8,468 matches
- 
  
  în limba engleză, de Pessoa. XV Stîngaci ca pețitorul ros de teamă Năuc de nu-i iubit, deși iubește. Tînjind pe jumătate să dea seamă De ce, probînd, se teme că tînjește, Temînd privesc cu ochiul dinăuntru Și, uluit, mă-ntreb acuma oare Ce preț avea-vor aste stihuri pentru Un gînd ce altui gînd va da născare. Dar, ca amantul ce, sperînd, iubește Și, tot sperînd, se teme și nu-ncearcă Dovezi ce-n minte doar le bănuiește Și-amînă proba, vremea
Fernando Pessoa () [Corola-website/Science/309706_a_311035]
 - 
  
  aici ne naștem iar / și nu ne mai retragem // legate-alături / cu capiteluri simple / pe tălpici de scânduri / tulpinile de brad își ocupară locul / în vasta rânduială-a fantasticei păduri / trezind îndemânarea ce zăcea în noi de mii de ani / și-acuma răsufla din nou la suprafață cu putere / strunind încheieturile acestei lumi ieșită din țâțâni / și-n prima noapte / mai liniștită parcă / miresmele de brad rătăcitoare / căzură peste oraș («aici ne naștem iar și nu ne mai retragem..." (HFp, 33 sq
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
 - 
  
  pravoslavnicul episcop al Aradului, Ienopolei, Orăzii Mari, Hălmajului și părților acestora""... După darul și îndurarea preasfântului și de viață făcătorului Duh care s-a dat dumnezeieștilor săi ucenici și Apostoli, iar după dânșii au primit unul de la altul așa până acuma. Aceluiași dar și puteri și noi următori fiind avându-i și a da celor ce s-au învredncit a slujisfintelor altare. Drept aceea în urmare și Tot pre Înalt K. Crăiești orânduieli. Noi întru aceea dată fiind scaunul Eparhialnicului Episcop
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
 - 
  
  22 de goluri, majoritatea din pasele genialului Robert Peter, alături de care s-a transferat în iunie 2007 la formația FC Middtyland din liga a doua daneză. Este component al echipei naționale de tineret a României pentru care a bifat până acuma 24 de prezențe, fiind, după Dan Mihai și Cătălin Rodina, pe locul trei în topul celor mai selectionați jucători de către Emil Săndoi.
Mihai Gaidos () [Corola-website/Science/309860_a_311189]
 - 
  
  rumână" sau "rumâniască" pentru limbă este atestat în secolul secolului XVI la mai mulți călători străini precum și în documente românești ca Palia de la Orăștie sau Letopisețul Țării Moldovei. În 1534, Tranquillo Andronico notează că "" Valachi nunc se Romanos vocant"" ("Valahi acuma se numesc români"). Francesco della Valle scrie în 1532 că românii ""se denumesc Romei în limba lor"", iar mai departe el citează expresia : ""Sti rominest ?"". După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
 - 
  
  Valul de emigrări l-a făcut pe prim-ministrul comunist Ion Gheorghe Maurer să-i reproșeze rabinului Rosen: "„Ce le-am făcut? Le-am salvat viața, am luptat împotriva naziștilor... Dacă era regimul legionarilor de dinainte de război nu emigrau ca acuma. Când era închisă emigrarea, cei din Israel ne făceau antisemiți; acum că e deschisă, ne acuză că-i izgonim și ne atacă și mai rău"". În octombrie 1956, a înființat „Revista Cultului Mozaic” (cu o pagină în limba ebraică, lucru
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
 - 
  
  încurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfârșitul propriu-zis al galeriei, începând din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reușit urcarea a 120 m dar galeriile găsite până acuma nu au încă legătură cu activul principal. Peșteră Cetățile Ponorului poate fi vizitată. atât zona de suprafață cât și galeria subterană până la Sala Taberei cu mijloace de iluminare și cizme de cauciuc. În continuare, galeria activă poate fi parcursă de
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
 - 
  
  aș visa să le dau un sfat tinerilor poeți, este acesta: să evite rutina care se strecoară pe furiș în numele ordinei. Dar să caute ordinea, singura care le poate asigura cucerirea neîntreruptă asupra lor înșiși. La noi se practică mult acuma versul liber, acela a cărui apariție îl îngrozea pe Mallarmé, făcându-l să exclame pietrificat: „Ils ont touché au vers !...“ Și genialul meșter avea dreptate. Mă îndoiesc dacă, pornind de la refuzul oricărei discipline a artei, vom putea ajunge la esența
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
 - 
  
