9,893 matches
-
Banatul s-a aflat sub stăpânirea turcă nu avem informații referitoare la existența satului. Satul are continuitate de-a lungul evului mediu, până în perioada ocupației otomane a Banatului. În 1471 existau 3 localități cu numele de Nadăș în zona actualei vetre a satului. Apoi a urmat perioadă otomană care nu a lăsat până acum dovezi despre existența și continuitatea satului. După cucerirea Banatului de către austrieci, Nadășul apare din nou locuit. Conform conscripției administrației habsburgice din 1717, avea 17 case și era
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
maghiari originari din Sânmartinul Maghiar. Ulterior au venit aici numeroase alte familii de maghiari și de șvabi. Biserica romano-catolică s-a construit în 1876. Fiind situat pe malul drept al Begheiului, satul a suferit numeroase inundații care au determinat mutarea vetrei satului de mai multe ori.
Răuți, Timiș () [Corola-website/Science/301390_a_302719]
-
documentare mai detaliate referitoare la Vucova. Astfel, conscripția din 1717 consemnează satul "Vukowo", cu 63 de case de lemn, aparținător districtului Ciacova. La scurt timp, în 1723-1725, apare harta contelui Mercy, care confirmă din nou existența satului cu numele "Wacova". Vatra veche a satului se afla puțin mai la sud față de cea actuală. În 1785, prin decret administrativ, o parte din hotarul sudic a fost reorganizat pentru acomodarea unei noi colonii de germani care avea să devină satul Nițchidorf. Tot în cadrul
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
satul, ca formă de așezare umană, unde predomină activitățiile economice, legate de agricultură, este privit, totodată și ca o categorie social-teritorială complexă. Defapt îl putem privi și prezenta ca o dublă realitate teritorială: atât prin locul de concentrare a locuințelor (vatra), cât și prin locul de muncă (moșia), ambele părți constitutive ale unei singure unități teritoriale - hotarul obștii - fiecare având roluri sociale economice bine gândite în viața colectivităților rurale. Luându-se în analiză consecințele raporturile dintre vatră și teritoriu, sociologii și
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
de concentrare a locuințelor (vatra), cât și prin locul de muncă (moșia), ambele părți constitutive ale unei singure unități teritoriale - hotarul obștii - fiecare având roluri sociale economice bine gândite în viața colectivităților rurale. Luându-se în analiză consecințele raporturile dintre vatră și teritoriu, sociologii și alți specialiști au pus în evidență trei tipuri de așezări rurale: satul adunat, satul răsfirat și satul risipit. Prin adăugarea la acest model al formei și reliefului satului, literatura de specialitate consemnează alte tipuri de sat
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
apărând necesitatea cunoașterii și precizării structurii sociale. Apare clar "că tipologia satelor este o problemă complexă ce se impune a fi analizată în intercondiționarea factorilor care o generează - economici, sociali, geografici, atât din punct de vedere a formei și structurii vetrei cât și din punct de vedere funcțional". Studiile de specialitate evidențiază clasificările tipologice a satelor pe baza următoarelor criterii: • după formă, structura cladită și rețeaua de drumuri: liniare (dezvoltate în lungul unor drumuri principale sau văi), tentaculare (dezvoltate de-a
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
balcoane lipite); • după funcțiuni economice: dominant agricole, industriale și agricole, balneo-turistice, cazare a salariaților neagricoli cu locuri de muncă în teritoriul înconjurător; • după cadrul natural: stare de șes, sate de zone de deal, sate de munte. Luând în seamă importanța "vetrei" satului, sub aspectul semnificațiilor sale sociologice, vom stăruii ceva mai mult asupra acestora. În ceea ce ne privește, opinăm pentru susținerea ipotezei potrivit căreia "vatra satului" reprezintă o relitate cu semnificații care depășesc sfera determinărilor geografice concrete. În spațiul nostru lingvistic
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
natural: stare de șes, sate de zone de deal, sate de munte. Luând în seamă importanța "vetrei" satului, sub aspectul semnificațiilor sale sociologice, vom stăruii ceva mai mult asupra acestora. În ceea ce ne privește, opinăm pentru susținerea ipotezei potrivit căreia "vatra satului" reprezintă o relitate cu semnificații care depășesc sfera determinărilor geografice concrete. În spațiul nostru lingvistic, termenul definește prima formă de instituționalizare a puterii comunitare, etapap incipientă, embrionară, decristalizare a unui sistem relațional primitiv, cu funcționalități rudimentare și arie restrânsă
