8,506 matches
-
când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației în școlile rurale prusace. Ne putem întreba, legitim, ce l-a determinat pe despotul luminat să declare interesul statal în educația supușilor săi? După cum explică și F.O. Ramirez și J. Boli (1987) în analiza lor asupra "construirii politice a școlarizării de masă", Frederic cel Mare a utilizat educația publică pentru a contracara forțele centrigufale ce acționau în foarte fărâmițata comunitate politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Preluând principiul obligativității școlare promulgat (dar neaplicat practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu stârpirea ignoranței populare prin luminarea publică. Traversele centrale ale acestei legi originale au stabilit reperele generale în cadrul cărora s-a desfășurat învățământul imperial pentru următorul secol, până la constituirea Monarhiei duale Austro-Ungare în 1867 (Ianoș, 2010, p. 307). Trei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea introducerea omului în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și morala religioasă prin insolita noțiune de "civism creștin" (p. 52). Religia primează în fața națiunii, chiar dacă cea din urmă nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea educației era programată a consta în formarea de creștini cu frica lui Dumnezeu înzestrați cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la binele public. Doar în republicile populare, care solicită participația activă și civismul fiecărui cetățean care este considerat constitutiv corpului politic, indivizii își pot exprima patriotismul prin contribuirea la sporirea "fericirii de obște". În comparație cu monarhiile, unde indivizii sunt tranformați în supuși față de stăpânire, trebuind să se retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în toți" (Aaron, 1843, p. 30). Simplificând la maximul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în două subtipuri: i) datorii primare ("pentru viața altora", "pentru sănătatea altora", "pentru sufletul altora", "pentru averea altora", "pentru cinstea altora", "pentru neturburarea vieții altora", "pentru cei morți", "pentru dobitoace"), și ii) datorii deosebite ale oamenilor, unde predominante sunt "datoriile supușilor către Stăpânire" și "datoriile fiecărui om către patria sa". Iată cum sunt operaționalizate datoriile supușilor către Stăpânire (majuscula îi aparține lui Aaron): Între datoriile ce le au oamenii unii către alții, datoriile către Stăpânire sunt cele mai de frunte; pentru că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru averea altora", "pentru cinstea altora", "pentru neturburarea vieții altora", "pentru cei morți", "pentru dobitoace"), și ii) datorii deosebite ale oamenilor, unde predominante sunt "datoriile supușilor către Stăpânire" și "datoriile fiecărui om către patria sa". Iată cum sunt operaționalizate datoriile supușilor către Stăpânire (majuscula îi aparține lui Aaron): Între datoriile ce le au oamenii unii către alții, datoriile către Stăpânire sunt cele mai de frunte; pentru că după Dumnezeu aicea pe pământ Stăpânirea îngrijește de buna petrecere și fericire a tuturor oamenilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este ca un de obște părinte al tuturor oamenilor fie bogat, fie sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bogat, fie sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p. 91). Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alți de religii streine; în sfârșit patriotul cel bun trebui să fie încredințat ca cerând trebuința, nimic nu este mai dulce și mai cinstit ca când moare pentru patria sa (pp. 98-99). Patriotismul se traduce, așadar, prin a fi un supus obedient, creștin devotat religiei patriei și cetățean plătitor bucuros al birurilor, respectuos față de legile civile și dispus să își sacrifice însăși propria viață pe altarul patriei pe care o adulează. Cam în același timp în care catehismul omului creștin, moral
