85,350 matches
-
dar, cu excepția uneia sau două discuții, voluminoasele tomuri rabinice tratează în cea mai mare parte alte chestiuni. Spațiul și importanța date învierii nu se compară cu cele acordate altor argumente. În cazul manuscriselor de la Marea Moartă, se poate argumenta că scriitorii de la Qumran nici măcar nu credeau în înviere. Deși mă alătur celor care afirmă cu precauție că ei credeau în înviere, cei mai mulți vor fi de acord că învierea nu este un subiect important la Qumran. Abia dacă este menționat în treacăt
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
aproape ca întoarcere într-un trup foarte asemănător cu cel avut în viață. Dar, dacă luăm în considerare Dan 12, aici se spune că cel drept va străluci ca stelele. În scrierea iudaică numită 2Baruh, când vorbesc despre acest argument, scriitorii afirmă că, deși păstrează calitatea trupească, ființele înviate se aseamănă cu îngerii. Primii creștini, dimpotrivă, vorbesc cu mult mai multă precizie despre cum va fi trupul înviat: un trup transformat, tot material, dar va avea noi proprietăți caracteristice. Paul e
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Cu toate acesta, în aceleași relatări Isus apare și dispare, trece prin ușile închise și, în final, se înalță la ceruri. Aceste povestiri sunt extrem de neobișnuite și particularitatea pe care o au nu poate să fi fost inventată. E ca și cum scriitorii evangheliilor s-ar sforța să descrie o realitate fără să dispună de un limbaj adecvat acesteia. A patra și ultima însușire stranie a narațiunilor învierii, care ar putea pune sub semnul întrebării multe din predicile de Paște pe care eu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
parabole, trebuie să o tratăm ca o parabolă. „Adevărul” parabolei Fiului risipitor nu depinde de capacitatea noastră de a dovedi că povestea s-a întâmplat în realitate. Tot când învățăm să citim Scripturile este la fel de important să înțelegem că atunci când scriitorii doresc să povestească un eveniment întâmplat în realitate, noi să nu tratăm relatarea lor ca o parabolă. „Adevărul” relatării răstignirii ar fi total subminat dacă s-ar putea dovedi că Isus a murit de pneumonie în Galileea, deși, desigur, răstignirea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care își dovedesc, astfel, forța de atracție asupra unei părți a populației, neînregimentate politic, până în acel moment. La 5 octombrie 1933, cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, președintele partidului a salutat înscrierea unor membri noi: Grigore Mârza, de la Bacău, scriitorul Mihail Sadoveanu, fost președinte al Senatului, Dinu Stolojan, fost prefect, Al. Darvari, Valeriu Ghilbadan, precum și grupul de sub conducerea lui V. Mârza, fost senator, venit din organizația partidului ducist din județul Cetatea-Albă. În scrisoarea de adeziune, V. Mârza declara că îl
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deranjase conducerea "șovăitoare, nesinceră și lipsită de crez", a Partidului Liberal ducist. Potrivit declarațiilor lui Mihail Sadoveanu, motivul care l-a îndemnat să adere la partidul condus de Gheorghe Brătianu era "răsfrângerea unei activități tinere [...], pentru regenerarea vieții noastre politice". Scriitorul evidenția motivația membrilor de rând ai partidului, care doreau ca "energiile sincere să fie canalizate pentru fapta bună, în interesul suprem al neamului"224. Prezența scriitorului în rândul georgiștilor avea să fie de scurtă durată. Desprins în 1932 din Uniunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
condus de Gheorghe Brătianu era "răsfrângerea unei activități tinere [...], pentru regenerarea vieții noastre politice". Scriitorul evidenția motivația membrilor de rând ai partidului, care doreau ca "energiile sincere să fie canalizate pentru fapta bună, în interesul suprem al neamului"224. Prezența scriitorului în rândul georgiștilor avea să fie de scurtă durată. Desprins în 1932 din Uniunea Agrară, formațiune politică de sub conducerea lui Constantin Argetoianu, pentru că intrase într-un "conflict masonic" cu Ion Pangal, Mihail Sadoveanu provocase, în același an, o disidență împreună cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Academia Română (vicepreședinte între 1920 și 1923), ține cursuri, conferențiază în țară și în străinătate, conduce PEN-Clubul Român (1923), colaborează la publicații științifice, scrie cărți, întreține o permanentă corespondență cu oameni de știință români și străini, cu Martha Bibescu și alți scriitori, participă la congrese științifice internaționale. Va fi ales membru al unor instituții științifice de prestigiu: Reale Società Romana di Storia Patria, Pontificia Accademia Romana di Archeologìa, Numismatische Gesellschaft din Viena, e profesor agregat la Sorbona. Presimțindu-și sfârșitul, își lasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
