10,007 matches
-
române un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l tracta de bădăran, Nici Kir Trandafir hangiul A nu-i da ndator la han. Aci, dară, cum sosiră Îmbucând câte cevaș, Se cârpiră, se-nțoliră Și porniră prin oraș. Ascultă-mă, Ioniță, (Zicea bătrânul mereu) Ce căști gura pe uliță? Bagă seama, fătul meu! C-o să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
putut ajunge până la piedestalul statuii pe care s-a încercat în zadar ca să-l urce, însă o mână viguroasă l-a înșfăcat de pantaloni și l-a dat jos. A urmat o scurtă bătălie între agenți, polițiști și studenți. Dl. Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotențiar, s-a apărat cu un box în contra unui bătăuș. Studenții Vasile Lambru, Nicolae Bulai, Paul Scorțeanu și Alexandru Ser ghiescu au fost arestați. Bulevardul gemea de lume. Bătăi, țipete, jandarmi călări în cap cu cele brul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Catinca): 102, 233 Dimitrescu, Z.: 129 Dimitrescu, Procop I.: v. Dumitrescu, Procop I. Dimitriade, Constantin: 138, 232, 233, 376 Dimopolu, G.A.: 266 Dinicu, Angheluș: 144, 145 Dinicu, Grigoraș: 144 Dinicu (Dinu), Ion: 144 Dinu, Ion: v. Dinicu, Ion Djuvara, Trandafir: 228 Dobrogeanu-Gherea: v. Gherea (Dobro geanu-Gherea), C. Dobrovici, Gh.M.: 269, 354 Docan, Ion: 332, 339, 354, 373 Don Carlos de Bourbon, duce de Madrid: 158 Donici, D.: 324 Doniol, Henri: 225 Dorian, Emil: 183 Dosache, George: 111 Dragomir: v. Niculescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stabilirea mai precisă a destinației unor localuri de consum am recurs, în afara titlurilor citate până acum, și la lucrarea: De la Hanul Șerban-Vodă la Hotel Intercontinental. Pagini din istoria comerțului hotelier și de alimentație publică din București de Ion Paraschiv și Trandafir Iliescu, Ed. Sport-turism, București, 1979. Menționăm că în organizarea indicelui am ținut seama numai de datele existente în textul lucrării lui Bacalbașa și în notele noastre. Precizăm că unele indicații de locuri le-am reverificat, pentru ediția a II-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai ales în anii de facultate, eram nedespărțit? Unul e într-un capăt de țară, altul în celălalt, profesori conștiincioși și gospodari eminenți. Sau invers! De curînd, am rupt-o și cu șlică, deoarece s-a purtat decepționant. A rămas Trandafir, care, conștient de dificultățile firii mele, încearcă (adesea și reușește), prin lungi și savuroase „epistolii” superficiale, să mă „amuzeze”. Mai există, last but not least, cei trei ieșeni (Drăgan, Constantinescu, Apetroaie, ultimul mai rezonant sufletește). Bilanț sărac, aproape trist, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aprilie 1972. Amuzat și absent, a declinat invitația de a veni la prima ediție a Salonului Băcăuan al Cărții: „Monșer, sînt teribil de ocupat!” * Nu se putea să lipsesc (azi, 23 mai) de la susținerea tezei de doctorat a amicului „Tase” Trandafir! Deși cunoștea întreg „scenariul”, el a manifestat, deopotrivă, bravură și nesiguranță. Cu numai cinci minute înainte de a porni către „locul de execuție”, m-a tras deoparte și mi-a cerut să-i confirm că pronunță „suficient de corect” numele lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reacție la criticile destul de aspre și repetate ale celor doi, care, în emisiunile lor de la „Europa liberă”, nu-l mai scot din „piosul cu duhul Pompiliu Marcea”? în centru, ne-am despărțit, el pornind să descopere Iașul, iar eu, împreună cu Trandafirii, plecînd în căutarea unei florării. *Va trebui să povestesc cîndva „micile umilințe infinitezimale” (Max Gallo) pe care le-am suferit în liceul militar, în școala de ofițeri, în facultate și după terminarea ei. Va trebui, de pildă, să vorbesc despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
decenii: mi-a fost coleg de facultate și, într-un fel, datorită colaborărilor reciproce la ziar și revistă, coleg de redacție. Imediat ce am venit în Bacău m-a invitat la el. Locuia cu părinții într-un bloc de lîngă Parcul Trandafirilor. Roni a fost întotdeauna un tînăr îngrijit (cămăși curate, pantaloni călcați, pantofi - nr. 38 - lustruiți), însă cînd i-am trecut pragul, involuntar, s-au trezit în mine toate prejudecățile față de evrei dobîndite pe cale livrescă. Mama lui mi-a oferit o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
