9,501 matches
-
le-a scos din categoria substanțelor ce pot fi catalogate drept substitut în sensul Legii nr. 194/2011 . [...] În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
52. Reclamanții se plâng că autoritățile nu au luat măsurile necesare pentru a-i proteja viața lui I.M. și nu au efectuat o anchetă efectivă în urma decesului său în închisoare. Aceștia invocă art. 3 și 6 din Convenție. 53. Curtea reamintește că, fiind responsabilă cu încadrarea juridică a faptelor cauzei, nu se consideră legată de încadrarea făcută de reclamanți sau de Guvern. În temeiul principiului jura novit curia, aceasta a examinat, de exemplu, din oficiu, capetele de cerere din perspectiva unui
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
dispozițiile naționale. Reclamanții indică, de altfel, că la data la care au luat cunoștință de existența acelei decizii, s-au plâns procurorului ierarhic superior, cerându-i reluarea investigației față de gardieni și personalul închisorii în care a stat I.M. 56. Curtea reamintește că, în temeiul art. 35 § 1 din Convenție, nu poate fi sesizată decât în urma epuizării căilor de atac interne, astfel cum reiese din principiile de drept internațional general recunoscute, și în termen de 6 luni de la data hotărârii interne definitive
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
potrivit art. 22 din Codul de procedură penală, hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptelor, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia. 78. Curtea reamintește că obligația de a proteja dreptul la viață pe care îl impune art. 2, coroborată cu obligația generală care îi revine statului în temeiul art. 1 din Convenție de "a recunoaște oricărei persoane aflate sub jurisdicția [sa], drepturile și libertățile
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
precum procurorul militar care a efectuat ancheta împotriva lor. 85. Eficacitatea anchetei pe care statul este obligat să o efectueze asupra circumstanțelor în care decesul unei persoane s-a produs atunci când era sub supravegherea sa cere, în plus, astfel cum reamintește Guvernul în mod corect, celeritate și o diligență rezonabilă (Hotărârea Yașa, citată anterior, pct. 102-104, și Mahmut Kaya, citată anterior, pct. 106-107, CEDO 2000-III). Se subînțelege că o astfel de cerință implic�� obligația autorităților de a informa în mod corespunzător
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
trimisă în realitate ministrului de interne, citirea notei scrise de mână de pe marginea acestui document conducând în sens contrar (supra, pct. 28). 88. În ceea ce privește posibilitatea pentru reclamanți de a introduce o acțiune în despăgubiri împotriva paznicilor și conducerii închisorii, Curtea reamintește că obligația statului în sensul art. 2 din Convenție nu poate fi considerată îndeplinită decât dacă mecanismele de protecție prevăzute în drept funcționează efectiv și în practică [Calvelli și Ciglio împotriva Italiei (MC), nr. 32.967/96, pct. 53, CEDO
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
Rogojină, au locus standi pentru a continua examinarea cererii în fața Curții. Acesta susține că, din considerente legate de respectarea memoriei reclamantei defuncte, nu au deschis procedura succesorală în privința sa. 13. Guvernul nu a prezentat observații cu privire la acest aspect. 14. Curtea reamintește că, în mai multe cauze în care un reclamant a decedat în cursul procedurii, a luat în considerare dorința de continuare a procedurii respective, exprimată de un moștenitor, o rudă apropiată și chiar, în lumina circumstanțelor speței, de un potențial
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
niciun fapt și niciun argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în prezenta cauză. 21. În cele din urmă, reclamanții nu au primit încă suma stabilită prin decizia menționată anterior, confirmată de instanțele interne. În ceea ce privește argumentele Guvernului, Curtea reamintește că a constatat în mai multe cauze, inclusiv în 3 cauze recente, că Fondul "Proprietatea" nu funcționează în prezent într-un mod ce poate fi considerat echivalent acordării efective a unei despăgubiri (a se vedea, între altele, Matache și alții
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
duratei unei proceduri judiciare, în sensul art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, executarea hotărârilor judecătorești fiind parte a procesului civil. În acest scop, Curtea a reamintit jurisprudența sa prin care a statuat că, din interpretarea art. 115 alin. (6) din Constituție, se poate deduce că, în domeniul reglementării drepturilor, libertăților și a îndatoririlor fundamentale, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă "afectează", în sensul că
DECIZIE nr. 703 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268272_a_269601]
-
pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, și Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51). În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea a reamintit că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
