8,957 matches
-
de genul literar, „măști” ale aceluiași suflet), în timp ce, cu o admirație contrariată, ușor iritată, se îndreaptă spre romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, pe care le apreciază însă subiectiv și nejudicios. Scrie elogios, fără rezerve, despre importanța romanelor lui Liviu Rebreanu (considerat un prozator de nivel european, care „depășește orice fel de naționalitate literară”), dar și despre opera lui M. Sadoveanu, în care intuiește dimensiunile mitice (scriitorul ar „înainta înapoi”, mișcare specifică proiecției mitice). S-a apropiat entuziast de câștigurile expresionismului, mai cu seamă
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Stihuri venerice, Fragmente-Romanțe, Reverii sculptate și Prin lentile negre), un fragmentarium liric, amalgam de virtualități și de poze moderne, se va dezlega având sentimentul unui experiment de vârstă (va mărturisi că a fost poet în epoca lui „neolitică”). În schimb prozatorul, în permanentă ebuliție, scrie continuu, enorm, romane îndeosebi, numeroase și de circulație. Acestea au fost primite contradictoriu, amendate chiar ca producte ale unei inteligențe rele, cu voluptăți distructive și pornire spre lubric, ori clasate ca forme de parvenitism literar. S-
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
autorilor. Volumul din 1913 este ilustrat cu scene din războiul balcanic. Poeții incluși în almanah sunt George Coșbuc, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ion Minulescu, Elena Farago, Victor Eftimiu, Zaharia Bârsan, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, Mihail Săulescu, Carmen Sylva, iar prozatorii - Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu, D. Anghel, N. Davidescu. Se traduce din Petöfi (Octavian Goga), Elizabeth Barett Browning (Margareta Miller-Verghi), William Shakespeare (D. Nanu). Alți colaboratori: N. N. Beldiceanu, Ilarie Chendi, Constanța Hodoș, Natalia Negru, Al.
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
ALMĂJAN, Ion Marin (pseudonim al lui Ion Marin; 16.XI.1940, Dalboșeț, j. Caraș-Severin), prozator. Este fiul lui Petru Lala, miner, și al Ioanei Almăjan (n. Marin), muncitoare. A absolvit Colegiul „C. Diaconovici-Loga” și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965), devenind redactor la ziarul „Drapelul roșu” (1966-1979), directorul Editurii Facla (1979-1989), bibliotecar (1989-1991
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
gloriei, Timișoara, 1994; Vremea hahalerelor, postfață Mircea Mihăieș, Timișoara, 1998; Mătușa mea Maria Theresia, Timișoara, 2003. Ediții: Țara Almăjului. Cercetări monografice, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Ion Marin Almăjan, „Sunt dator cu o durere”, RL, 1970, 35; Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Dana Dumitriu, „Spune-mi unde duce acest drum?”, ARG, 1973, 3; Eugen Dorcescu, Ion Marin Almăjan, „Neîmpăcați în mânie”, O, 1974, 48; Marcel Corniș-Pop, Între documentar și ficțiunea istoriei, O, 1980, 34; Eugen Dorcescu, Un moment
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
până în 1944 adăugându-se puține nume noi (Mihai Beniuc, E slobod să mai cânt?). Proză publică, în 1931, Cezar Petrescu (primul capitol din Comoara regelui Dromichet), același autor reapărând, în 1944, cu un fragment din Carlton. Sunt prezenți și alți prozatori, precum Romulus Dianu, Ioachim Botez, Alexandru Hodoș, dar și E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu. Publicistică semnează Pamfil Șeicaru (Proza contimporană și comunicarea cu cititorii, Trei morți, Întoarcerea), Tudor Arghezi (Ologii literaturii). Teatru publică Victor Ion Popa, Mircea Ștefănescu. Nu sunt evitate
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
sau cel puțin originari de aici”, precum și să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic al literaturii transilvănene de până atunci, este concepută în două părți: personalități și publicații periodice. Articolele despre poeți, prozatori, critici literari sau publiciști, însoțite de succinte portrete, oferă informații biografice și bibliografice la zi cu privire la lucrările publicate în țară și străinătate, precum și reproducerea integrală sau fragmentară a unei lucrări a scriitorului respectiv. Dintre poeți sunt prezentați Andrei Bârseanu, G.