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
fost sălașele și conacele, în câmpie ar fi predominat cătunele și odăile, în timp ce zonelor montane și celor pomi-viticole le-ar fi fost caracteristice crângurile, respectiv conacele și pivnițele de vin, acestea din urmă rămânând după formarea satelor asezări sezoniere, satelite vetrei satului. În urma unui îndelungat proces de generalizare a practicilor relaționale specifice fiecărui tip de ocupație în parte,și formalizarealor incipientă în interiorul chiar al microgrupurilor, contactele, până atunci sprodadice între aceste oaze de etnogeneză s-au amplificat contribuind la articularea, treptată
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
adoptat, formă ce va supraviețui peste veacuri. Și la noi, deci, proprietatea comună asupra pământului în comunitățile gentilice și în obștile sătești formează, în realitate, punctul de plecare al oricărei istorii. Comunitățile sătești, sub auspiciile organizatorice ale obștei au cristalizat vatra satului ca permanență a istoriei locale cu multiple posibilități de dăinuire peste toate vicisitudinile conjunctuale. Fără să fi fost vreodată exclusiv gregară, individualitatea comunitară accede, astfel, la un stadiu superior de evoluție prin individul societal, care va construi și reconstrui
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
noastre, efectele agregate ale unei istorii complexe în care elementul etnic s-a conjugat benefic cu cel lingvistic instituțional contribuind la cristalizarea interculturalității Banatului românesc, recunoscută ca "experiment social reușit" și posibilă paradigmă pentru o Europă Unită. Situată pe marea vatră a civilizației tracice și getodacice, a asimilat, desigur, toate influențele așezărilor romane din partea de est a ceea ce urma să devină, peste secole, Timișoara de astăzi. După cum se stie (Al. Borza, Banatul în timpul romanilor, 1934) în epoca prefeudală, Banatul făcea parte
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Moșnița), a cărui autoritate morală i-ar fi conferit calitatea de elită, dar în izvoarele istorice germane sau maghiare numele localității apare cu scriere germană - Moschniza, sau maghiară - Mosnitza; în 1891 istoricul Fenyes numind-o chiar cu numele de Mosnicza. Vatra inițială a satului corespunde locului care astăzi poartă numele de Sat Bătrân, lângă pârâul Subuleasa, ale cărui frecvente inundații au obliga locuitorii să-și amenajeze un mare amplasament cunoscut sub numele de Moș Basani (sau Bădani), fapt care explică denumirea
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
de ani, nu s-au găsit documente în care să fie menționată existența localității. 1690 - Existența satului în perioada dominației otomane este atestată în însemnările lui MARSIGLI, în care se menționează că MOSNITZA era o așezare aflată în părțile Timișoarei. Vatra satului era așezată pe locul numit azi "Satul Bătrân", loc supus inundațiilor pârâului Subuleasa. 1717 - Conscripția localităților Bănățene întocmită de austrieci, amintește de satul MOSCHNITZ cu 50 de case, ceea ce înseamna că, spre sfârșitul ocupației turcești era o așezare bine
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
1789; 21 1791/1792; 32 1795/1796 și 32 1801/1802. Prezența lor însă era slabă 1791 - Mosnicza figurează în documente din nou în rândul domeniilor aparținând curții habsburgice 1812 - Se reface biserica din lemn. Locuitorii sunt mutați pe actuala vatra asatului, pierd dreptul de proprietateasupra "Satului Bătrân" și a hotarului acestuia, dându-li-se însă drept urbarial asupra pădurii de lângă sat. 1828 - Statistica oficială amintește încă existența localității Mosnicza Veche. 1839 - Moșnița este descrisă ca fiind un sat românesc cu
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Ilievici și Trifon Popoviciu. Mosnita se numește în această statistică BASAN. Aceasta denumire este legată de tradiție, conform căreia, ăntemeietorul Moșniței din "Satul Bătrân", anume Moș Ioniță, s-a mutat aici cu ai săi din cauza inundațiilor. Pe acest loc, noua vatră a satului, l-a găsit pe Moș Bașani cu familia sa. Azi o parte din comună poartă încă numele de Bașani, localitate care figurează și în hărțile militare ale timpului cu denumirea de BASENY. 1853 - Pe harta voievodeinei sârbe și
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
