8,773 matches
-
lista medicului înlocuit. Pentru situațiile de înlocuire pe bază de reciprocitate medicul de familie înlocuit va depune la casa de asigurări de sănătate un exemplar al convenției de reciprocitate și va afișa la cabinetul medical programul medicului înlocuitor. Înlocuirea medicului absent pe bază de reciprocitate între medici se face pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice pe an. ... (4) Suma cuvenită prin plata "per capita" și pe serviciu aferentă perioadei de absență, se virează de către casă de asigurări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179080_a_180409]
-
numite, perioadă în care unul dintre soți îl urmează pe celalalt trimis în misiune permanentă în străinătate sau să lucreze într-o organizație internațională în străinătate. ... (3) Pentru perioade de absență mai mici de 30 de zile lucrătoare înlocuirea medicului absent se poate face și pe bază de reciprocitate între medici, în acest caz medicul înlocuitor își va prelungi programul de lucru în mod corespunzător, în funcție de numărul de servicii medicale solicitate de asigurații din lista proprie și cei din lista medicului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
lista medicului înlocuit. Pentru situațiile de înlocuire pe bază de reciprocitate medicul de familie înlocuit va depune la casa de asigurări de sănătate un exemplar al convenției de reciprocitate și va afișa la cabinetul medical programul medicului înlocuitor. Înlocuirea medicului absent pe bază de reciprocitate între medici se face pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice pe an. ... (4) Suma cuvenită prin plata "per capita" și pe serviciu aferentă perioadei de absență, se virează de către casă de asigurări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
numite, perioadă în care unul dintre soți îl urmează pe celalalt trimis în misiune permanentă în străinătate sau să lucreze într-o organizație internațională în străinătate. ... (3) Pentru perioade de absență mai mici de 30 de zile lucrătoare înlocuirea medicului absent se poate face și pe bază de reciprocitate între medici, în acest caz medicul înlocuitor își va prelungi programul de lucru în mod corespunzător, în funcție de numărul de servicii medicale solicitate de asigurații din lista proprie și cei din lista medicului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
lista medicului înlocuit. Pentru situațiile de înlocuire pe bază de reciprocitate medicul de familie înlocuit va depune la casa de asigurări de sănătate un exemplar al convenției de reciprocitate și va afișa la cabinetul medical programul medicului înlocuitor. Înlocuirea medicului absent pe bază de reciprocitate între medici se face pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice pe an. ... (4) Suma cuvenită prin plata "per capita" și pe serviciu aferentă perioadei de absență, se virează de către casă de asigurări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
numite, perioadă în care unul dintre soți îl urmează pe celalalt trimis în misiune permanentă în străinătate sau să lucreze într-o organizație internațională în străinătate. ... (3) Pentru perioade de absență mai mici de 30 de zile lucrătoare înlocuirea medicului absent se poate face și pe bază de reciprocitate între medici, în acest caz medicul înlocuitor își va prelungi programul de lucru în mod corespunzător, în funcție de numărul de servicii medicale solicitate de asigurații din lista proprie și cei din lista medicului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
lista medicului înlocuit. Pentru situațiile de înlocuire pe bază de reciprocitate medicul de familie înlocuit va depune la casa de asigurări de sănătate un exemplar al convenției de reciprocitate și va afișa la cabinetul medical programul medicului înlocuitor. Înlocuirea medicului absent pe bază de reciprocitate între medici se face pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice pe an. ... (4) Suma cuvenită prin plata "per capita" și pe serviciu aferentă perioadei de absență, se virează de către casă de asigurări de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
Simțeam o mare emoție și o mare tristețe, poate fiindcă nu vroiam să accept realitatea.... bunicul meu murise.În acel moment, nu mai eram sigură de tot ce se întâmplă în jurul meu.Toți treceau plîngând pe lângă mine, dar eu eram absentă, simțind că în sufletul meu era negru, întuneric. Nu mai eram cea dintotdeauna. Șiroaie de lacrimi îmi curgeau pe obraz, nu știam cum pot să mă obișnuiesc cu gândul că cel ce era mereu alături de mine, acum nu mai există