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
respectiv. Dintre poeți sunt prezentați Andrei Bârseanu, G. Coșbuc, O. Goga, Ecaterina Pitiș, P. Dulfu, Ioan Pușcariu, I. U. Soricu, I. Borcia, Ermil Borcia, A. Pop, Aron Cotruș, A. Emil Chiffa, Elena din Ardeal, V. Stoica, St. O. Iosif; dintre prozatori, I. C. Panțu, I. Agârbiceanu, Al. Ciura, Silvestru Moldovan, Liviu Rebreanu. Redactorul almanahului consemnează activitatea criticilor literari Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
ALEXANDRU, Radu F. (12.VII.1943, București), dramaturg și prozator. Este fiul Irenei (n. Grosfeld) și al lui Isidor Feldman, prenumele lui la naștere fiind Radu Alexandru. Și-a făcut studiile liceale în București, la „Gh. Lazăr” și „Dimitrie Cantemir” (1956-1960). Este absolvent al Facultății de Matematică (1965) și al
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
al lui Zaharia Stancu, Dulăii, George Munteanu discută proiectul unei noi ortografii a limbii române, abordând și relația publicistică - critică literară ș.a.m.d. Cele mai multe traduceri se fac din limba rusă și din maghiară. Cu prilejul vizitei în România a prozatorului danez Martin Andersen Nexö, revista publică un interviu realizat de Dominique Desanti, precum și un fragment din proza oaspetelui. La „Cronica dramatică” semnează Radu Miron, Dina Codreș, Radu Roman, T. Krausz, Florian Potra, Ion Brad ș.a., iar „Cronica muzicală” este ținută
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
ALMĂJAN, Slavco (10.III.1940, Oreșaț, Serbia), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. După absolvirea liceului la Vârșeț, urmează cursurile Facultății de Filosofie din Novi Sad, oraș unde se stabilește și unde își va desfășura activitatea. A fost redactor la Radioul și la Televiziunea din Novi Sad, redactor-șef
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
în serial textul integral al lucrării Le Maramureș de Al. Filipașcu (Sibiu, 1944), scrisă în limba franceză în vederea Conferinței de Pace de la Paris. Alți colaboratori: Aurel Ion Brumaru, Lásló Csiszár și Sándor Fabri (autorul unei prezentări a Antologiei poeților și prozatorilor sigheteni de limba maghiară, 1944). A.S.
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
Cantemir este un foarte bun strateg, el cântărește cu grijă orice efect. Deși nu are o tradiție epică în cultura română, deși nici foarte multe modele din literatura universală nu îi puteau sluji, el este, până astăzi, cel mai răbdător prozator al nostru. Pregătește îndelung scenele cu miză mare, astfel încât la final cititorul aproape că nu mai are de ales: va adera necondiționat la punctul său de vedere sau va fi nevoit să trișeze, sub-interpretând ceea ce textul îi oferă. Înaintea lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
necunoscute din această cauză? Dacă întâmplarea nu făcea ca, în deosebire de atâtea mii de contemporani ai săi din ținutul Neamțului, Creangă să învețe la Socola și la Școala Normală - literatura noastră ar fi fost lipsită de cel mai fermecător prozator al ei. Acuma însă, dacă va fi dezrobită, țărănimea se va cultiva ca clasă, și astfel câmpul din care se vor recruta scriitorii neamului va fi nemăsurat mai mare decât până azi, când el coincidea numai cu acel un milion
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și cea adevărată. Amândouă nu pot merge lângăolaltă, tocmai fiindcă izvorul puterilor unei națiuni nu este nesecat, ci este din fire mărginit. Dacă îți lipsesc o mie de școlari silitori și modești, de industriali și meseriași naționali, de poeți și prozatori mai buni, de oameni de știință adevărați, cauza este că mărginitele puteri de care dispune poporul tău pentru aceasta sunt consumate de profesori ignoranți, de funcționari netrebnici, de academici, secretari, membri onorifici, asociați în cultură, jurnaliști, ateneiști, conservatoriști, poetastri, spânzurători
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a realităților sociale. Criticul junimist nu vorbea despre "milioanele" de români ca Heliade Rădulescu, dar avea aceeași viziune a unei producții de opere care se corelează cu capacitățile societății românești. Unitatea lui de calcul mai modestă, "miile" de "poeți și prozatori", continuă să situeze poporul de scriitori în sânul poporului de ființe concrete. Maiorescu evocase deja și în începutul articolului despre Direcția nouă în poezia și proza română, publicat cu doi ani mai devreme, în 1872, aceeași preocupare: Va avea România
