8,797 matches
-
infrastructură transeuropeană de transport, să emită avizele/acordurile de principiu pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiționate pentru relocarea sistemelor/rețelelor de transport și de distribuție a energiei electrice, gazelor naturale și a țițeiului, precum și a altor rețele de utilități situate pe coridorul de expropriere, în maximum 10 zile de la data depunerii solicitării la autoritatea emitentă pe baza planului de amplasament al obiectivului de investiții, și memoriului tehnic, care vor cuprinde în mod obligatoriu
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
vămilor Țării Românești, elementul ce îi dă importanță fiind păcura. Timp de câteva zeci de ani, orașul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza și apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării țițeiului, așezarea va înflori din nou. Ocupațiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăușia și extragerea păcurei din subsolul așezării de către fântânari. Aici funcționau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova și pe Doftana. La 1 decembrie 1879
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
element de spiritualitate ce face legătura cu universul. Soarele veghează localitatea un impresionant număr de zile pe an, fiind așezarea cu cele mai multe zile însorite din an, raportat la nivelul întregii țări. Sonda de argint simbolizează vechile activități de extragere a țițeiului. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu.
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
ansamblată însăși de Nechifor Choss, echipamentele fabricându-le la atelierele de mecanică din Moinești și Bacău. Tot în 1840, la Lucăcești a început funcțiunea o pompă de petrol care fora la 150 de metri. Până pe la 1860, principalii exploatatori de țiței fuseseră țăranii liberi, numiți fântânari, băieși sau gropari, denumiri provenind direct din îndeletnicirile lor. După 1860 însă, când exploatarea „aurului negru” a început să necesite capitaluri tot mai importante. Extracția primitivă a petrolului din zonă nu a fost un fapt
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
se aflau, acceptau să lucreze în condiții neînchipuit de grele. "Băile" (minele) de petrol nu erau altceva decât gropi cu diametrul de 4-5 m și adânci de circa 20 m, executate cu mijloace rudimentare, în care mai apoi se aduna țițeiul ce era scos manual la suprafață. Mai grea era munca în puțuri, în care, fiind strâmte (cu diametrul de 1 m) și uneori foarte adânci (peste 100 m), punea pe lucrătorul care-l săpa și-i aplica în jur împletituri
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
peste lucrătorul din puț, curmându-i viața. Băile și puțurile au ajuns la un număr de ordinul sutelor, atunci când ele constituiau mijloace unice pentru extracția petrolului. Încă înainte de folosirea sondelor mecanice (1863), gropile au permis extragerea unei cantități importante de țiței, care nu numai că acoperea cerințele locale, dar era încărcat în butelii mari și vândute pe piața internă și chiar externă (Turcia, Austro-Ungaria, Rusia). Acest fapt era încurajat în zonă și de domeniile feudale, care, acaparând regiunile bogate în petrol
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
XX-lea aduce o schimbare profundă în economia localității, în această perioadă luând naștere la nivelul tehnicii de epocă, exploatările petroliere. Încă de la apariția primelor exploatări în domeniul petrolier, profilul localității a fost determinat de prezența schelei de extracție a țițeiului modernizată continuu. La începutul secolului al XX-lea s-au ridicat în Moreni ateliere de reparații ale utilajului petrolier, care în special după 1970 se reprofilează și se dezvoltă mult, transformându-se în întreprinderi de interes republican. Aceste ramuri au
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
făcut prospecțiuni mai serioase ale subsolului, în care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale nămolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la Amara, Fundata, Ciulnița și Perieți. Acestea s-ar putea adăuga la filoanele zăcămintelor de țiței si gaze naturale descoperite în diferite puncte ale zonei, după anul 1960. Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafața fondului funciar, avantajată și de relieful de câmpie, permițând condiții foarte bune pentru agricultură. Climatul zonei orașului este
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