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și atitudinile noastre?”. Nu este totuși atât de simplu. Sunt multe lucruri În Europa care nu sunt de admirat. Dincolo de aparențe poate fi sesizat un sentiment de elitism și superioritate printre mulți europeni, În special din clasa profesională, care este absent printre omologii lor din America. Chiar dacă violența pe străzile Europei este mult mai redusă, bandele de tineri devin mai numeroase, iar rata criminalității este În creștere. și din punctul de vedere al discriminării minorităților, europenii chiar Îi Întrec pe americani
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a pornit de la Dixon (1994: 2), care observă că ergativitatea are un anumit rol numai în 25% dintre limbile lumii. Ideea că ergativitatea este un fenomen marcat este sugerată de faptul că există limbi în care manifestările ergativității sunt total absente. Analiza propusă de Van de Visser arată că "adevărata" ergativitate sintactică (vezi infra, 3.2.) din dyirbal reprezintă rezultatul topicalizării argumentului O, iar construcția alternativă, în care A ar fi topicalizat, nu (mai) există, ceea ce explică lipsa construcției sintactic acuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și alte definiții, care subliniază aspecte diferite ale construcției: ● antipasivul este o schimbare a formei verbale care marchează trecerea de la o construcție tranzitivă la o construcție intranzitivă al cărei subiect este identic cu agentivul construcției tranzitive; antipasivul presupune destituirea pacientivului, absent sau recuperat ca oblic (Creissels 2004a); ● construcția antipasivă este o construcție derivată detranzitivizată, cu un predicat cu două locuri, aflată în relație cu o construcție tranzitivă al cărei predicat este același item lexical; obiectul direct din construcția tranzitivă este fie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este ergativă (a păstrat construcția antipasivă; antipasivele oblice sunt tipic nedefinite și nespecifice), malgașa are partiție ergativă (sintaxa acuzativă a rezultat din construcția antipasivă, în care argumentul în absolutiv a fost interpretat ca subiect), iar indoneziana este acuzativă (construcția antipasivă − absentă din stadiul actual al limbii − stă la baza structurii active tranzitive; există resturi ale sintaxei ergative în construcțiile pasive). Autoarea adaugă că evoluția istorică de la ergativ la acuzativ la nivelul sintaxei, care își are originea în construcția antipasivă, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sus decât agentul. În limbile acuzative, trăsătura T e puternică, iar Agentul trebuie să urce pentru a o verifica. În limbile ergative, trăsătura Tranzitivitate, localizată în TrP, mai jos decât T, este mai puternică și atrage Agentul; proiecția TrP este absentă din propozițiile intranzitive, în care T atribuie nominativul argumentului S. În ambele tipuri de limbi, trăsătura mai puternică e verificată de argumentul extern (vezi și supra, 2.5.). Conform lui Ura (2001), verificarea Cazului este permisă în poziții tematice în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este unicul actant al verbului, așezat obligatoriu în poziția de subiect, fără ca verbul să fie pasiv. Pe lângă asemănarea actanțial-semantică dintre tranzitive și ergative, există și similitudini de comportament gramatical: ergativele, ca și tranzitivele, au, de cele mai multe ori, participii adjectivizabile, trăsătură absentă la intranzitivele neergative. Asemănarea dintre intranzitive și ergative privește mai ales incapacitatea lor de a satisface construcția pasivă (Pană Dindelegan 2008d [2005d]: 142/140, în GALR II). Deși incapabile să apară în construcții pasive 8, ergativele realizează construcții aparent pasive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
AG, care are proprietățile propuse de Kratzer. v conține trăsături interpretabile și neinterpretabile. Ca și în cazul tranzitivelor, în cazul pasivului, v conține trăsătura AG, responsabilă de interpretarea agentivă. În cazul pasivului, argumentul extern DP și trăsăturile de Caz sunt absente. Inacuzativele nu au trăsătura AG, deci nu sunt interpretate agentiv. Tranzitive Pasive vP 3 DP v 3 v √ P g 4 AG √ DP Caz v 3 v √ P g 4 AG √ DP Bowers (2002: 183) arată că există o categorie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