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se citește cu plăcere datorită intervenției, pe mai fiecare pagină, a unei scene evident parodice, reprezentând lumea din jurul nostru intrată într-o caraghioasă derivă: un tip cu bani plătește să-i fie scrisă biografia romanțată, el fiind cvasianalfabet („Doar ești prozator, inventezi cum te duce capul viața familiei lui ș...ț Pot găsi oricând pe cineva, scriitori n-are Iașul?“); altul se miră de numele voievodal cu care l-au împodobit părinții („întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
această direcție conservatoare își are reprezentanții în două voci aparent separate de educație și poziție socială - Theodor Rosetti și Mihai Eminescu. Dincolo de traiectoriile radical divergente, traiectorii ce înseamnă, în cazul pri mului, cum notează E. Lovinescu, abandonarea ca rierei de prozator al ideilor în favoarea celei de înalt magistrat și președinte al Consiliului de Miniștri, îi unește o sensibilitate comună și o modalitate specifică de articulare a criticii intelectuale.<ref id=”1”> A se vedea prezentarea lui E. Lovinescu în Antologia ideologiei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Vasile Alecsandri din capitală Moldovei. După 1990, a colaborat la publicațiile bucureștene Românul și Cronică Română, a condus cotidianul ieșean Realitatea și a devenit directorul Teatrului Luceafărul din Iași. Actualmente este editorialist la Monitorul de Suceava și Flacăra Iașului. Dramaturg, prozator, publicist, eseist, Mircea Radu Iacoban a publicat un mare număr de volume de proza și de teatru: Estudiantina, Departe, O mască în plus, Oastea oștilor, Noaptea, Și alte piese, Sâmbătă la Veritas. După 1990, a dat o minuțioasa și dramatică
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
De ce nu am preciza "scriitor" și pe imaginea cu Ioan Holban? Ioan Holban Păi, să vă amintesc butada lui George Călinescu. El spunea că cel care face critică literară a ratat toate genurile, nu a putut fi nici poet, nici prozator, nici dramaturg, și-atunci s-a făcut critic literar. Nu, bineânțeles, și criticul literar e scriitor. Toată povestea aceea cu seninătatea și obiectivitatea criticului, de la Maiorescu și Lovinescu încoace, e o vorbă, așa, de vorbit. Dar nu e adevărată. Toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Atunci se forma "grupul oniric", care la vremea aia a avut o "bătaie" destul de puternică. L-am descoperit într-un Supliment scos de Miron Radu Paraschivescu, care apărea la revista "Ramuri", se chema "Povestea vorbei". Acolo apăreau Dimov, Țepeneag, Ivănceanu, prozatorul Radu Petrescu... Nu toți erau onirici. I.H. ...Dinu Cătarea... E.B. Ei au venit și la Dolhasca de un An Nou, în '67. Eu neavând unde să-i cazez decât la spital, am golit spitalul și i-am dus în boxa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Da, am încercat să fie poetic, să iau cât am putut mai mult din fabulația extraordinară a lui Fănuș Neagu. E marele lui delir poetic și imagistic în același timp, pentru că era și lingvistic, și imagistic. A fost un mare prozator, Fănuș Neagu. În orice caz, "Îngerul a strigat", romanul după care am făcut filmul "Dincolo de nisipuri", îl consider și acum un roman extraordinar. A.V. Scrieți foarte bine, aveți cartea despre Herzog.6 Credeți că regizorul trebuie să fie aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Neagu. În orice caz, "Îngerul a strigat", romanul după care am făcut filmul "Dincolo de nisipuri", îl consider și acum un roman extraordinar. A.V. Scrieți foarte bine, aveți cartea despre Herzog.6 Credeți că regizorul trebuie să fie aproape un prozator, aproape un memorialist, aproape un scriitor? R.G. Nu, nu cred deloc, lucrurile sunt deosebite. Întâmplător eu am scris cartea ca să-mi fac un doctorat, am făcut un doctorat ca să câștig un post în Germania, pentru că am plecat din România ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și capacitatea de a nu fi părtinitoare. Puțini sunt printre noi cei pe care instinctul (etologic) și tradiția (tribală) a partizanatelor să-i domine atât de puțin. Iar luciditatea privirii ei nu o ocolește nici pe ea însăși - calitate a prozatorului de anvergură, dar, poate, și a jurnalistului de excepție. O lungă prietenie îți dă iluzia de a cunoaște bine un om, cu toate armonicele sale. Și se întâmplă uneori ca zona (vagă) de inspirație a unor pagini de proză pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
sclavul nici unei teze și nu ne obligă nici pe noi să-l urmărim legați cu lanțurile obligației morale. În locul constrângerii, Răzvan Rădulescu preferă seducția, iar în locul unei ficțiuni grele de responsabilități, el desfășoară o poveste captivantă, scrisă cu mijloacele unui prozator redutabil. Răzvan Rădulescu și-a dovedit puterea de a mesmeriza cititorul Nu trebuie să credem că povestea lui Rădulescu este captivantă de la sine, că autorul imaginează pur și simplu anecdote lungi care să țină cititorul cu sufletul la gură. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]