8,509 matches
-
ovăz, secara 0,50 - fructe, citrice 2,00 38. DDT - lapte 0,05 - cereale 0,10 - căise, citrice, prune 0,10 - cireșe, mere, pere, vișine 0,20 - uleiuri vegetale rafinate 0,20 - cartofi, rădacinoase, alte legume 0,50 - ouă, pește, unt (grăsime) 0,50 - carne 5,00 39. Deltametrin - ananas, cartofi, ciuperci, pepene galben, rădacinoase, smochine 0,01 - anghinare, banane, căpșuni, kiwi, struguri, mandarine, portocale, semințe de cacao 0,05 - ceapă, alte legume, semințe oleaginoase 0,10 - conopida, varză, legume-fructe (ardei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
83. HCH-izomerii - porumb (semințe) 0,02 alfa+beta - grâu (semințe) 0,03 - peste 0,15 - ouă 0,20 - legume 0,20 - carne de porcine (grăsime) 0,25 - carne de pasăre (grăsime) 0,30 - uleiuri vegetale rafinate comestibile 0,30 - lapte, unt, produse lactate (grăsime) 0,50 - carne de bovine, caprine, ovine (grăsime) 0,50 84. Heptaclor - lapte 0,006 - ananas, fructe citrice 0,01 - semințe de cereale, semințe oleaginoase, uleiuri vegetale rafinate comestibile 0,02 - tomate 0,02 - legume (cu exceptia tomatelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
sfecla de zahar 0,10 - morcovi 0,20 - cireșe, coacăze, conopida, mere, pere, prune, struguri, varză, varză de Bruxelles, varză de Savoia 0,50 - carne de pasăre 0,70 - semințe de cereale 0,50 - fasole uscată, ridichi, semințe de cacao, unt �� și masa de cacao 1,00 - andive, salată, spanac, tomate 2,00 - carne de bovine, ovine și porcine 2,00 - afine, căpșuni 3,00 92. Malation - ardei, cartofi, conopida, mazăre, pere, rădacinoase 0,50 - căpșuni, țelina 1,00 - fasole verde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
Questions: Bad Bet State Lotteries Are Shooting Craps with the Lives of the Poor”, The New Republic, 10 martie 1997, p. 27. 56. „National Gambling Impact Study Commission Final Report”, National Gambling Impact Study Commission, 1999. HYPERLINK "http://govinfo.library.unt.edu"govinfo.library.unt.edu, 9 mai 2003. 57. Ibidem. 58. „Reality Television Show Directory”, Reality TV Links. HYPERLINK "http://www.realitytvlinks.com"www.realitytvlinks.com, 22 decembrie 2003. 59. Adams, Michael, Fire and Ice: The United States, Canada, and
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Lotteries Are Shooting Craps with the Lives of the Poor”, The New Republic, 10 martie 1997, p. 27. 56. „National Gambling Impact Study Commission Final Report”, National Gambling Impact Study Commission, 1999. HYPERLINK "http://govinfo.library.unt.edu"govinfo.library.unt.edu, 9 mai 2003. 57. Ibidem. 58. „Reality Television Show Directory”, Reality TV Links. HYPERLINK "http://www.realitytvlinks.com"www.realitytvlinks.com, 22 decembrie 2003. 59. Adams, Michael, Fire and Ice: The United States, Canada, and the Myth of Converging
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
MUCEGĂI Gemul insuficient fiert se mucegăiește Vinul românesc mucegăiește part. mucegăit, -ă nom. mucegăirea, mucegăitul A (SE) PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a umple cele o sută și ceva de pagini, având în vedere că tibetanii nu au aproape deloc legume, fructele le apar numai în vise, peștii înoată doar în poveștile puținilor localnici care au întâlnit străini, iar elementul original este untul de iac, pus în orice, de la ceai la dulciuri, trecând și prin ceea ce numai ei au curajul să numească „supe“... Această reținere de la a acorda oricărui popor rang de „școală“ gastronomică funcționează însă și în cazul unor națiuni care și-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
carne sărată de porc, ceapă și... biscuiți marinărești. Totul fiert la grămadă. Melville, în Moby Dick, descrie un „savuros“ chowder: „... era făcut din scoici mici și zemoase, amestecate cu biscuiți mărunțiți, bucățele de carne de porc sărată, totul îmbogățit cu unt și puternic condimentat cu piper și sare.“ Însă atunci când acest haos culinar este intenționat, rețeta capătă alte valențe gastronomice. Pentru comparație, gândiți-vă la celebra ciorbă rusească numită soleanka (numele vine de la solenia, „varză acră“), descoperită de către Radu Anton Roman
