11,041 matches
-
copil. Stresul sărăciei determină la copii anumite caracteristici fiziologice. Flinn și England (1995) arată că nivelul de cortizon este mai crescut în cazul copiilor provenind din familii sărace. Această condiție fiziologică poate diminua controlul comportamental și poate spori incidența comportamentelor agresive în școală, la copiii cu familii sărace. Așadar capacitatea scăzută de evitare a problemelor în școală, în cazul copiilor având percepția sărăciei familiei are la bază o explicație fiziologică. în același sens, fetele par mai capabile să evite problemele în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Andrews și colaboratorii săi (2007), terapia PTSD comportă mai multe etape: Stabilirea crizei și implicarea în tratament se referă la necesitatea ca înaintea confruntării cu simptomele propriu-zise ale PTSD, să fie eliminate sau deplasate în fundal, o serie de dificultăți agresive de ordin familial, profesional, financiar cu care se poate confrunta pacientul și care încarcă suplimentar terenul. Mai apoi, se pune problema construirii unei relații terapeutice durabile, bazate pe încredere reciprocă și comunicare fluidă. Psihoeducația este o secvență care urmărește edificarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
determină pe partener să sisteze, în perioada respectivă, orice formă de maltratare fizică, coșmarul pe care femeia l-a trăit în etapa anterioară continuă să-i infesteze existența. Prin urmare, dat fiind că memoria prenatală la copil funcționează, un regim agresiv, saturat de spaime și suferință, la care mama lui a fost supusă, în timpul sarcinii, îi inculcă un pattern al violenței, care poate degenera ulterior în cele mai imprevizibile și sumbre ipostaze. O altă potențială traumă a femeii în perioada sarcinii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Această matrice inaugurează debutul nașterii propriu-zise. Comparativ cu secvența anterioară care, în mod normal, semnifică fuziunea perfectă dintre mamă și fetus, acum nolens volens, apare un antagonism între ei. Serenitatea peisajului este maculată de contracțiile uterine din ce în ce mai nemiloase și mai agresive, într-un uter închis ermetic. Corpul copilului este prins ca într-o menghină, care îl strivește din toate părțile cu o forță parcă inumană. Inevitabil, arterele uterine suferă compresiuni severe, care jugulează primejdios fluxul de oxigen, hrană și căldură către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care alături de echipamentul somatopsihologic deficitar pe care îl prezintă copilul, aceasta contribuie ca debutul său în viață să fie mult mai anevoios. D. Walke și R. Mayer (1998, apud Munteanu, 1998) observă, pe drept cuvânt, că prin numeroasele proceduri medicale agresive și dureroase, de care au parte copiii prematuri, la care se adaugă ambianța mereu stresantă în care stau, prin excedent de lumină și poluare sonoră, transformă terapia lor intensivă într-una invazivă. îndulcirea perioadei nu se poate realiza decât prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
disponibile, acestea sunt mai multe: în cadrul unui azil (hospice); acasă, doar prin aportul familiei; acasă, dar cu ajutorul unei asistente medicale, special calificată; într-un sanatoriu particular; în unități de asistență socială. în privința prelungirii vieții unui bolnav agonic, prin proceduri medicale agresive, dacă persoana respectivă nu și-a formulat explicit atitudinea la acest capitol, familia, de regulă, trebuie să și asume decizia. Dilema implică inflexiuni hamletiene și nu este ușor de tranșat, întrucât, așa cum observam și cu altă ocazie (Munteanu, 2004), frontiera
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s-a văzut anterior, atunci când numărul și severitatea factorilor agresori acționând simultan sau succesiv sporesc, reziliența scade. Dar această relație între reziliență și factorii agresori nu este atât de simplă și evidentă. Ceea ce din afară poate părea un stresor foarte agresiv, pentru o anumită persoană sau o anumită familie poate avea un impact mai redus. Așa cum imunitatea face diferența între starea de sănătate a indivizilor, reziliența face diferența între capacitatea de a depăși situațiile problematice sau expunerile la violență, fără a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2. fantezii schizoide: tendința de a dezvolta fantezii și retrageri autiste, cu scopul de a rezolva conflictul, a obține o răsplată, când în realitate lucrurile rămân neschimbate; 3. ipohondrii: transformarea reproșurilor față de ceilalți (datorate unor pierderi, singurătății sau unor impulsuri agresive inacceptabile) în autoreproșuri mai întâi și apoi în diverse acuze de dureri, boli somatice și neurastenii. Durerile de spate, crizele de spasmofilie sunt adesea astfel de manifestări; 4. comportament pasiv-agresiv: agresivitate contra celuilalt exprimată indirect și ineficient prin pasivitate sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