două fețe, mai multe măsuri și un mers în zigzag. Ieri, pe un ton imperativ, a fost blocată publicarea paginii despre Mircea Eliade. Le am comunicat imediat vestea proastă autorilor care aveau articole în ea: Gheorghe Grigurcu, N. Nicolescu, Constantin Trandafir. Astăzi, răsfoind revistele, constat însă că „Tribuna” și „Cronica” scriu despre Eliade. Sînt, probabil, ultimele articole dintr-o serie aprobată anterior, totuși pe cei cărora le-am cerut colaborarea faptul îi va contraria. În aceste condiții, ce credibilitate mai are
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa flăcăului, un smoc de păr din capul lui și o găină neagră cu buhul. Astfel pregătite, vrăjitoarea și fata merg în pădure, unde aprind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
până au uitat și pălăria la plecare... Obiectul cu pricina aparținea lui Ion Arhip. 648 M. Niculăiasa * P ă l ă r i a La data de 11 iunie, anul 1977, Într-o sâmbătă, era o zi liniștită de vară. Trandafirii Înfloriți răspândeau parfum Îmbătător, iar livezile din Lămășeni erau În stăpânirea grangurilor și altor păsări cântătoare... O mașină de Iași adusese trei oaspeți necunoscuți 202 și unul cunoscut (de la Suceava)203. Când s-a Înserat, am intrat În sufragerie, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
338 E vorba de președintele Consiliului Popular Orășenesc Fălticeni. 339 Prin grija prof. Tempeanu, mormântul lui Dragoslav a fost aranjat foarte frumos, având gărduț de lemn, o cruce masivă de stejar, În care fusese pusă fotografia scriitorului. O tufă de trandafir agățător, Împodobea locul de odihnă, Încolăcindu-se În jurul crucii. Acestea se petreceau În 1928... 340 Ion Dragoslav a murit la 5 mai 1928, În casa de pe str. Ion Dragoslav. O placă albă emailată, aplicată pe peretele din stânga ușei de intrare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
juridică a Universității din Cluj. Autor de lucrări științifice apreciate În epocă. Originar din târgul Lespezi, din fostul județ Baia. Unele date am aflat prin intermediul prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu și al Învățătorului Al. Bratu din Lespezi, autorul volumului Trandafiri Suceveni. 681 Mă refeream la prof. Ion Mușlea, pentru a sonda relațiile acestuia cu Fălticenii, pe linie de folclor. Una din colaboratoare, a fost Învățătoarea Afia Apetroaie din Moișa-Boroaia (azi decedată), care pe vremuri i-a trimis mult material folcloric
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
propriii copii. Că lucrurile s-au întâmplat așa și în România mi-a fost dat să constat cu ani în urmă cu prilejul unei întâlniri dintre foștii ilegaliști din județul Caraș-Severin și primul-secretar de atunci al Comitetului județean de partid, Trandafir Cocârlă. Era în 1974, moment în care revoluția culturală a domnului Ceaușescu desființa existența cotidiană a majorității ziarelor județene. I-am auzit atunci pe foștii ilegaliști, o mână de oameni dezorientați, exprimând cu claritate ideea că ei nu luptaseră pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Împreună cu soția, Înmărmurită și ea. Rugămințile, efortul nostru comun de a-l distanța, cu umor, de nefericita clipă deveniseră caraghioase și triviale, aidoma Întâmplării Însăși. A doua zi, luni 26 iunie 1976, Cella avea să primească un uriaș buchet de trandafiri roz, legat cu o superbă fundă de mătase roz, venind, parcă, de pe tărâmul unde se născuse și unde se Întorsese, recent, dezolat, vasul de Bacara. O lume a fragilității eterate și a grației atemporale și anacronice, căreia și Radu Îi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
furnică. Omul care este doar atât, și cât de mult totuși, om. Iluminările, catastrofele, iluziile ființei vulnerabile care vrea să Înțeleagă ce Înseamnă a trăi În lume. O somație precipitată. Un vârtej magic de fosforescențe. O săgeată În rana unui trandafir de carne și vis. Un vis treaz, o confesiune de o termicitate paroxistică: treceri fulgerătoare de la incandescența pasională ultimă la glacialitatea translucidă. Întâmplările pe care le narează „hiper-realitatea”, revelată brusc de necunoscutul autor, sunt simple și teribile. Imaginea unui perete