limiteze la cooperarea economică, ci caută întotdeauna ca ecuația dezvoltării durabile pe care o promovează să cuprindă și o anumită aliniere la valorile sale fundamentale, iar, pe de altă parte, se vede obligată să își limiteze acțiunile la cadrul interguvernamental. Reamintește că UE este deținătoarea Premiului Nobel pentru pace din anul 2012, fiind în prezent cea mai credibilă organizație internațională în materie de promovare a păcii mondiale și a celor mai înalte standarde în materie de guvernare democratică și libertăți civile
HOTĂRÂRE nr. 98 din 18 noiembrie 2015 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - UE şi ASEAN: un parteneriat cu un obiectiv strategic - JOIN (2015) 22. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266556_a_267885]
-
2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, și prin Decizia nr. 368 din 14 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, Curtea a reamintit că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistență juridică obligatorie, primul fiind garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea fiind reglementat de legiuitor, care stabilește și cazurile în care consideră că este necesar. Așadar
DECIZIE nr. 719 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266996_a_268325]
-
speță, a cerințelor articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Directiva privind energia electrică, ținând seama de măsurile necesare prezentate de ANRE în Decizia sa finală din 12 decembrie 2013 pentru a asigura separarea în cadrul statului. În acest context, Comisia reamintește, de asemenea, observațiile formulate în Avizul său din 14 octombrie 2013 privind necesitatea de a stabili, atunci când se evaluează dacă există un grad suficient de separare a două ministere, faptul că prim-ministrul nu poate da instrucțiuni sau interveni prin
ORDIN nr. 164 din 7 decembrie 2015 privind aprobarea certificării Companiei Naţionale de TranSport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. ca operator de tranSport şi de sistem al sistemului electroenergetic naţional, conform modelului de separare a proprietăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267053_a_268382]
-
nr. 165/2013 , nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit tempus regit actum. 20. Cât privește pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea a reamintit jurisprudența sa ( Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014), dar și pe cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în
DECIZIE nr. 662 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza întâi, art. 16, art. 21, art. 27, art. 31 alin. (1) ��i (2), art. 34 alin. (1) şi (2) şi ale art. 41 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266785_a_268114]
-
aceasta. În încheiere, cu privire la cererea reclamanților de fi despăgubiți pentru prejudiciul moral suferit, Guvernul a susținut că sumele pretinse sunt excesive și că simpla constatare a unei încălcări în prezenta cauză ar constitui în sine o reparație echitabilă. 12. Curtea reamintește că, atunci când constată o încălcare a Convenției printr-o hotărâre, statul pârât are obligația legală de a pune capăt respectivei încălcări și de a repara consecințele acesteia, astfel încât să restabilească pe cât posibil situația existentă înainte de încălcare [a se vedea Iatridis
HOTĂRÂRE din 10 iunie 2014 în Cauza Vidu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268164_a_269493]
-
suplimentarea ofertei până la sfârșitul anului 2015, ocupând unul dintre primele locuri (al doilea după Germania) ca volum al contribuției sale în cadrul Frontex, oferind experți și echipamente tehnice pentru supraveghere la frontieră; ... c) poziția României să continue să fie de colaborare, reamintind eforturile de participare la activitățile organizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil, unde au fost trimiși deja experți în hotspot-urile din Italia și Grecia, precum și reprezentanți naționali la Biroul European de Sprijin pentru Azil; ... d) să se acorde asistență
HOTĂRÂRE nr. 88 din 7 decembrie 2015 privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Gestionarea crizei refugiaţilor: măsuri operaţionale, bugetare şi juridice imediate în cadrul Agendei europene privind migraţia COM(2015) 490 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267340_a_268669]
-
numere consecutive ale respectivului săptămânal, în februarie și martie 2004, și că acesta a fost condamnat, de asemenea, pe latură civilă, la repararea prejudiciului moral suferit de partea în cauză și la rambursarea cheltuielilor judiciare efectuate de aceasta. 49. Curtea reamintește principiile care rezultă din jurisprudența sa, referitoare la libertatea de exprimare, rezumate, între altele, în Hotărârea Cumpănă și Mazăre împotriva României [(MC), nr. 33.348/96, pct. 88-91, CEDO 2004-XI] și, mai recent, în Hotărârea Mika împotriva Greciei (nr. 10
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