  intre în guvern ca ministru de război și urma, deci, să depună legiuitul jurământ. Această numire fusese din vreme hotărâtă și era foarte binevenită. Ion I.C. Brătianu, omul marilor concepții și marilor hotărâri, nu era omul muncii metodice și migăloase, acuma era trebuință deci, la ministerul de război, mai mult decât oricând, de o muncă de amănunt și de fiecare clipă. Pe de altă parte, până în ajunul războiului munca aceasta de birou o făcuse generalul Iliescu, ori dânsul trecuse din momentul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
 - 
  
  mult decât oricând, de o muncă de amănunt și de fiecare clipă. Pe de altă parte, până în ajunul războiului munca aceasta de birou o făcuse generalul Iliescu, ori dânsul trecuse din momentul mobilizării la Marele Cartier General. Să facă de acuma Ionel Brătianu munca lui era o imposibilitate și să caute un secretar general care să-l înlocuiască, era greu." "Din toate punctele de vedere numirea unui nou titular la ministerul de război se impunea deci, și, prin puterea lui de
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
 - 
  
  nimeni altul nu era mai indicat decât Vintilă Brătianu. Vreme îndelungată, deși avea conștiința nedreptății pe care o săvârșea, Ionel Brătianu refuzase să încredințeze fratelui său un portofoliu, ca nu cumva să fie învinuit că prezidează o formațiune de familie. Acuma desemnarea aproape generală a lui Vintilă Brătianu ca titular al războiului nimicise ultimele sale scrupule și fapt este că rareori o numire ministerială a fost întâmpinată cu o mai unanimă aprobare. Și astfel Vintilă Brătianu, la vârsta de aproape 50
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
 - 
  
  ca altădată, Ca răsturnați prin raze se oglindesc de sus. S-au trecut anotimpuri și s-au schimbat și stele O, câte toamne oare în zborul lor s-au dus! Fiu de-mpărat pe atunci sosit în ospeție Unde-i acuma oare? Toți, toate s-au răpus. Doar Fluviul Lung tot singur curgând pe lângă ziduri În gol se varsă-ntruna, ca un șuvoi supus.” Acest poem elegiac i-a făcut pe marii poeți clasici ai Chinei să privească la Pavilionul Tengwang
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
 - 
  
  a jumate din echipă. La stânga lui Dog Green era sectorul Dog White, între punctele de rezistență Vierville și Les Moulins(apărate de D-1 și D-3); și aici era altă poveste. Ca urmare a mai multe acostări greșite și acuma datorită acostării lor greșite, trupele lui C/116 se aflau singure la Dog White, cu doar câteva tancuri rămase de la primul val la orizont. Fumul creat de iarba în flăcări acoperea avansarea lor de-a lungul plajei, au obținut faleza
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
 - 
  
  mâine cine știe unde-oi mai fi!”. De când sunteți la Paris? Sunt aici de trei luni. Și unde-ați stat în tot acest timp? Unde-am apucat. Am stat la sora lui soțul meu, într-o baracă, înghesuiți tare. Facem cu schimbul. Acuma dorm eu cu ăsta micu' pe stradă, mâine doarme soțul cu unul dintre copii. Ce să facem, nu e loc! Sora lui soțul meu are și ea patru copii, și mai e și soțul ei, și o verișoară, plus noi
Je cherche travailler () [Corola-website/Science/296091_a_297420]
 - 
  
  și ne obligi să mergem să muncim la tine în țară [în Vest]. Că ajungi, ca în străinătate se primesc salarii enorme. Dacă nouă ni s-a luat pâinea de la gură de dragul standardului european, noi mergem să lucrăm în străinătate. Acuma, voi nu știați ce găsim noi acolo? Știați, dar vă convine. În urma acestei integrări în<spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> Uniunea Europeană, noi nu avem beneficii. Suferim mai mult, ca să fim forțați să plecăm (ceea ce bineînțeles că putem
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
 - 
  
  și cu Andreea. Andreea: Eu vreau să am o casă cu două camere, două bucătarii, un veceu (râde toată lumea, inclusiv Andreea) și o grădină cu flori. Lăură: Vrea cineva să stea la bloc când o să fie mare? (confuzie) Eu stau acuma la bloc, la etajul doi. Eu n-am stat niciodată la bloc! Rebeca: Eu aș vrea să stau la o vilă cu cinci camere, o bucătărie, o baie și o grădină cu foarte multe flori. Misa: ...împreună cu prietenele tale.. (toată lumea
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
 - 
  