păcate, adesea există un comportament de stigmatizare și marginalizare al colegilor față de acești copii. în grădiniță sau în școală, în raport cu adultul educator care preia o parte din funcțiile părintești, precum și între colegii de vârstă mai siguri de ei sau mai agresivi, copilul venind din familie cu o stimă de sine joasă va ocupa de la bun început un loc marginal, neparticipativ. Marginalizarea reprezintă un factor de risc major, atât pentru victime, cât și pentru agresori. Educatorul, învățătoarea, profesorul pot spori vulnerabilitatea copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
era adesea ucis. în faza a doua, pierderea este acceptată, dar în absența punctului de reper pierdut, se pierde sensul vieții. Persoana în cauză, intra într-o stare de protest și disperare. „De ce mi s-a întâmplat tocmai mie”, disperare agresivă (împotriva lui însuși sau a celorlalți), anumite stări de iluzie, vise și halucinații legate de obiectul dispariției. Pot apărea simptome psihosomatice, anxietate, panică, tulburări de somn, palpitații, uscăciunea gurii, neglijare personală și a celor din jur, a celorlalți membri ai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
exclusiv pozitivă a valorilor morale. În jurul iubirii pentru virtutea cristică orbitează o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric, dar cu mai multă complexitate emoțională, echivoc moral, și chiar cu un plus de violență. De aceea æmulatio, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
generală de aceeași vârstă [Foley et al., 1998]. De aceea, pacientul cu IRCT trebuie considerat a priori un individ cu un risc cardiovascular foarte înalt (echivalent cu cel al pacienților cu infarct miocardic cronic) și care necesită măsuri de profilaxie agresive, de combatere a tuturor factorilor de risc modificabili [Covic et al., 2003]. În populația generală sănătoasă, mari trial-uri epidemiologice și intervenționale au identificat anumiți factori de risc care se asociază, pe termen lung, cu o rată crescută a morbidității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
la pacienții hemodializa]i, recomandările de tratament al dislipidemiei la pacienții cu DP sunt în funcție de nivelul de risc la care situăm acești pacienți. Dacă admitem a priori că toți pacienții uremici sunt bolnavi coronarieni, strategia de intervenție va fi una agresivă, vizând prevenția secundară. Dacă însă discriminăm în cadrul populației uremice pacienții cu afectare coronariană dovedită de cei fără evidența acestei afectări, cu sau fără factori de risc asociați, atunci primei categorii i se va aplica strategia de prevenție secundară, iar cea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
la pacienții uremici. Pe de altă parte, același autor este de părere că, la anumiți pacienți, nivelurile ridicate ale Lp(a) și ale LMW-apo(a) justifică folosirea unor metode complexe de diagnostic precoce al bolii cardiovasculare, precum și de tratament hipolipemiant agresiv. Grupul de experți europeni EBPG [2002] recomandă (admițând gradul de subiectivism pe care se bazează această recomandare) măsurarea concentrației Lp(a) la pacienții dializați cu speranță de viață îndelungată la intervale de 6 luni și, în cazul în care Lp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
ăla, enervându-se, m-a apostrofat: "ești un dobitoc!" Și atât mi-a trebuit: l-am împins așa, cu repulsie, dar cu intenția de a curma orice fel de discuție cu el. Împingându-l, acela s-a enervat, a devenit agresiv și m-a luat de bărbie. A fost ghinionul lui. Ne-am luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fi simțit beat dar dintr-un sentiment mai uman s-a făcut că nu vede. De fapt, pentru perioada cât am stat acolo și l-am cunoscut pe acest maior Ionescu, nu s-au petrecut grozăvii: nu era un tip agresiv, intra în lagăr fără să zică vreo vorbă, mergea cu privirea în pământ. C. I.: Să continuăm cu descrierea hranei! S. Ț.: A fost o perioadă când au fost adunați toți caii de la colective, nu știu ce-au avut cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
câinele era o scară care urca la podul șurii. Am urcat repede scara și în pod la capătul celalalt era niște fân. M-am ascuns în fân și am privit prin crăpăturile scândurilor care închideau podul. Câinele lătra și mai agresiv și am înțeles că venise cineva în zonă. Când am privit prin crăpături, poliția! Veniseră imediat după mine! Parcă văd și astăzi, că nu am cum să uit, cum unul dintre polițiști și-a pocnit palmele a surpriză parcă zicându