nu era om politic, Curtea consideră, asemenea judecătoriei, că, la momentul faptelor, partea în cauză era implicată într-un demers politic public (Tănăsoaica, citată anterior, pct. 45-46). Așadar, limitele criticii admisibile trebuiau să fie mai mari în privința sa. 58. Curtea reamintește, de asemenea, că dreptul ziariștilor de a comunica informații cu privire la probleme de interes general este protejat cu condiția ca aceștia să acționeze cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte, și să furnizeze informații "fiabile și precise", respectând deontologia jurnalistică [a
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
care fuseseră publicate articolele în cauză sau intereselor aflate în joc, nici faptului că reclamantul fusese achitat în primă instanță (Niculescu-Dellakeza, citată anterior, pct. 64, și cauzele acolo citate). 67. În ceea ce privește proporționalitatea atingerii aduse dreptului la libertatea de exprimare, Curtea reamintește că natura și gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente de luat în considerare (Cumpănă și Mazăre, citată anterior, pct. 111, și Brunet-Lecomte și alții împotriva Franței, nr. 42.117/04, pct. 51, 5 februarie 2009). 68. În speță, reclamantul nu a
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
ales. 14. Curtea a reținut, de asemenea, că prevederile de lege criticate dau expresie art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia " Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii [...]." 15. Distinct de acestea, Curtea reamintește că, prin Decizia sa nr. 418 din 3 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010
DECIZIE nr. 562 din 12 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua şi alin. (3) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276673_a_278002]
-
împrejurările producerii leziunilor reclamantului, Curtea se află în imposibilitatea de a stabili, pe baza probelor puse la dispoziție, dacă reclamantul a fost supus sau nu de autorități unui tratament contrar art. 3 din Convenție, așa cum a afirmat acesta. 53. Trebuie reamintit că, în conformitate cu principiul subsidiarității, cel mai bine este ca faptele cauzelor care urmează să fie cercetate penal și problemele să fie soluționate, pe cât posibil, la nivel intern. Este în interesul reclamantului, dar și al eficacității sistemului Convenției ca autoritățile naționale
HOTĂRÂRE din 15 decembrie 2015 în Cauza Şerban Marinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276654_a_277983]
-
s-a bazat pe o apreciere aprofundată a probelor după ce au fost respectate toate dispozițiile instanței. Urmărirea penală realizată de parchet a avut ca scop să clarifice situația de fapt din cauză. 2. Motivarea Curții a) Principii generale ... 61. Curtea reamintește că atunci când o persoană susține în mod credibil că a fost supusă la rele tratamente de poliție sau de alte organe ale statului, art. 3 - coroborat cu obligația generală a statelor prevăzută la art. 1 din Convenție de a recunoaște
HOTĂRÂRE din 15 decembrie 2015 în Cauza Şerban Marinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276654_a_277983]
-
a unor acuzații de rele tratamente și Parascineti împotriva României, nr. 32.060/05, 13 martie 2012, în ceea ce privește internarea psihiatrică. 29. Guvernul subliniază că reclamanții nu au pretins că au vreun interes material în speță. 30. Reclamanții contestă acest argument. Reamintesc mai întâi despre existența unei legături de rudenie între ei și S.N. În plus, reclamanta a fost curatorul lui S.N. în timpul vieții acestuia și, în această calitate, avea obligația de a angaja și de a continua orice acțiune necesară în fața
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Stepanian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279381_a_280710]
-
general important care necesită ca plângerea să fie examinată [Boacă și alții împotriva României, nr. 40.355/11, pct. 45-50, 12 ianuarie 2016, și Kaburov împotriva Bulgariei (dec.), nr. 9.035/06, pct. 56, 19 iunie 2012]. De asemenea, Curtea reamintește că, în mod evident, caracterul efectiv al anchetei penale efectuate ca urmare a unor acuzații de rele tratamente din partea unor agenți ai statului reprezintă cel mai important dacă nu unicul aspect de interes general al acestor cauze (Kaburov, menționată anterior
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Stepanian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279381_a_280710]
-
introducerii cererii de către văduva victimei, la unsprezece luni de la deces, ancheta penală era încă în curs. 38. În cele din urmă, în Cauza Tomaszewscy împotriva Poloniei (nr. 8.933/05, pct. 30 și 79, 15 aprilie 2014), Curtea, după ce a reamintit că poate exista un interes moral pentru rudele apropiate de a introduce o cerere în numele victimei, între timp decedată, pentru rele tratamente din partea poliției, în special pentru a o absolvi de orice vinovăție, nu a recunoscut calitatea procesuală activă a
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Stepanian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279381_a_280710]