  am lăsat copiii pe câmp și m-am dus la spital. Copiii au rămas acolo, cu ceilalți oameni care munceau, si pe paie au dormit. Cu patronii cum v-ați înțeles?</em> M-am înțeles că-mi dădeau de muncă. Acuma, na, ei își vedeau și ei de interesele lor. Dacă munceai, era bine și pentru tine, si pentru ei. Toți patronii la care am fost veneau de Crăciun și ne aduceau cadouri - mâncare, la copii - dulciuri. Dar și cât munceam
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
 - 
  
  se numește. Pe partea ailaltă e Dresda, în partea Germaniei. Aici, la Görlitz, era un câmp întins, cu mai multe canale, și soția mea era în pantofi, ca noi când plecasem, în București era o vreme cum a fost până acuma la noi, așa primăvăratica, nu ne gândeam că se schimbă brusc, și când am ajuns in Polonia s-a schimbat brusc, chiar mi-am luat o geaca de-acolo, am dat 100 de mărci pe ea, că eram prea subțire
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]
 - 
  
  a pus farurile pe casa, dar n-au coborât; îți dai seama, daca coborau, ne găseau. Stabilisem cu un tip să meargă el în oraș, să facă autostopul; era și cu copiii, si cu soția. Înainte se pleca de disperare, acuma lumea s-a obișnuit cu lucrurile astea, deci chiar nu mai pleacă așa cum se pleca înainte. Pleacă, dar pleacă în altfel de condiții. S-a dus el, deci, si a făcut autostopul cu soția, a plecat de acolo de unde ne-
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]
 - 
  
  învârtea vreo două ture, iar se întorcea. Casă nu era în oraș, era în afară. Zece case aici, trei dincolo, patru dincolo. Era o vilă mai mică, cu două camere, o bucătărie, baie. Adică se ocupau. Cred ca si cum e cazul acuma cu refugiații. Îți dădeau și bani pe lună - aveam 180 de mărci de persoana. Casele erau mobilate și-ți dădeau totul nou, lenjerie, cratițe, veselă... Trebuia să fie la standard, te așteptai să-ți dea ce e mai bun, mi
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]
 - 
  
  când e refluxul... Am lucrat și eu acolo la o pescărie, aveau pești din toată lumea, toate oceanele, piranha, dura juma' de zi să-i omorî. Trebuia să-i omorî ca să pui mâna pe ei. Puneai o substanță, nu știu nici acuma ce era, dar nu puteai să respiri, daca stăteai lângă ea, iti lua respirația de tare ce era, îi băgai în substanță aia și dup-aia îi luai și îi băteai, dădeai în ei cu o bată mai mare, cum
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]
 - 
  
  cu banii de acolo am luat casă din Militari. Dup-aia n-am mai plecat. Au venit alte chestii și n-am mai plecat. Cu toate că nu era bine în țară. S-a făcut față mare și n-am mai plecat. Acuma poate plec. Fratele meu e căsătorit în Italia, soția lui e italianca, poate plec în primăvara la cules de kiwi. 60 de euro. Trebuie să se elibereze un loc. A vorbit el, acum câteva zile a fost pe aici. Interviu
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]
 - 
  
  lui este în apropierea aceluia bacovian. La autorul „Plumbului” este invocat „decemvre”, la Botta „bate novembre pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a singurătății: „Și singur e codru acuma și-n veci”. Pare un poet al legendelor acest poet în tulburătorul său discurs: „Rob codru, cum te suferi supus/ și vânzării dat singurel sub lună?/ O, frățâie, de-am fi împreună/ pe muntele Daciei, în lumina de sus!” „Dor
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
 - 
  
  ea tot de atunci. Preocuparea lui de predilecție a fost însă predicarea cuvântului Domnului. Predica într-o limbă și era înțeles de toate națiile. Cuvântările lui, deși rostite cu glas obișnuit, se auzeau până la mari depărtări. Minunile Sfântului Anton sunt acuma atât de dese încât, dacă s-ar pune împreună, ar alcătui o minune care nu se mai sfârșește. Ba, s-a zis, pe bună dreptate, despre aceste minuni că ar fi ceva neobișnuit dacă acestea nu s-ar mai întâmpla
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
 - 
  
  În anul 1890 trăia la Toulon, strada Lafayette nr. 41 (Franța), d-ra Luisa Bouffier. Ea era o femeie foarte evlavioasă și se ocupa cu negoțul. Într-o dimineață, nu putu să-și deschidă prăvălia. Lacătul fusese forțat în timpul nopții și acuma nu se deschidea. Un lăcătuș chemat în ajutor, veni cu o legătură de chei, însă în zadar. Plecă după scule ca să-l strice. Dar femeia pro-mise Sfântului Anton pâine pentru săraci, dacă o va ajuta să deschidă lacătul fără să
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]