapte ani mai târziu a fost admis la Musikhochschule din Hanovra, studiind armonie și contrapunct cu Alfred Koerppen. După terminarea studiilor de dirijat, efectuate sub îndrumarea profesorilor Hans Herbert Jöris și Michael Gielen la
La Mulți Ani, Marin Cazacu! Concert aniversar al excelentului violoncelist cu Orchestra Națională Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105933_a_107225]
-
componență: Prof. univ. dr. Diana Moș, vioara I, rector al Universității Naționale de Muzică din București, Petru Nemțeanu, vioara II, Prof. Asociat Dr. Marian Movileanu, violă, Mircea Marian, violoncel, Prof. Asociat Dr. Emil Vișenescu, clarinet Prof. Asociat Dr. Adriana Maier, pian. Întemeiat în 2003 de către compozitorul Dan Dediu, ansamblul de muzică nouă Profil-Sinfonietta a devenit în scurt timp unul dintre cele mai prețuite și profesioniste focare de promovare a muzicii de avangardă din România. Prezențe în festivaluri internaționale de profil, înregistrări
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
au avut un rol hotărâtor în evoluția sa componistică. Peste 130 de opusuri ce acoperă aproape toate genurile muzicale: 4 simfonii și alte piese pentru orchestră (Narcotic Spaces, Ornements, Studii-Motto, Spaima, Frenesia, Mantrana, Grana, Verva), 5 concerte (saxofon, violă, vioară, pian), 4 cvartete de coarde, muzică de cameră în diferite formații, muzică pentru pian, coruri, muzică electronică, trei opere (Post-ficțiunea, Münchhausen, Eva!). Premii naționale și internaționale de compoziție și interpretare (Viena, Dresda, Paris, Berlin, Ludwigshafen, 8 premii ale UCMR, Premiul Academiei Române
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
ce acoperă aproape toate genurile muzicale: 4 simfonii și alte piese pentru orchestră (Narcotic Spaces, Ornements, Studii-Motto, Spaima, Frenesia, Mantrana, Grana, Verva), 5 concerte (saxofon, violă, vioară, pian), 4 cvartete de coarde, muzică de cameră în diferite formații, muzică pentru pian, coruri, muzică electronică, trei opere (Post-ficțiunea, Münchhausen, Eva!). Premii naționale și internaționale de compoziție și interpretare (Viena, Dresda, Paris, Berlin, Ludwigshafen, 8 premii ale UCMR, Premiul Academiei Române, Premiul Enescu), precum și prin comenzi ale diferitelor festivaluri, ansambluri și interpreți renumiți. Publicat
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
Muzică din București și directorul artistic al ansamblului Profil, precum și rectorul Universității Naționale de Muzică din București în perioada 2008-2016. Născută pe 27 noiembrie 1966, la București, Valentina Sandu-Dediu și-a început studiile muzicale la Liceul “George Enescu” din București (pian cu Marta Paladi, teorie și armonie cu Maya Badian), continuându-le la actuala Universitate Națională de Muzică din București (1986-1990, muzicologie cu Grigore Constantinescu, pian cu Aurora Ienei). S-a perfecționat la cursurile de vară de la Weimar, a beneficiat de
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
la București, Valentina Sandu-Dediu și-a început studiile muzicale la Liceul “George Enescu” din București (pian cu Marta Paladi, teorie și armonie cu Maya Badian), continuându-le la actuala Universitate Națională de Muzică din București (1986-1990, muzicologie cu Grigore Constantinescu, pian cu Aurora Ienei). S-a perfecționat la cursurile de vară de la Weimar, a beneficiat de bursa Fundației “Alban Berg” din Viena (1991), a “Colegiului Noua Europă”, București (1996-1997) și a “Colegiului de Științe” din Berlin (2000). Redactor muzical la Editura
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
din 1993). Doctor în muzicologie din 1995. Pianistă în ansambluri camerale, a realizat înregistrări cu Aurelian Octav Popa, Irina Mureșanu, Diana Moș, Dan Dediu. În 2003 a editat un CD la “Albany”, U.S.A., cu muzică românească pentru clarinet și pian (alături de Ray Jackendoff). A publicat studii, articole, recenzii etc. în București (Muzica, Actualitatea Muzicală, Melos, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, Caiete critice, Dilema, România Literară etc.), Cluj-Napoca (Echinox), Belgrad (New Sound), Tirana (Art Music in the Balkans), Katowice
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
și muzică folk va avea loc la Teatrul Național „Satiricus.I.L.Caragiale", amplasat în imediata apropiere a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchievici" din Chișinău, și va fi susținut de Maria Gheorghiu (Gorghiu) - voce, Adriana Trandafir - recital de versuri și Radu Grațianu - pian. Citește și: De Ziua Națională, la TVR 2 este Ziua Filmului Românesc Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir" de la Istanbul marchează Ziua Națională a României prin organizarea unei serii de de concerte susținute de Ansamblul Cununa Carpaților la Edirne, Ankara și
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
