12,241 matches
-
din copilărie). În esență, prin tot ce e durabil în opera sa, V. se impune ca poet al naturii în înțeles larg. Din Poeme cu îngeri, Destin, Urcuș, Întrezăriri se detașează pasteluri vrednice de a figura în cea mai exigentă antologie a genului. Modul poetic evoluează spre diafan și muzical. Începând de la Poeme cu îngeri, contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului. Poetul preferă acum linia zveltă, unduitoare, peisajul campestru și marin. Versului clasic i
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
îngr. Florentin Popescu, București, 1995; Poezii, îngr. și pref. Ion Apetroaie, Galați, 1995; Înaltele neliniști, îngr. Roxana Sorescu, București, 1998; Integrala prozei literare, îngr. și pref. Roxana Sorescu, București, 1998; Integrala operei poetice, îngr. și pref. Roxana Sorescu, București, 1999; Antologie de versuri și proză, îngr. Sultana Craia, București, 2001; Poezii, îngr. Roxana Sorescu, București, 2002; Opera literară, vol. I: Proza, îngr. și introd. Roxana Sorescu, București, 2003. Culegeri: Cântece de stea, București, 1922 (în colaborare cu Gh. D. Mugur); Proverbe
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
lui Carol I”, a fost publicistica / jurnalistica din timpul acelei domnii, prin audiența deosebită a „criticii puterii”, o publicistică incluzând „partea” ce și-a atras „eticheta” de „anticarlistă” ori „antidinastică”<ref id="5">5 Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani. Antologie, de Ion Popescu-Puțuri et al., București, 1968; Gândirea social-politică antimonarhică și republicană din România. Antologie, studiu introductiv și note de Gheorghe Ghimeș, București, 1979. </ref>. Să fi fost oare vorba de decenta scrupulozitate a instoricilor față de istoria contemporană, nominabilă și
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
criticii puterii”, o publicistică incluzând „partea” ce și-a atras „eticheta” de „anticarlistă” ori „antidinastică”<ref id="5">5 Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani. Antologie, de Ion Popescu-Puțuri et al., București, 1968; Gândirea social-politică antimonarhică și republicană din România. Antologie, studiu introductiv și note de Gheorghe Ghimeș, București, 1979. </ref>. Să fi fost oare vorba de decenta scrupulozitate a instoricilor față de istoria contemporană, nominabilă și „recentă”? A. D. Xenopol a dat clar de Înțeles așa ceva <ref id="6"> 6 A. D. Xenopol
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
despre istoria războiului de independență din 1877-1878. În acest sens, au fost popularizate o serie de scrieri, care urmau să fie comercializate la prețuri cât mai mici, cum ar fi: Povestea unei Coroane de oțel, Istoria Războiului de neatârnare și Antologia română ale lui George Coșbuc și România pitorească de Al. Vlahuță . Tot În această ordine de idei se Înscria și Decizia din 2 septembrie 1902, ce impunea elevilor salutarea drapelului și ascultarea imnului regal În picioare, cu capul descoperit . Odată cu
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
colaborează la „Transilvania”, „Gazeta ilustrată”, „Nord-Vestul”, „Patria”, „Ardealul administrativ”, semnând versuri, proză (dintre care se remarcă evocarea lirică, plină de culoare, Hotoan, în „Nord-Vestul”, 1940), cronici, articole, note, traduceri, reportaje. Consacrarea e marcată de includerea lui, cu șase poeme, în antologia lui Emil Giurgiuca Poeți tineri ardeleni (1940). După Dictatul de la Viena se refugiază mai întâi la Sighișoara, apoi vine la București, unde își va petrece restul vieții. Colaborează la „Ardealul”, „Dacia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Națiunea” (director
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
editorialele publicate anterior, fixând retrospectiv momentele exilului pe care și l-a asumat autorul. Întrebuințând același procedeu de valorizare a însemnărilor zilnice, selecția operată pentru Întrezăriri (1998) dă naștere la o carte înscrisă tot „în zodia exilului”. La rândul ei, antologia de texte La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă și în „Jurnalul literar” (1996) conservă editorialele ce au urmat evenimentelor consemnate în primul volum. Publicistica lui S.-S. se remarcă prin percutanța observației politice și prin rezonanța ei culturală
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
despre trădare despre / lipsa de interes față de poezie, artă, act de creație / eu nu scriu un poem ci poate un pamflet”. Confesiuni dezabuzate, rostite pe un ton frecvent ironic, uneori sarcastic, și turnate în vers liber, se vor întâlni în antologia Versuri (2002). SCRIERI: Penultima partidă de zaruri, București, 1985 ; Gambit, București, 1990 ; Cuvântul cuvânt, Piatra Neamț, 1994; Purtătorul de cuvânt, Piatra Neamț, 1996; Cicatricea, Piatra Neamț, 1996; Sonete, Piatra Neamț, 1998; Memoria fulgerului, Iași, 1999; Monere - 50, Piatra Neamț, 2000; Emisferele de Brandenburg, Piatra Neamț, 2001