în estetică, Sibiu, 1943, 54-62; Lucian Blaga, „Getica”, „Saeculum”, 1943, 4; Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1957; Tudor Vianu, Jurnal, București, 1961, 31-36; Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968, 90-98; Dimitrie Gusti, Opere, II, București, 1969, 350-356; Emil Manu, Vasile Pârvan, scriitor și filosof al culturii, LL, 1969, 59-70; Mincu, Critice, I, 76-86; Balotă, Labirint, 12-22; Ion Pascadi, Din tradițiile gândirii axiologice românești, București, 1970, 69-80; Todoran, Secțiuni, 266-288; Balotă, Ion, 86-117; Onisifor Ghibu, Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; Al. Zub, Vasile Pârvan. Biobibliografie, București, 1975; Balotă, Arte, 241-255; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976, 269-287; Vartic, Spectacol, 12-32; Al. Piru, Vasile Pârvan, MS, 1978, 2; Micu, Lecturi, 168-177; Mircea Anghelescu, Pârvan, scriitorul..., T, 1980, 6; Virgil Catargiu, Ontologia istoriei la Vasile Pârvan, București, 1980; D. M. Pippidi, Variații pe teme clasice, București, 1981, 200-212; Virgil Catargiu, Condiția umană și idealul etic în concepția lui Vasile Pârvan, București, 1982; Virgil Catargiu, Vasile Pârvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
MS, 1974, 3 (semnează Geo Bogza, George Macovescu, Dorina Rădulescu, Ștefan Roll și Ștefan Voicu); Felea, Secțiuni, 393-397; Paleologu, Simțul practic, 44-45; Petroveanu, Traiectorii, 78-88; Crohmălniceanu, Literatura, II, 539-546; Ungheanu, Arhipelag, 68-71; Piru, Poezia, I, 244-257; Aurel Rău, Întâlniri cu scriitori, București, 1976, 121-131; Caraion, Pălărierul, 204-209; Raicu, Critica, 35-48; Pop, Transcrieri, 189-194; Martin, Identificări, 197-200; Stănescu, Jurnal, I, 167-171; Simion, Scriitori, I, 14-33; Poantă, Radiografii, I, 87-92; Baltag, Polemos, 151-156; Grigurcu, Poeți, 92-96; Cubleșan, Teatrul, 150-154; Lit. rom. cont., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
44-45; Petroveanu, Traiectorii, 78-88; Crohmălniceanu, Literatura, II, 539-546; Ungheanu, Arhipelag, 68-71; Piru, Poezia, I, 244-257; Aurel Rău, Întâlniri cu scriitori, București, 1976, 121-131; Caraion, Pălărierul, 204-209; Raicu, Critica, 35-48; Pop, Transcrieri, 189-194; Martin, Identificări, 197-200; Stănescu, Jurnal, I, 167-171; Simion, Scriitori, I, 14-33; Poantă, Radiografii, I, 87-92; Baltag, Polemos, 151-156; Grigurcu, Poeți, 92-96; Cubleșan, Teatrul, 150-154; Lit. rom. cont., I, 159-163; Cândroveanu, Printre poeți, 39-45; Marcea, Concordanțe, 265-267; Iosifescu, De-a lungul, 223-226; Manea, Contur, 82-88; Raicu, Fragmente, 131-134; Rotaru, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
XIX-lea, cultura rusă, mai ales literatura, era dominată de ideologie și propagandă, care, de nevoie, neavînd la dispoziție altă „tribună“, se exprima la megafonul criticii literare. Vladimir Nabokov denunță „dezmățul“ acestei critici literare „progresiste“, care „îi refuza calitatea de scriitor celui ce nu-și dedica romanul sau povestirea demascării jandarmului sau moșierului care își biciuiește mujicii“1. Astăzi pare ciudat, dar în epocă numele lui Cernîșevski, Dobroliubov sau Pisarev erau mult mai sonore decît, să zicem, ale lui Turgheniev, Dostoievski
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
credem că se susține în vreun fel afirmația că Însemnările sînt o dezicere publică, deși nu pe față, a lui Dostoievski de propriul trecut, mai ales că Șestov își permite să inventeze „nucleul“, niciodată rostit, de la care ar fi purces scriitorul la această dezicere: „«Nu pot, nu mă mai pot preface, nu mai pot trăi în minciuna acestei idei, iar alt adevăr nu mai am; fie ce-o fi» - iată ce ne spun aceste însemnări, oricît s-a lepădat Dostoievski de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pot preface, nu mai pot trăi în minciuna acestei idei, iar alt adevăr nu mai am; fie ce-o fi» - iată ce ne spun aceste însemnări, oricît s-a lepădat Dostoievski de ele în nota de subsol. Niciodată, la nici un scriitor rus «cuvîntul» său nu a răsunat cu atîta lipsă de speranță, cu atîta disperare. Tocmai prin aceasta se explică și nemaiauzita cutezanță (contele Tolstoi ar fi spus „neobrăzare“ - doar se exprimă așa despre Nietzsche) cu care Dostoievski își permite să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care au însemnat la fel de mult și prin care a dăinuit Franța, transcriu aici numele lor adevărat (...)” Marcel Proust Timpul regăsit „Oare siberianul o să-i pretindă cerului măslini sau provensalul răchițele?” Joseph de Maistre Serile din Sankt-Petersburg „L-am întrebat pe scriitorul rus care e metoda lui de lucru și m-am mirat că nu-și făcea el singur traducerile, căci vorbea o franceză foarte pură, cu o oarecare încetineală datorată subtilității spiritului său. Mi-a mărturisit că Academia și dicționarul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o strofă, un verset ne transportau într-o clipă veșnică de frumusețe. Îmi venea să-i spun Charlottei că literatura aceea murise în Franța. Și că în multitudinea cărților de astăzi, pe care le devoram de la începutul recluziunii mele de scriitor, o căutam în zadar pe cea pe care mi-aș fi putut-o imagina în mâinile ei, în mijlocul unei izbe siberiene. Da, o carte deschisă, iar ochii ei scânteind de lacrimi... În conversațiile imaginare cu Charlotte redeveneam adolescent. Maximalismul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