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în film alături de Bressart și de sine însuși. Bressart lângă Tănase, e ca Tănase lângă un elefant..." Acum o destăinuire de ziarist: „Am scris, cândva, într-un ziar din Iași un articol aprig, în fruntea căruia se oțăra un titlu agresiv: În veacul lui Tănase, Cortot, incomparabilul Cortot, fusese silit să renunțe la concertul anunțat, pentru că în acea seară Tănase juca o revistă la Sidoli. Înapoind biletul la casă, aveam impresia penibilă că prezint actul de paupertate intelectuală al urbei mele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a avut la bază principii de ordin religios; ea s-a manifestat totuși diferit față de celelalte mișcări de rezistență existente în România. Această opoziție a fost înfrântă într-un mod foarte brutal, însă nu în totalitate 295. Comportamentul mult mai agresiv al comuniștilor față de Biserica Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, puternica ei subordonare față de Vatican și solidaritatea dintre diferitele comunități din întreaga lume296. Papa Pius XII vedea în comunism "răul absolut, astfel că ciocnirile dintre cele două instituții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Contribuții la....., p. 88. 342 AARC București, Fond Netzhammer, cutia 605, documentul 5564. 343 Ibidem. 344 Ibidem. Procesul verbal al comitetului de direcție al "Revistei Catolice" din 27 decembrie 1911. 345 Constantin A. Ionescu (1880-1918) personalitate controversată, scriitor vanitos și agresiv, detractar al lui I. L. Caragiale, a fost și director al publicației "Eclair des Balkans" unde potrivit afirmațiilor lui Netzhammer era "[...] oribil de dur în scrierile sale. El îi încondeia pe oameni cu porecle îngrozitoare și le diseca și cele mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ligamentului hepatoduodenal. Invazia gastro-duodenală poate determina obstrucție sau hemoragie digestivă superioară. Prezența obstrucției duodenale și/sau a icterului implică depășirea stadiului în care rezecția este posibilă [1,3-5]. EVOLUȚIA NATURALĂ ȘI SUB TRATAMENT Cancerul VB este una dintre cele mai agresive tumori. Global, supraviețuirea medie a pacienților cu cancer avansat al vezicii biliare este de 6 luni, iar rata de supraviețuire la 5 ani este între 0 și 10% [3,4]. În ultimii ani, prognosticul a fost, însă, îmbunătățit prin apariția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92172_a_92667]
-
avansat al vezicii biliare este de 6 luni, iar rata de supraviețuire la 5 ani este între 0 și 10% [3,4]. În ultimii ani, prognosticul a fost, însă, îmbunătățit prin apariția tehnicilor imagistice performante și a abordării chirurgicale mai agresive. Factorii prognostici cei mai importanți pentru carcinoamele veziculei biliare sunt: stadiul tumorii (T), cu o importanță deosebită, invazia ganglionară (N) și stadiul R0 postrezecție chirurgicală. Chirurgia adecvată carcinomului VB implică limfadenectomia a cel puțin 6 ganglioni [9,10] și o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92172_a_92667]
-
de altfel de atotputernicie și de cucerire (a fi un sfânt pentru mamă înseamnă a fi arhiepiscop, ceea ce atestă o fervoare religioasă destul de mondenă). Castelul însuși este prezentat într-un spațiu de închidere, de claustrare. Imaginile care îl prezintă sunt agresive: "Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate, acoperite cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci care coborau prăpăstios până în fundul șanțului cu apă"384*. Mai multe incinte apără acest loc geometric (țăruși, gard
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care totul pare să se mențină într-un echilibru, totodată prețios și amenințător". Liniște absolută și funestă care răsună în aerul gol. Cadrul înconjurător contribuie la crearea impresiei de melancolie: ploaie, umiditate, vânt ("Auzeam cum se răsucesc cu furie, aproape agresiv, cum trosnesc copacii mari din jur și acest zgomot mă cufunda în cea mai copleșitoare melancolie"). Mai târziu, o ceață sufocantă (maladivă, "morbidă") îl va împiedica să iasă din casă. Ca și în Prăbușirea casei Usher, naratorul este cuprins de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intensitatea de refulare a stăpânului lor. In nici un alt roman nu este mai bine descrisă funcția câinelui drept marcator al limitei, al unei limite deosebit de schimbătoare după injoncțiunile tăcute ale stăpânului lor, rând pe rând tăcând sau lătrând, sălbatic de agresivi sau pasivi. Intrusul deplasează limitele, făcând câinii să dea înapoi, instalându-se progresiv în șantajul unei ospitalități constrânse. Acești câini sunt o imagine animalică a stăpânului. Ei au aceleași trăsături cu el, aceleași tăceri, aceleași explozii de mânie. Nu latră
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]