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
distins cu numeroase premii: Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995, 1997), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997, 2000, 2001, 2002), Premiul Național al Republicii Moldova (1998) ș.a. Din 1993 este membru fondator al PEN-Clubului din Republica Moldova. Poemele lui au apărut în antologii din Belarus, Franța, Italia, Macedonia, Rusia, Turcia și Ucraina. În volumele Țărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârșit de mileniu (1987), Secunda care sunt eu (1993), Eterna Danemarcă (1995) S. cultivă o poezie ironic-sentimentală, narcisiac-senzuală, înclinată, cu timpul, spre parabolă
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
o torță jinduind după flacără / Și de aceea trec pragul sediului de partid mereu / știind că aici voi găsi totdeauna scânteia / ce-mi aprinde ideile până la incandescență”. Acest volum rămâne totuși ca un păcat de tinerețe, ceea ce explică de ce în antologia Zigurat (1979) nu figurează nici un text de aici. Următoarea culegere, Autoportret pe nisip (1966), face sensibil tipul de poeticitate practicat de S., de acum încolo un scriitor fidel lui însuși, fără schimbări radicale de ton și fără cedări conjuncturale importante
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
Cornel Ungureanu, București, 1997; Însemnările cultivatorului de mărar, București, 1998; Șambelan la curtea coniacului, Timișoara, 1999; La scufundarea vasului Titanic, I-II, București, 1999-2000; Insomniile bătrânului, București, 2000; Vizita maestrului de vânătoare, București, 2002; Veșnic absentă veșnic prezentă, Timișoara, 2002. Antologii: Efigiile naturii, București, 1971 (în colaborare cu Mircea Tomuș); Orașul furnicar, pref. Mircea Martin, București, 1982; Fluturi, păsări, cai..., pref. Vasile Nicolescu, București, 1983. Traduceri: Poezia germană modernă (De la Ștefan George la Enzensberger), I-II, îngr și pref. trad., București
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Cronica traducerilor îi revine lui Ștefan Bezdechi, care se referă și la cartea de știință. Sectorul traducerilor propriu-zise e mai slab reprezentat: un fragment din Platon (Elogiul lui Eros), în transpunerea lui Ștefan Bezdechi, căruia i se datorează și o antologie din lirica neogreacă. Alți colaboratori: Eugen A. Pora (domeniul științei), Alexandru Tohăneanu, Gheorghe Pavelescu, Tenea Aștiban (care semnează și T.A. Târnăveanu), George Oprescu, George Todoran, Grigore P. Poruțiu, Salvador Cupcea, Alice Botez, Nicolae Corodeanu, Ion Georgescu, Aurel Prodan, George
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
Rădăuți-Chișinău, 1995; Istoria literaturii române (în colaborare cu C. Dan Pantazescu), București, 1941; Oameni de noapte, București, 1942; Prăvălia diavolului, I-II, București, 1942; Soarele răsare noaptea, București, 1943; ed. pref. George Muntean, București, 1995; Băieți de fată, București, 1944. Antologii: Poeți tineri bucovineni, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938. Traduceri: Georg Trakl, Cele patru poeme în proză ale lui ..., cu un semn de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1939; Rudolf Brunngraber, Războiul opiului, București, 1941; [Frații Grimm], Trei povești, București, 1941
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
literar și muzical în partea de sud a Basarabiei, în Transnistria și în Bucovina, editând mai multe culegeri. Cartea Trandafir bătut la poartă (1980) conține cântece interpretate de Ileana Anastasiu din Manta-Cahul. Câteva texte din folclorul copiilor sunt incluse în antologia Țăpușele, țăpușele (1986), iar Răsărit-a, semănat-a (1994) cuprinde mărturii ale obiceiurilor calendaristice de la Crăciun și Anul Nou. A mai tipărit culegerea pentru copii Lui, lui, lui... (1995, în colaborare) și Cântece populare pascale (1996), incluzând treizeci și trei de melodii
TAMAZLACARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
Constantinescu) ș.a. - urmăresc, într-o viziune de ansamblu, raporturile dintre evenimente, instituții, mentalități, specificitate locală și unitatea națională. Dată fiind perspectiva, este explicabilă preocuparea cercetătorului pentru completarea tabloului cu aspecte aparținând vieții literare a zonei. Unei asemenea exigențe îi răspunde antologia Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), editată în 1940. Autorul concepe dezvoltarea literaturii bănățene în strânsă corelație cu istoria provinciei, periodizarea provenind de aici: Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și C. Diaconovici-Loga, Epigonii și Creatorii: Gheorghe Bocu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Victor Vlad Delamarina, Aurel C. Popovici, Cassian R. Munteanu și Mihail Gașpar. Capitolul Istoriografia bănățeană încheie antologia. Textele de prezentare conțin un comentariu succint, bibliografia operei, referințele critice și sunt urmate de un corpus de texte reprezentative. Informația este clară, stilul concis, aparatul critic alcătuit cu acribie, lucrarea fiind un instrument de lucru încă util. SCRIERI: Comuna