aflat în litigiu cu țara vecină, Ucraina, din momentul independenței acesteia, fiind anterior în litigiu cu URSS începând cu anul 1948. În zona respectivă se află zăcăminte estimate la 70 miliarde metri cubi de gaze, respectiv 12 milioane tone de țiței. Flora României este compusă din următoarele elemente fitogeografice: nordic și alpin (circa 14%: artic, boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric, balcanic, moezic), oriental sau continentala
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
unor boli. Grecul Grigore Stavri (care ulterior și-a luat numele de Grigore Constantinescu-Monteoru) a achiziționat în perioada 1860-1880 toate terenurile petrolifere, precum și întregul sat denumit pe atunci "Fundu Sărății" și s-a îmbogățit din afacerile cu petrol, comercializând atât țiței brut, cât și ulei mineral fabricat în distileria deschisă în 1871. Dr. Guyenot, medic consultant la Aix-les-Bains, Franța și medicul personal al omului de afaceri, l-a sfătuit pe acesta să se trateze cu apele folosite de localnici, iar Constantinescu-Monteoru
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
ape minerale), kinetoterapie, activități sportive în aer liber, masaj, inhalații cu aerosoli, fitness. Ghidurile românești din anii '70 și '80 recomandau stațiunea pentru: Mina de petrol din Sărata-Monteoru, aflată în proprietatea grupului Petrom-OMV, are o producție de 5 tone de țiței pe zi, însă reprezintă doar 0,04% din totalul țării de 87.000 de barili. Această producție zilnică este constantă încă din anul 1870 numai că atunci această cantitate reprezenta 44% din producția totală a României. În 2014, la mină
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Preoți Pr Mihail Iacob (paroh la Zimbru, Dragalina, Plevna), Pr Radu Dumitru ( paroh la Valea Rusului și Făurei), Pr Tănăsoiu Adrian (paroh Sf Pantelimon, Ilfov), Pr Olteanu Alin Cristian (paroh Răzvani și Fiumicino, Italia), Pr Toma Gabriel (paroh Plevna), Pr Țiței Emil (paroh Independența și Vișini), Pr Florescu Laurențiu (paroh Ștefănești), Pr Radu Cristian (paroh Mihai Viteazul și slujitor Sf Anastasia, Călărași), Pr Țițeică Florin (paroh Frăsinet), Cântăreți bisericești cu „școală” Radu Gheorghe (cântăreț în Plevna), Radu Ion (cântăreț în Nucetu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu, Independentă). Activitățile economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a vitei de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură Industrie extractiva: Țițeiul exploatat în zonele Schela - Independență - Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici (producție de napolitane și ulei alimentar) cu un nivel mediu de producție. Tot aici își desfășoară activitatea un numar de aproximatix
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
și 17 civili) și toți cetățenii germani sînt expropriați. 48 de persoane se deportează în Bărăgan. În 1952 se infințează colectivul de agricultură care se completează în 1957. În 1954 se introduce curentul electric și în 1974 apa potabilă centrală. Țiței se găsește în 1968. Comuna Șandra a fost înființată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Biled. Populația satului Șandra a evoluat după cum urmează: Primarul comunei, Paul Nicu, este membru PD. Viceprimarul Luchian Savu este membru PSD. Consiliul
Comuna Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/301400_a_302729]
-
Jos și Potocenii de Sus, cu o populație totală de 2150 de locuitori care trăiau în 447 de case. În comună funcționau 15 mori de apă pe Buzău, o moară cu aburi, o stână, o rafinărie de petrol care distila țițeiul extras în zona Berca, 2 școli (una la Mărăcineni și a doua la Mătești), având în total 95 de elevi (din care 6 fete) și 3 biserici. În 1925, comuna era reședință a plășii Câlnău, având 2711 locuitori și în
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
împroprietăriți în aceste locuri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în localitatea Scorțeni se produce îmbunătățirea nivelului de trai, principalul motiv fiind exploatarea petrolului din pădurile care înconjoară localitatea și astfel economia locală nu se mai limita doar la agricultură. Țițeiul nu este singura bogăția exploatată din subsol în zonă, ci și sarea, prin ocnele de la Telega aflată în vecinătate. Sarea se extrage încă din secolul al XIV-lea în ocnele de la Telega, iar la sfârșitul secolului al XVII-lea și
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