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În deget să preseze tutunul rebel. Cum putea astfel de persoană să fie primejdioasă?” Chick evocă sarcastic manierele mondene ale savantului Grielescu care ține minte onomasticile fiecăruia, zilele de căsătorie și alte tandre aniversări, sărută mâna cucoanelor și le trimite trandafiri, se apleacă să le aranjeze scaunul, aleargă să deschidă ușa, are grijă de aranjamentele cu maître d’. Toate sunt, de fapt, legate, Însă, mai curând, de Vela, fosta soție a lui Chick, sensibilă, ni se spune, la tradiția acestor nimicuri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ei să țină legătura cu acesta. Gheorghe Gall i-a cerut lui Busuioc să-i mai recomande elemente pentru rețeaua informativă a mișcării legionare, în care scop Teodorescu Teodor a trimis lui Busuioc două elemente și anume Nicolae Ionescu și Trandafir, pe care i-a prezentat la rândul, lui Gheorghe Gall. în continuare, Busuioc arată că în echipa informativă condusă de Gheorghe Gall erau patru elemente și anume: Busuioc, Comandorul Dumitru Ion, Nicolae Ionescu și Trandafir. Busuioc recunoaște că i-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și anume Nicolae Ionescu și Trandafir, pe care i-a prezentat la rândul, lui Gheorghe Gall. în continuare, Busuioc arată că în echipa informativă condusă de Gheorghe Gall erau patru elemente și anume: Busuioc, Comandorul Dumitru Ion, Nicolae Ionescu și Trandafir. Busuioc recunoaște că i-a transmis lui Gheorghe Gall informațiuni cu privire la elementele comitetului sindical din Ministerul de Finanțe, precum și cu privire la funcționarii din acel minister înscriși în sindicat și în Partidul Muncitoresc Român. Pe linie politică, legătura superioară a lui Busuioc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cluj-Napoca, 1987; Însemnări despre carașoveni. Interferențe lingvistice și culturale specifice Europei Centrale, pref. Smaranda Vultur, Reșița, 1999; Reșița filologică, Reșița, 1999; Academicianul Simeon Mangiuca (1831-1890), Reșița, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic: grai, obiceiuri și folclor din Boiu, Reșița, 2003. Culegeri: Trandafir cu creanga-n apă, Reșița, 1976. Repere bibliografice: G. I. Tohăneanu, „Glasul pământului”, O, 1982, 15; Ion Lungu, O interesantă analiză și pledoarie stilistică, TR, 1982, 42; Silviu Guga, „Stilistica motivului în proza literară”, T, 1984, 4; Ioana Rauschan, „Acvariu
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
ca la brigadă, București, 1953; În vizită, București, 1953; Inimă vitează, București, 1954; Teatru, București, 1954; Orașul în flăcări, București, 1955; Horia, București, 1956; Noi cei fără de moarte, București, 1956; Nemaipomenita furtună, București, 1957; Șoimul, București, 1958; Teatru, București, 1959; Trandafirul negru, București, 1962; Baba Dochia și brigadierul, București, 1962; Piese într-un act, București, 1962; Dansul fetelor și echipajul D. 685, București, 1963; Două fete și-o comoară. Meșterul Adam și ucenicii săi, București, 1965; Un om în noapte, București
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
și cu mine, București, 1965 (în colaborare cu Costache Anton); A. Strașimirov, Hora, pref. trad., București, 1966; Țane și Zmeoaica. Basme populare macedonene, București, 1967; Olivera Nikolova, Zoki Poki, București, 1968; Ilia Volen, Oamenii lui Dumnezeu, București, 1969; Din țara trandafirilor. Lirică bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
1971 și 1993 la Uniunea Scriitorilor, apoi, până în 1995, la publicațiile pentru străinătate, după care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
de foc pârjolească-se / La vâlvătaia sublimă a zilei”). Și chiar dacă uneori imaginile sunt abscons hermetice, o anume grație a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București, 1987
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
în colaborare cu Zaira Samharadze); Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, București, 1995; Jennifer Delgado, Povești mai mari pentru copii mai mici, București, 1996; Stéphan Mallarmé, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, București, 1997. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ioana Diaconescu, „Furăm trandafiri”, CNT, 1967, 17; Ilie Constantin, Ioana Diaconescu, „Jumătate zeu”, RL, 1970, 3; Constantin, A doua carte, 188-190; Barbu, O ist., 433-436; Piru, Poezia, II, 418-421; G. Dimisianu, „Taina”, RL, 1976, 41; Petru Poantă, Ioana Diaconescu, „Taina”, ST, 1976, 9; Dinu
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]