9,079 matches
-
presa locală. A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio, fără televizor, și se bănuia ca o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul "Piatra
Ion Muscalu () [Corola-website/Science/309755_a_311084]
-
(n. 5 iunie 1933, Poieni, Cluj - d. 30 octombrie 2014, Timișoara, România) a fost un critic istoric și literar și un stilistician român. Părinții Olimpiei Berca au fost Gheorghe Șerban (tatăl), funcționar, și Elisabeta (mama, născută Buciuman), casnică. Studiile elementare - la "Școala primară Spiru Haret
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Bucium este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Anghelești, Bisericani, Bucium (reședința), Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Helești, Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Măgura, Muntari, Petreni, Poiana, Poieni, Stâlnișoara, Valea Abruzel, Valea Albă, Valea Cerbului, Valea Negrilesii, Valea Poienii, Valea Șesii, Văleni și Vâlcea. Se află la 10 km est de orașul Abrud. Pe teritoriul comunei există un castru roman, o necropolă din epoca stăpânirii romane, locuințe
Comuna Bucium, Alba () [Corola-website/Science/310088_a_311417]
-
Bucium este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Anghelești, Bisericani, Bucium (reședința), Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Helești, Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Măgura, Muntari, Petreni, Poiana, Poieni, Stâlnișoara, Valea Abruzel, Valea Albă, Valea Cerbului, Valea Negrilesii, Valea Poienii, Valea Șesii, Văleni și Vâlcea. Se află la 10 km est de orașul Abrud. Pe teritoriul comunei există un castru roman, o necropolă din epoca stăpânirii romane, locuințe ale
Comuna Bucium, Alba () [Corola-website/Science/310088_a_311417]
-
județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Anghelești, Bisericani, Bucium (reședința), Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Helești, Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Măgura, Muntari, Petreni, Poiana, Poieni, Stâlnișoara, Valea Abruzel, Valea Albă, Valea Cerbului, Valea Negrilesii, Valea Poienii, Valea Șesii, Văleni și Vâlcea. Se află la 10 km est de orașul Abrud. Pe teritoriul comunei există un castru roman, o necropolă din epoca stăpânirii romane, locuințe ale minerilor romani, unelte vechi de minerit, o inscripție dedicată zeului Jupiter
Comuna Bucium, Alba () [Corola-website/Science/310088_a_311417]
-
Bistra este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de sate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă. Din orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș - Geogel (sat aparținător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului. Putem afirma că acest
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
comunei, satul Mogoș (fost Miclești), unele sunt așezate la distanțe de 10-16 km (Tomești, Bârlești cătun, Oncești și Cojocani); la distanțe cuprinse între 6-10 km (Bârluțești, Cocești, Bârzogani, Butești, Bărbești, Valea Barnei) sau la distanțe de 3-5 km (Valea Mlacii, Poienile Mogoșului, Mămăligani, Bogdănești ) iar cele mai apropiate sate fiind situate la distanțe de până la 2 km (Bârlești, Cristești, Negrești, Valea Țupilor). Așa cum am mai arătat comuna Mogoș cuprinde 21 de sate conform împărțirii administrativ-teritoriale care sunt grupate pe trei centre
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Țupilor). Așa cum am mai arătat comuna Mogoș cuprinde 21 de sate conform împărțirii administrativ-teritoriale care sunt grupate pe trei centre condiționate în special de prezența aici a unităților comerciale sau a școlilor astfel: 1. De centrul Mogoș aparțin satele: Mogoș, Poienile Mogoș, Valea Țupilor, Valea Mlacii, Bârlești și Cristești. 2. De centrul Mămăligani aparțin satele: Mămăligani, Valea Bârluțești, Valea Ghioghești și Valea Cocești. 3. De centrul Valea Barnei aparțin satele: Valea Barnei, Bogdănești, Bărbești, Bocești, Bârlești cătun, Bârzogani, Butești, Cojocani, Negrești
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
spre văile principale la 10-30°, ajungând în unele locuri la 40° sau chiar mai mult. Versanții au în general o expoziție sud-estică în unele părți mai domoale, favorizând așezarea de cătune sau sate mai grupate ca: Bârlești, Valea Bârluțești, Bogdănești, Poienile Mogoșului, Valea Țupilor, Valea Mlacii, întrucât sunt mai puternic încălziți de soare, zăpada topindu-se mai repede, pe cât pe versanții cu expoziție nordică, se găsesc numai unde și unde câte un grup de locuințe și case izolate. Relieful cel mai
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici rușculița sau lusca. Rezervația se afla în Munții Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348 m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii și Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupa culmea și versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1150 si 1250 m; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vâlcoi. Rezervația este situată în partea central-sudică a Munților Metaliferi
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
spre est până la înșeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi. La acestea se adaugă o zona tampon ce se întinde pe o fâșie lata de circa 200 m în pădurea ce înconjoară poienile cu narcise. Față de situația din trecut, în prezent numărul de narcise s-a redus datorita pășunatului. Un efect negativ 1-a avut însă și Sărbătoarea Narciselor, organizată cu un număr mare de participanți, care au cules narcisele cu brațele, contribuind