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și carnea gătită), înnobilată însă de Carême și de bucătarii care i au urmat. Tot Antonin Carême este cel care a codificat folosirea sosurilor (în lucrările sale apar nu mai puțin de 200!), el însuși fiind creatorul sosului olandez (din unt și gălbenușuri). Rostul acestora este de a masca aspectul, mirosul și gustul alimentului. Aceeași distanțare creativă față de materia primă a bucătăriei... Tendințele indicate de Carême sunt duse mai departe de către Georges Auguste Escoffier (1847- 1935), autorul celebrului Ghid culinar (1903
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
șocat lumea prin combinații culinare extrem de îndrăznețe. Frații Troisgros au inventat, de pildă, fileurile de somon pe pat de măcriș, în care savoarea acidulată a plantei (nu prea mult gătită) dialoghează perfect cu gustul cărnii de pește prăjit în puțin unt. Alți chefs - care descind din La Nouvelle Cuisine Française, deși și-au afirmat unele rezerve față de preceptele acesteia -, cum ar fi Pierre Gagnaire, au mers și mai departe: langustă fiartă în vin alb, alături de pastă de ardei „nora“ cu mango
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marari, harpacică și știr roșu și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în cuptor“ (E. Niculiță-Voronca). Promovate în bucătăria târgoveață
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sărăcie, și nu ca o reușită culinară, savuros de originală. În legătură cu unicitatea sa, susținută de Radu Anton Roman, trebuie semnalată existența, în regiunea franceză Charentes, a unui fel de mâncare asemănător: felii de sturion marinate împreună cu mațele peștelui, prăjite în unt și apoi fierte în lichidul de marinare (Créat à la charentaise). La fel de aspru ar fi fost judecat de către Păstorel și „proboi“-ul, pe considerentul că icrele negre „se cer consumate în stare naturală, așa cum ies din mâna pescarului“, și nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta con le salsicce oferă, între „păturile“ sale, cârnați, sos de roșii și parmezan ras. Polenta vuncia (vuncia înseamnă murdară în dialectul milanez) se bazează pe alternanța mămăligă / parmezan ras / ceapă aurită în unt, împreună cu frunze proaspete de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta con le salsicce oferă, între „păturile“ sale, cârnați, sos de roșii și parmezan ras. Polenta vuncia (vuncia înseamnă murdară în dialectul milanez) se bazează pe alternanța mămăligă / parmezan ras / ceapă aurită în unt, împreună cu frunze proaspete de salvie. Una dintre cele mai interesante rețete se numește Torta tricolore di polenta; ea reface culorile steagului italian, căci mămăliga din unele straturi este amestecată când cu sos de roșii, când cu spanac tocat și rumenit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
frunze proaspete de salvie. Una dintre cele mai interesante rețete se numește Torta tricolore di polenta; ea reface culorile steagului italian, căci mămăliga din unele straturi este amestecată când cu sos de roșii, când cu spanac tocat și rumenit în unt, între aceste straturi punându-se rondele de praz și brânză de capră rasă. Mai există pe la noi și „mămăliga umplută“. Delicioasă, autentic românească, dar... nu unică. În Lombardia se face Polenta e osei scappati. Este o rețetă menită consolării vânătorilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
e osei scappati. Este o rețetă menită consolării vânătorilor întorși acasă fără nici un vânat în tolbă (osei scappati înseamnă păsările scăpate). Aceasta-i o mămăligă normală, care se scobește în centru; acolo se pune umplutura: ficăței de pasăre rumeniți în unt, alături de feliuțe de slănină, bucățele de cârnat de porc, totul fiind condimentat cu salvie și boabe de ienupăr (acestea din urmă creează impresia unui fel de mâncare vânătoresc). Bulzul, afirmă Radu Anton Roman, este „bucata mioritică a mai adevărată“. Dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în Moldova, pe vremea aceea [a doua jumătate a secolului al XVI-lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ Aceeași influență a bucătăriei târgovețe (în acest caz, de inspirație turcească) a dus și la larga răspândire (inclusiv în mediul rural) a sarmalelor, „mâncarea națională a românilor“ (E. Niculiță Voronca), preparate de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și ce va fi fost la origine. Știu însă că rafinamentul bucătăriei moldovenești l-a scos din ticăloșie, așezându-l din nou pe masă boierească.