tone, iar împreună cu gazele naturale - 18 - 20 miliarde tone. Extragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul 1820, când pe peninsula Apșeronski a fost săpat primul puț de petrol. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii. Pe lângă extragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică și extragerea sării, calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
pe cel al țărmului caucazian al Mării Negre. Ultimii ani industria turistică se dezvoltă și pe țărmul azer, iranian, turkmen și al Daghestanului. Problemele ecologice ale Mării Caspice sunt legate de poluarea apei rezultată din procesele de extragere și transportare a țițeiului, de infiltrarea în apă a substanțelor poluate din râurile bazinului mării, de deșeurile orașelor de pe țărm, dar și de inundarea unor obiecte cauzată de ridicarea nivelului apei în Marea Caspică. Braconajul de asemenea reprezintă un factor ecologic negativ: în urma lui
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
un factor ecologic negativ: în urma lui, în ultimii ani, a scăzut considerabil populația de nisetri în mare. După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice și azi este o problemă care cauzează divergențe între șefii statelor de pe țărm, legate de sursele de țiței și gaz natural și de resursele biologice. Negocierile între statele de pe țărm au ținut o lungă perioadă de timp. Azerbaijan, Turkmenistan și Kazahstan insistau asupra divizării Caspicii după linia de mijloc, dar Iran - pe împărțirea Caspicii în cinci teritorii egale
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
și al doilea război mondial. Eroii satului Șmig căzuți pe front în prima conflagrație mondială au fost: Avram Rațiu, Toader Muntean, Peter Martin, Minu Istrate, Pál Andreas, Simen Francisc, Ioan Man, Iustin Man, Axente Boian, Gheorghe Boian, Iosif Vereș, Ioan Țiței, Gheorghe Stroia, Ilie Ibășfălean, Miklosi Istvan, Liță Stroia, Alexandru David, Johan Schmidt, Alexandru Peter, Alexandru Vereș, Johann Müller, Daniel Melner, Martin Melner, Sombati Iosif. Monumentul eroilor din două războaie mondiale din satul Giacăș a fost amenajat în vecinătatea bisericii ortodoxe
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
în perioada interbelică localitate cu rang de comună în județul Vlașca. Este situat în nordul județului Teleorman, la 2 km de granița județelor Argeș și Dâmbovița. Este un sat așezat pe un bogat zăcământ de combustibil fosil, în zonă extrâgându-se țițeiul de peste 50 de ani. Distanța față de București este de aproximativ 60 de km. În localitate există o biserică cu hramul'Cuvioasa Paraschiva' construită, la început, în sec.XIX din lemn și renovată de mai multe ori. Scrierile părintelui Gheorghe Popescu
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
extracția petrolului se făcea prin erupție naturală, dar astăzi majoritatea sondelor extrag petrol cu ajutorul pompelor. Pe lângă acest prețios combustibil se mai extrage și gazul de sonda. Pe teritoriul comunei se poate construi o stație de benzinărie unde sa se separe țițeiul de apă, iar restul de țiței este împins prin conductă spre Rafinăriile Pitești și Ploiești.
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
naturală, dar astăzi majoritatea sondelor extrag petrol cu ajutorul pompelor. Pe lângă acest prețios combustibil se mai extrage și gazul de sonda. Pe teritoriul comunei se poate construi o stație de benzinărie unde sa se separe țițeiul de apă, iar restul de țiței este împins prin conductă spre Rafinăriile Pitești și Ploiești.
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
de pomi fructiferi. După anul 1995 s-au înființat ferme paticulare de creștere a pocinelor și taurinelor, unele reușind să țină pasul cu timpul, altele dispărând din economia de piață. Trebuie amintit că în comuna Mischii există sonde pentru extragerea țițeiului, industria combustibililor apărând odată cu valorificarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale existente în împrejurimile orașului Craiova.
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
înființat ferme paticulare de creștere a pocinelor și taurinelor, unele reușind să țină pasul cu timpul, altele dispărând din economia de piață. Trebuie amintit că în comuna Mischii există sonde pentru extragerea țițeiului, industria combustibililor apărând odată cu valorificarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale existente în împrejurimile orașului Craiova.
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]