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
siguranță se va mai întoarce. Situat între câteva localități de mare interes turistic, printre care Bucium cu vârful Detunata, Ponor sau Râmeț, Lupșa, are și el de arătat câte ceva. Luând-o de la un capăt la altul, vom descoperii mai întâi Poiana Narciselor, o frumoasă poieniță, unde de sute de ani cresc narcisele. În fiecare an în luna mai, aici în poiana străjuită de pădurea deasă, care oferă o binecuvântată relaxare oamenilor din toate zonele țării sau de peste hotare, se desfășoară o
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
sau Râmeț, Lupșa, are și el de arătat câte ceva. Luând-o de la un capăt la altul, vom descoperii mai întâi Poiana Narciselor, o frumoasă poieniță, unde de sute de ani cresc narcisele. În fiecare an în luna mai, aici în poiana străjuită de pădurea deasă, care oferă o binecuvântată relaxare oamenilor din toate zonele țării sau de peste hotare, se desfășoară o serbare care cinstește narcisele. Mergând mai departe, găsim vârful Negrileasa, un vârf ce depășește 1400 m împânzit cu numeroși bolovani
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
nu se știe când de un bou, într-o piatră (se pare că aceasta nu este unicat, găsindu-se una similară și la Geamăna). De aici de pe vârf , putem observa Munții Trascăului (o priveliște de neuitat), Cariera de la E.M. Roșia Poieni o mulțime de case aparținând comunei Bistra. Coborțnd spre sat nu putem trece cu vederea Geamăna. Sunt două vârfuri, se pare de origine vulcanică, care au primit acest nume datorită formei lor. Îmbătrânită până în vârf, Geamăna dă zonei un aspect
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre sud-est la Cocu, și Poiana Lacului. De asemenea, prin partea nordică a comunei trece și șoseaua județeană DJ704E, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină tot în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotmeana se ridică la
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Colonești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călini, Colonești (reședința), Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare și Zăpodia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în Podișul Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei, în valea râului Zeletin. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
o minoritate de baptiști (1,47%). Pentru 3,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Stănișești a județului Tecuci și era formată din satele Analogu, Corbu, Danciu, Panu, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Târgu Colonești, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia, având în total 1925 de locuitori, ce trăiau în 610 case și 8 bordeie. În comună existau trei mori (una de
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
în 1868 și care avea 36 de elevi (dintre care 6 fete) iar principalul proprietar de pământuri era Ghiță Alexandrescu. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 1770 de locuitori în satele Danciu, Poiana, Satu Nou, Slobozia-Panu, Spria de Jos, Spria de Sus, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației din 1931 consemnează următoarea alcătuire: Analog, Colonești, Corbu, Călini, Danciu, Păruș, Poiana, Satu
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
Danciu, Poiana, Satu Nou, Slobozia-Panu, Spria de Jos, Spria de Sus, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației din 1931 consemnează următoarea alcătuire: Analog, Colonești, Corbu, Călini, Danciu, Păruș, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Slobozia-Panu, Tigăra, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zăpodia. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1952) din regiunea Bacău, apoi după desființarea
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
elevi; două biserici ortodoxe (la Scorțeni și Grigoreni) și una catolică (la Pustiana). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 4111 locuitori în satele Grigoreni, Scorțeni, Pustiana și Sârbi și în cătunele Mărgineni-Luncani și Poiana Boului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci au fost desființate satele Luncani-Margina (comasat cu Grigoreni) și Sârbi (comasat cu Florești, sat preluat de la fosta
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
locuitorilor sunt ortodocși (90,88%), cu o minoritate de penticostali (5,71%). Pentru 1,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pagina oficială de facebook a comunei Măgura Ilvei Din vechime și până în anul 1440 teritoriul comunelor Maieru, Măgura, Poiana și Ilva Mare au făcut parte din hotarul localității Rodna. Maieru s-a desprins de Rodna și a devenit unitate administrativă separată, având în perimetrul său viitoarele sate Măgura Ilvei, Poiana Ilvei și partea de vest a Ilvei Mare. Așadar
Comuna Măgura Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310231_a_311560]
-
vechime și până în anul 1440 teritoriul comunelor Maieru, Măgura, Poiana și Ilva Mare au făcut parte din hotarul localității Rodna. Maieru s-a desprins de Rodna și a devenit unitate administrativă separată, având în perimetrul său viitoarele sate Măgura Ilvei, Poiana Ilvei și partea de vest a Ilvei Mare. Așadar, din punct de vedere administrativ Valea Ilvei a aparținut din totdeauna de "Ținutul Rodnei" de care țineau toate satele de pe Someș până la Mocod, inclusiv văile laterale Rebra, Sălăuța, Zagra. Certificatul de
Comuna Măgura Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310231_a_311560]