mare răsunet din această serie a fost cel despre găina care a născut puii vii. În numărul 390 din "Evenimentul zilei" (2 octombrie 1993) ziarul își informa cititorii: „Marți, 28 septembrie a.c. în curtea gospodinei Sevastița M., aflată în strada Vatra din Pașcani, județul Iași s-a întâmplat un miracol: o găină a născut doi puii vii, unul fără un picior și altul fără o aripă”, articol scris de Cătălin Ștefănescu. Totodată, "Evenimentul zilei" relata că găina fusese programată pentru tăiere
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
prin preluarea numelui mamei, Sofia Culcer, publicată în Monitorul oficial din 1934 sau 1935) și al profesoarei de limbă română (licențiata la Cluj-Napoca), Ersilia (n. Gutu). Urmează studii universitare de limbă și literatura română la Cluj-Napoca. Este fondator al revistei "Vatra" din Târgu-Mureș (în mai 1971). Emigrează și beneficiază de statutul de refugiat politic în Franța din octombrie 1987 pana în 1992, cănd obține cetățenia franceză. Își începe studiile elementare la Sighișoara în 1947, apoi continuă la liceul "Emil Racoviță" din
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
a unificatei (1959) Universități Babeș-Bolyai, este repartizat în 1963, la propunerea profesorului universitar Mircea Zaciu, ca preparator universitar la Institutul Maghiar de Artă Teatrală din Târgu Mureș. Fondează împreună cu cîțiva prieteni, Romulus Guga și Mihai Sîn, revista lunară de cultură ”Vatra”, care apare începînd cu mai 1971. devine redactor de rubrică, redactor șef-adjunct, ca apoi să fie "degradat" că publicist-comentator, și în fine șef de secție în urmă cîtorva "gafe" politice intenționate, expresia a unei opoziții politice precaute dar tot mai
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
dublu : îi aprobă pașaportul dar îi confiscă biletul de tren. Pentru a ajunge totuși la colocviu, străbate cu autostopul Europa de la Oradea la Paris, într-o săptămînă. Scrie studii despre cenzură și are tupeul să încerce să le publice în Vatra, sub titlul " Listele de 'uvrajuri prohibarisite' ". Nu e cooperant cu autoritățile de Securitate, care află că nu e sincer cu ei, aduce cărți interzise care i se confiscă la vamă, îi umblă gură în public și încurajează diverși contestatari, Liviu
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
în 1942), profesoara de muzică și autoarea unor muzici de scenă, se nasc două fețe, Ioana-Larisa (1972) și Bogdana-Draga, amîndouă emigrate în Franța. Divorț în 1981. Din a doua căsătorie cu Maria Mailat, psihologa, poeta și prozatoare, colaboratoare a revistei Vatra, născută în 1953 la Tîrgu Mureș, se naște Matei-Alexandru Culcer (1984). Divorț pronunțat în 1988. Un loc geometric " (texte), Editura Cartea Românească, București, 1973 Citînd și trăind literatura ", eseuri de sociologia literaturii, Editura Dacia, Cluj, 1976 " Serii și grupuri ", eseuri
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
Daniil Harms, sub titlul " Un spectacol ratat", ediția a doua, ne varietur (retipărire ilegală și abuzivă), Editura Paideia, București. Harms va avea ulterior, prin această traducere, o influență subterană importantă asupra prozei scurte din România. Fondează, în mai 1971, revista „Vatra” unde e redactor pînă în 1987, iar după 1990, redactor pentru Franța. Alte colaborări la" Viața Românească ", " Tribuna ", " Steaua ", " Familia ", " Convorbiri literare, România literară, " Ateneu ", " Tomis ", " Utunk ", " Korunk ", " Ifjumunkas " (unde debutează cu poeme scrise în română și traduse în maghiară
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
din exil, Asociația Jurnaliștilor Români-Ouest, cu sediul la Paris. După 1990 continuă colaborarea la presă din exil, " Origini " (SUA) și reia colaborarea cu presa din România : publică poeme cândva interzise, fragmente de jurnal, studii și amintiri, în " Familia ", " Viața românească ", "Vatra ", în ziarele " Telegraful " (Constantă), " Expres magazin ", " România liberă " (unde este din 1990 ).
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Este vorba de așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (perioada daco-romană).
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
după numele regiunii Sharon ) care a dăinuit, cu întreruperi,până în 1946. Bazele orașului Tel Aviv au fost puse începând din anii 1870 - 1880 de către imigranți evrei, din Europa de est și din Orientul Apropiat, însuflețiți de idealuri sioniste (de autodeterminare națională în vatra istorică ) sau de sentimente național- religioase, pe niște dune din preajma vechiului oraș-port Yaffa, care era atunci locuit în majoritate de arabi. Mai întâi, în anul 1869, ceva mai departe la est de Yaffa , pe teritoriul orașului Holon de astăzi , din
Tel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527]