negăsit, împrumutate pentru o noapte, pe care trebuia să le restitui la șase dimineața fix. Apoi altele, copiate la mașină, cu șase indigouri deodată: primeai al șaselea exemplar, aproape ilizibil și numit „orb”... Vezi, e greu de comparat. În Rusia, scriitorul era un zeu. Se aștepta de la el totodată și Judecata de Apoi și Împărăția Cerurilor. Acolo ai auzit vreodată vorbindu-se de prețul unei cărți? Nu, pentru că o carte era neprețuită! Puteai să nu-ți cumperi o pereche de ghete
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911. Repere bibliografice: N. Moscaliuc, I. Pânzaru, Scriitori bucovineni, 1992, 33; Satco-Pânzar, Dicționar, 50; C. Loghin, Istoria literaturii române din Bucovina, ed. 2, București, 1996, 302-305. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
vinurilor se pierd în trecutul îndepărtat al istoriei. De la Herodot și Platon, Horațiu și Columella și până în zilele noastre, literatura universală înregistrează imagini pline de conținut, în care vinul și binefacerile lui sunt prezentate într-o mare diversitate de semnificații. Scriitorii, artiștii, medicii și specialiștii tuturor timpurilor au relevat însușirile strugurilor și calitatea vinului, fiecare în genul și după talentul său. Ne-am propus în lucrarea de față să cercetăm procesele intime care transformă nectarul boabelor aurii sau negre în soare
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
afirmațiile referitoare la urmărire susținute de ostașii unguri. Pe 15 septembrie, compania disciplinară a părăsit satul și a plecat mai departe; în satul Marca (Márkaszék) a mai împușcat alți "suspecți din garda de fier, dezertori". După război, cu ocazia procesului scriitorului Wass Albert, crimele săvârșite pe 20 septembrie în satul Mureșenii de câmpie (Oboztelke) din județul Cluj au avut un răsunet foarte mare în epocă. Măcelul a fost săvârșit (și aici) tot de ostașii Regimentului de Dorobanți sub conducerea locotenentului Csordás
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
loc în fiecare cămin german). Tot atunci s-a interzis și revista marxistă Korunk; mai mult, în primăvara lui 1941 - dar nu din cauza militarilor - se găsea într-un serios pericol și revista Helikon, care îi publica pe cei mai valoroși scriitori din Transilvania și se bucura de patronajul contelui Bánffy Miklós. Totuși nu toate ziarele și revistele prezente pe listă și-au încetat definitiv apariția: găsim printre ele câteva care, după septembrie 1940, și-au reluat apariția. În totalitate, 40% (73
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
de așezarea de pe țărmul Pontului Euxin. Lumina soarelui, pitorescul cîrciumilor și cafenelelor turcești, traiul prosper și generozitatea primarului Octavian Moșescu au transformat Balcicul într-o veritabilă colonie artistică. Prezența Reginei Maria asigura, la rîndu-i, un motiv suplimentar pentru pictori și scriitori de a fi în proximitatea protectoarei artelor. Considerat pe drept cuvînt un peisaj pictogenic, Balcicul furniza în ordinea peisajului abundente priveliști deschise spre largul mării, dar și către relieful calcinat al țărmului. Muntele Alb apare aproape în fiecare imagine sau
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de Iași”, 29 martie, 2006, p. 6A 87 „Nudul văzut prin gaura cheii” - Valentin Ciucă, Ziarul de Iași, 7 aprilie 2006, p. 6A 88 Catalog nuduri - aprilie 2006 - Valentin Ciucă - Nudul văzut prin gaura cheii. Ateneul Tătărași, 2006 89 Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni - Florin Muscalu, Ed. „Revista V”, 1999, p. 167 90 Enciclopedia artiștilor români contemporani. Vol.4, Editura „Arc 2000”, Buc., 2001, p. 175 91 Un secol de arte frumoase la Iași - Valentin Ciucă, Ed. „Art 21”, Iași, 2004
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
serviciul militar. Revenit la București, este zdrobit de știrea că, în timpul ocupației, i s-au confiscat și dus la Budapesta toate materialele strânse de-a lungul vieții în vederea elaborării unei sinteze despre Mihai Eminescu. A fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Se stinge după patru ani de suferință. A mai colaborat cu versuri, articole de istorie literară, cronici și recenzii, note polemice la „Revista Orăștiei”, „Foaie literară” (Orăștie), „Familia” „Tribuna literară”, „Epoca”, „Minerva literară ilustrată”, „Revista politică și literară”, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]