“ Care este secretul acestei rețete de chifteluțe (carne de porc și de vită) prăjite în unt și apoi fierte în smântână? Adaosul, în sos, e de ciuperci (zbârciogi) uscate și pisate. Care este originea rețetei? Greu de precizat, dar interesantă ni s-a părut asemănarea frapantă dintre perișoarele noastre și un fel de mâncare polonez, klopsy
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de coaste de „oae“ (în două variante), un fel de strămoș al stufatului nostru de astăzi și, implicit, strâns înrudit cu felul de mâncare turcesc originar (capama): coastele (întregi sau tăiate mărunt) se fierb în apă, apoi se prăjesc cu unt și cu ceapă tocată, după care se sting din nou cu zeamă de carne și se mai lasă pe foc. Doar condimentarea ne îndepărtează de modelul actual al stufatului: vișine uscate, scorțișoară (aceasta însă, la fel ca în bucătăria italienească
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Prin comparație, iată cu cât lux de amănunte este descrisă, de către un spaniol, alimentația turcilor de pe vremea lui Sinan Pașa, una în mod cert considerată exotică: „Mănâncă în fiecare zi pilaf fiert cu supă din carne de oaie și cu unt. Mai pun în el și stafide. Pilaful este însoțit de carnea de berbec, care nu are, ca la noi, un sos făcut cu miere și cuișoare. Compotul de prune merge foarte bine alături de pilaf. Turcii mai fac un orez cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
miere. Al treilea fel de mâncare pe care-l fac cu orez este supa de pasăre. Ei gătesc puiul cu orez și îi adaugă piper măcinat. Și să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
treilea fel de mâncare pe care-l fac cu orez este supa de pasăre. Ei gătesc puiul cu orez și îi adaugă piper măcinat. Și să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii își fac
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii își fac apariția în acest areal, ei aduc o cultură gastronomică diferită, una specifică nomazilor, în care uleiul este înlocuit de unt. Triada antic-mediteraneeană grâu-vin-ulei lasă locul alteia nou-venite orez-zahăr-unt. Începând din secolul al XVII-lea, uleiul de măsline își reintră în drepturi, deși bucătăria nobilă a otomanilor a păstrat multă vreme gustul pentru unt. Există și o departajare culturală între grăsimi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nomazilor, în care uleiul este înlocuit de unt. Triada antic-mediteraneeană grâu-vin-ulei lasă locul alteia nou-venite orez-zahăr-unt. Începând din secolul al XVII-lea, uleiul de măsline își reintră în drepturi, deși bucătăria nobilă a otomanilor a păstrat multă vreme gustul pentru unt. Există și o departajare culturală între grăsimi, bucătăria aristocratică a fiecărei țări preferând varianta mai greu accesibilă, mai scumpă. Astfel se explică faptul aparent paradoxal că în sudul Italiei, zonă cu predilecție pentru uleiul de măsline, majoritatea manuscriselor gastronomice din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
culturală între grăsimi, bucătăria aristocratică a fiecărei țări preferând varianta mai greu accesibilă, mai scumpă. Astfel se explică faptul aparent paradoxal că în sudul Italiei, zonă cu predilecție pentru uleiul de măsline, majoritatea manuscriselor gastronomice din vremea Renașterii recomandă folosirea untului. țările române au preferat untul și, bineînțeles, untura. Bucătăria aristocratică a prezentat o atracție vădită pentru unt, deși nenumăratele zile de post au impus, în aproape două treimi din an, folosirea untdelemnului. „Manuscrisul brâncovenesc“ este o dovadă a acestei alternanțe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]