României cu ocazia Zilei Naționale unde vor fi prezentate imagini în format digital din expoziția „România pitorească" (fotografii din expozițiile „Romanian People" și „România prin imagini"). De asemenea, ICR Beijing va organiza, pe 2 și 5 decembrie, două recitaluri de pian și fagot susținute de muzicienii români Ilinca Dumitrescu și Vasile Macovei. Cele două concerte vor avea loc la Conservatorul Central de Muzică din Beijing, respectiv la Universitatea de studii străine din Beijing. De asemenea, cei doi artiști români vor avea
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
la Sala Bizantină a Palatului Béhague, reședința Ambasadorului României în Republica franceză, un spațiu simbolic pentru un concert dedicat Zilei Naționale, cunoscut și apreciat de publicul parizian. Cvartetul va reuni artiști de prim rang ai scenei concertistice românești: Horia Maxim (pian), Mihaela Anica (flaut), Fernando Mihalache (acordeon) și Săndel Smărăndescu (contrabas). În repertoriul concertului de la Paris vor figura: Joc Dobrogean de Paul Constantinescu, Andante de Tiberiu Olah, Vals de Eugen Doga, Rondo alla Münchhausen, Balkan Tango with Walking Bass și fragmente
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
aceea l-am și trecut în tagma compozitorilor. Îmi plac foarte mult rușii, între care Șostakovici. Cred că este foarte bine ce a făcut Festivalul Enescu care mi-a dat permisiunea să-l invit pe Scedrin. A scris mult pentru pian și pentru voce. Are o superbă cantată, Îngerul sigilat (marcat), în care are foarte multe elemente de Liturghie. Ești un artist al lumii. Și cu toate acestea te întreb: unde te simți mai acasă? Nu mă așteptam să mă simt
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
oglindească decît figura spiritului suveran, neatîrnat nici unui compromis ori echivoc. Era confiscat de creația lui Ligeti și Lutoslavski. Dar, mai ales, era fascinat de muzica lui Enescu pe care a disecat-o în studii referențiale, precum Primele două sonate pentru pian și vioară; Simfonia a II-a: Le principe cyclique dans la musique de George Enesco ori Modalismul Sonatei a II-a pentru pian și vioară ,în caracter popular românesc". A fost un comentator rafinat al sensibilității polivalente, un curios al
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
de muzica lui Enescu pe care a disecat-o în studii referențiale, precum Primele două sonate pentru pian și vioară; Simfonia a II-a: Le principe cyclique dans la musique de George Enesco ori Modalismul Sonatei a II-a pentru pian și vioară ,în caracter popular românesc". A fost un comentator rafinat al sensibilității polivalente, un curios al informației largi și un exeget al fizionomiei fenomenului sonor contemporan, având ca deziderat descoperirea ideilor într-o operă și nu regăsirea operei în
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
și vii; i-am dat, în tot acest timp, foi de hîrtie și i-am cercetat ultimele scrieri, i-am adus cărți, l-am lăsat să-mi citească din ele și l-am îndemnat de nenumărate ori să cînte la pian și din gură. Astfel, încetul cu încetul, m-am obișnuit cu el și nu am mai resimțit groaza pe care o încercăm în apropierea unor asemenea spirite nefericite, așa cum, la rîndul lui, și el s-a obișnuit cu mine și
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
ajuns în oraș, s-a uitat la mine ca și cum atunci s-ar fi deșteptat și a spus: "Concert." Fără doar și poate, la asta se gîndise tot timpul. Muzica încă nu l-a părăsit de tot. Cîntă și acum la pian, dar într-un fel foarte ciudat. Cînd se așază la pian, nu se mai ridică zile în șir. Urmărește o idee de o simplitate copilărească, pe care o întoarce pe toate fețele, pînă la capăt, pînă la exasperare. La aceasta
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
ar fi deșteptat și a spus: "Concert." Fără doar și poate, la asta se gîndise tot timpul. Muzica încă nu l-a părăsit de tot. Cîntă și acum la pian, dar într-un fel foarte ciudat. Cînd se așază la pian, nu se mai ridică zile în șir. Urmărește o idee de o simplitate copilărească, pe care o întoarce pe toate fețele, pînă la capăt, pînă la exasperare. La aceasta se adaugă o tresărire spasmodică, din pricina căreia trebuie uneori să atingă
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
întârziat. „Știu domnii noștri - Ioan Stanomir și Adrian Cioroianu, cei doi acuzatori în emisiune și alții ca dânșii - că și în lucrările în care se manifestă influențele muzicii germane sau franceze, cum ar fi «Suita I» în stil clasic pentru pian sau opera «Oedip», se vădește legătura cu folclorul nostru prin utilizarea formelor modale, ritmice, internaționale ale acestuia?”, se întreabă Emil Stratan, critic de artă. În ce privește atacul la statura morală și patriotismul compozitorului, acuzat de „colaboraționism” pentru simplul fapt că a
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
deîndată ce Emil Cioran a fost adus în discuție. Am putut vedea manuscrisele scrisorilor: răsfoindu-le cu delicatețe autoarea mi-a spus "uitați viu, parcă ieri le-am primit. Cînd le recitesc, el este ca și viu". Un concert de pian asupra căruia nu m-am concentrat deloc, se auzea discret dintr-o altă încăpere, readucînd-mi în memorie faptul că și scrisorile poartă din cînd în cînd amprenta pasiunii muzicale a celor doi protagoniști ai romanului. Ne-am așezat apoi la
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]