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția cea mare și frumoasă, care ne cuprinde pre noi și alte multe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este prezentată în scopuri persuasive teoria paternalistă a statului, în care statul este asemănat cu o casă, în care împăratul este tatăl, iar cetățenii sunt fiii (p. 102). "Care legătură este între tată și fii, aceeași este între Imperatul și supușii săi; și care datorii au fiii pentru casa și pentru părintele lor, aceleași datorii au cetățenii pentru patria și Imperatul lor" (pp. 102-103). Codexul datoriilor cetățenești cuprinde o serie de obligații, toate avându-l ca obiect de referință pe împărat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut din nou apel la dreptul divin al regelui, precum și la metafora paternalistă a statului gospodărie în care împăratul este "tată și stăpân", iar cetățenii fii și supuși); viii) în al optulea rând, cetățenii sunt datori împăratului cu serviciu militar, prin care își îndeplinesc obligația de a-și apăra scumpa patrie înrolându-se în oastea imperială atunci când sunt convocați. Îndeplinirea cu responsabilitate a acestor îndatoriri îl califică pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacia orientală" (Moldova) și "Dacia cisalpină" (Transilvania). Identitățile nominale ale părților sunt dizolvate în cadrul unitar al Daciei. Iar A.D. Xenopol deplânge faptul că românii "nu alcătuesc un singur stat, ci eĭ trăesc împărțiți în deosebite grupe, fiind parte neatârnațĭ, parte supuși unor stăpâniri străine" (Xenopol, 1897, p. 9). Pe lângă unitatea etnică, lingvistică și teritorială care o fundamentează, revendicarea unității politice actuale se sprijină pe precedentul istoric al unității primordiale a statalității medievale românești. N. Iorga, spre exemplu, evidențiază baza istorică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
normal din 17 mai 1939 confirmă și întărește rostul școlilor de adulți, extinzând limita de vârstă a obligativității frecventării cursurilor de adulți până la 21 de ani (art. 62). Facultativ, însă, le pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja Țării. 3.3.3. Concepția despre naționalitate Evantaiul dintre avangarda reflecției istoriografico-politice și ariergarda consensului societal oficializat în literatura didactică se deschide din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că se apreciază și rezultatele ce nu se pot cantifica, măsura cu precizie: atitudinile, conduitele, capacitățile, comportamentul, obiective valoroase în procesul formativ. În general, aprecierea se face în baza unor principii de notare stabilite de evaluator și cunoscute de cel supus evaluării, determinând stimularea învățării, stimularea autoperfecționării. * decizia este scopul evaluării; acțiunile ei răspund la întrebarea ,,pentru ce evaluăm ?”. Coroborând măsurarea cu aprecierea se adoptă decizia componentă finală a procesului de evaluare. Decizia poate fi adoptată cel puțin în două direcții
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
încheie originalul său punct de vedere în această chestiune astfel: „Trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, de sub administrația feudalilor ce țin de ținut, este că ei nu sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân”. Din cele expuse mai sus rezultă că toate satele ce aparțin de administrația unui ținut sunt sate dependente, stăpânite de un anume privilegiat domnesc, boier sau mănăstire. Ni se pare că lucrurile nu stau așa, deoarece numeroase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la sistemul de impuneri fiscale, evidențiat pregnant de N. Grigoraș, când se referă la aplicarea reformelor datorate domnitorului Constantin Mavrocordat, în care se prevedea că „răzășii care munceau și locuiau pe pământurile lor rămâneau pe sama gospod, deci nu erau supuși nimănui și nici nu trebuia să lucreze sau să clăcuiască” (subl. n.). Un aspect ce merită să stea mai mult și mai temeinic în atenția celor preocupați de asemenea chestiuni este legat de faptul că nu se face cuvenita distincție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecerea timpului și prin dezvoltarea social-economică, conținutul noțiunii stăpân a evoluat și chiar a degenerat în contrariul accepției inițiale, stăpânul ajungând, din protector, asupritor, privilegiat, acceptând și apoi pretinzând avantaje nemeritate. În același timp, stăpânitul, din proteguit ce era, devine supus persecutat, având mai mult, dacă nu chiar exclusiv, obligații decât drepturi. Că așa au evoluat lucrurile ne este demonstrat și prin „dreptul de dominium eminens al domnului ca supremul protector al supușilor săi” în concepția inițială ce l-a generat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
același timp, stăpânitul, din proteguit ce era, devine supus persecutat, având mai mult, dacă nu chiar exclusiv, obligații decât drepturi. Că așa au evoluat lucrurile ne este demonstrat și prin „dreptul de dominium eminens al domnului ca supremul protector al supușilor săi” în concepția inițială ce l-a generat, dar ajungând, în cele din urmă, o povară greu de purtat de către supuși, de unde și neîncetatele și nesfârșitele lupte pentru a accede la putere, frământări însoțite de un vast cortegiu de suferințe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]