realizat ca grup prepozițional; Voice [− Agentiv] − Cauză. Dacă centrul Voice e activ, atunci rolul tematic relevant este realizat în Spec,Voice, iar dacă e pasiv, rolul tematic relevant este implicit. În cazul anticauzativelor există două opțiuni: (a) proiecția Voice e absentă − situație posibilă în toate limbile discutate; (b) Voice are trăsătura [− Agentiv]: în limbi ca engleza și germana, Voice [− Agentiv] este un centru posibil pentru pasive, iar anticauzativele apar fără Voice; în limbi ca greaca, în care pasivul este obligatoriu agentiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propunerea făcută de Yoshimura și Taylor (2004) − varianta reflexivă presupune creșterea implicării Pacientului în eveniment și descreșterea rolului Agentului/Cauzei − nu este potrivită cu situația din limba română, pentru că Agentul/Cauza poate fi deopotrivă prezent/ă (exprimat/ă prepozițional) sau absent/ă atât în cazul formei reflexive, cât și al celei nereflexive. (f) Alte două analize se dovedesc inaplicabile la întreaga clasă de verbe cu variație. Manoliu-Manea (1993) a avut în vedere numai verbele care exprimă o schimbare naturală de culoare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre care niciuna nu pare să se potrivească perfect la situația din limba română, în care nici schimbarea de stare nu constituie (singură) informația semantică relevantă, nici cauza externă vs cauza internă ci, mai degrabă, posibilitatea existenței unei cauze externe (absentă în cazul perechii inacuzative și lexicalizată în cazul celei tranzitive) este responsabilă de producerea alternanței. Am considerat, urmând o soluție propusă frecvent în bibliografie, că perechile de verbe care participă la alternanță sunt derivate în Lexicon (deci constituie intrări lexicale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu a fi este mai permisivă: Sunt toți sosiți *Au toți sosit. Un fenomen legat de selecția auxiliarului este acordul participiului perfect. Mackenzie (2006: 162) arată că acesta este un fenomen foarte răspândit în limbile romanice, dar foarte sărăcit sau absent în limbile care au pierdut auxiliarul 'a fi' (excepție de la această regulă este catalana, care a pierdut auxiliarul a fi, dar a păstrat acordul la persoana 3). Belletti (2001)18 analizează acordul participiului perfect ca fiind obținut printr-o relație
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teorii, cele două verbe funcționează similar în italiană, selectând o propoziție redusă, în care ci funcționează ca predicat. Apariția celor două verbe într-o structură nu este determinată lexical: verbul se realizează ca essere 'a fi' dacă argumentul extern e absent, și ca avere 'a avea', dacă argumentul extern e prezent. Concluzia lui Moro (1998: 160), reluând cu metode de cercetare moderne ideea lui Benveniste, este că 'a avea' este forma pe care o ia copula atunci când sunt inserate două argumente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deponent se acordă cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă cu O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
siguranță oferit de familie, reprezintă pentru copil fundamentul necesar dezvoltării conștiinței morale. Comunicarea părinte copil și copil-părinte are un rol primordial. Ea nu se realizează doar prin mesaje verbale, ci și prin componente nonverbale, afectiv-emoționale, prin gesturi, reacții. O privire absentă sau plină de interes, un zâmbet cald sau unul sarcastic, un gest tandru sau de iritare, nerăbdare, completează mesajul sau îl minimalizează. Odată cu intrarea în școală, copilul trăiește rând pe rând două lumi diferite: una este cea a familiei, încărcată
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
slujbele religioase, folosește orice ocazie pentru a merge la biserică, îi încurajează și pe ceilalți să participe duminica la Sf. Liturghie; 2-3: participă o dată pe lună la Sf. Liturghie, manifestând un interes mediu; 3-4: merge foarte rar la biserică, participând absent, neînțelegând ritualul religios; 4-5: nu merge niciodată la biserică, refuză aceste tipuri de activități. CONCLUZII Aplecându-mă asupra acestei teme și asupra aspectelor practice pe care le implică, am avut bucuria unei incursiuni în timp și anume în vremea copilăriei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi prezente în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor fi absente în situația (c), la grupurile amenințate, dar cu un nivel scăzut de anxietate datorat medicamentelor. Experimentul a confirmat ipoteza: grupurile amenințate, dar cu un nivel de anxietate redus artificial se comportă similar cu grupurile neamenințate, și nu cu acelea amenințate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
observă că autoritatea socială este adesea însoțită de o aură charismatică. Ea este în acest caz supravegheată, învestită de asemenea cu o „plusvaloare”. Un asemenea tip de autoritate putem găsi în mod special în societățile tradiționale, dar nu este complet absent nici din societatea modernă (dictaturile fasciste). • Mitul competenței birocratice. Discutând sursele autorității în organizațiile moderne, Chester Bernard (1968) elaborează o influentă teorie a autorității bazate pe competență. În loc ca deciziile să fie acceptate în virtutea disciplinei ierarhice, el consideră că e
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]