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
Tincu Velia (1816-1867). Viața și opera lui, București, 1945; Revoluția de la 1848-1849 în Banat, București, 1968; Monografia Mitropoliei Banatului, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1977; Catedrala Mitropoliei Banatului (în colaborare), Timișoara, 1979; Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), Timișoara, 1940; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, II, partea I, pref. edit., București, 1945; Eftimie Murgu, Scrieri, pref. edit., București, 1969; Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (în colaborare cu Radu Constantinescu
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
în ziarul „Țara noastră”, care în 1926 îi premiază generos un sonet. În 1927 debutează editorial cu volumul Poeme simple, distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Înființează revista „Azi” (martie 1932-septembrie 1940), dă un volum de tălmăciri din Esenin și Antologia poeților tineri (ambele în 1934), scrie romane, își publică versurile în câteva plachete. Practică intens jurnalismul: e redactor la ziarul „Credința” (1934-1936), secretar de redacție la „Tempo” (1936), în iunie 1937 editează, împreună cu Constantin Clonaru, gazeta „Lumea românească” (până în februarie
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
poezie, proză!... Confesiunile lui Darie, îngr. Cornel Popescu și Ștefan Stancu Mitroi, pref. Cornel Popescu, București, 1975; Poeme cu lună, postfață Mariana Ionescu, București, 1986; Versuri, îngr. și postfață Aureliu Goci, București, 2002; 101 poezii, îngr. Florin Costinescu, București, 2003. Antologii: Ora copiilor, cu ilustrații de Dem, București, [1931] (în colaborare cu Ioan Rovența); Antologia poeților tineri, cu 55 chipuri de Margareta Sterian, postfață Ion Pillat, București, 1934. Traduceri: Maxim Gorki, Makar Ciudra, București, 1928; Knut Hamsun, Zacheu, Arad, 1928; Robert
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Popescu, București, 1975; Poeme cu lună, postfață Mariana Ionescu, București, 1986; Versuri, îngr. și postfață Aureliu Goci, București, 2002; 101 poezii, îngr. Florin Costinescu, București, 2003. Antologii: Ora copiilor, cu ilustrații de Dem, București, [1931] (în colaborare cu Ioan Rovența); Antologia poeților tineri, cu 55 chipuri de Margareta Sterian, postfață Ion Pillat, București, 1934. Traduceri: Maxim Gorki, Makar Ciudra, București, 1928; Knut Hamsun, Zacheu, Arad, 1928; Robert Hichens, Toboșarul pustiului, București, 1928; William C. Morrow, Condamnatul, București, 1928; Pitigrilli, Vegetarianii amorului
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
1927, 12; A. Bădăuță, Doi poeți tradiționaliști tineri: Zaharia Stancu și Radu Gyr, G, 1927, 12; Radu Boureanu, „Poeme simple”, DEP, 1927, 55; Petru Comarnescu, „Poeme simple”, „Politica”, 1928, 536; Romulus Dianu, Poeme simple”, RP, 1928, 2 988; Pimen Constantinescu, „Antologia poeților tineri”, „Sibiul literar”, 1934, 3-6; Petre Pandrea, „Tălmăciri din Serghei Esenin”, VR, 1934, 7; Cioculescu, Aspecte, 115-119, 167-177, 358-360, 451-452; Mircea Eliade, Generația în pulbere, VRA, 1936, 438; G. Călinescu, „Albe”, ALA, 1937, 886; Octav Șuluțiu, „Taifunul”, F, 1937
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și eseist, S. realizează și numeroase traduceri în limba maghiară din literaturile germană, engleză, rusă, chineză și, îndeosebi, din literatura română, care intră în orizontul său prin Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu. Ca traducător, debutează editorial în 1940, cu o antologie a poeților români moderni și contemporani, Mai román költők. Cartea, rezultat al unei munci asidue de un deceniu, cuprinde versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Nichifor Crainic, N. Davidescu, Octavian Goga, George Gregorian, Ion
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
ca structuri lirice: de la cântecele romantice, facile, la versuri optzeciste ludic-livrești, de la poezia realității „ireale” la un fel de baladesc prozaic. Ciclul Prințesa era bolnavă din De partea morților (1998) pare să aducă o nouă direcție - un neorealism imagist-simbolic. În antologia Celebra specie umană (1999), ca și în Oameni care merg (1999), lirismul se precizează ca joc (al inimii) între viață și moarte, la limita dintre grav și ludic multe poeme adoptând formula unui cântec postmodern, spre exemplu în Cimitirul de
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
scări (1985) va fi distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul „ G. Călinescu” al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Ca traducător, a transpus poezia lui Boris Pasternak (Lirice, 1969), în timp ce Tratat de inspirație (1985) cuprinde o antologie de tălmăciri din scrierile unor poeți contemporani de pe toate meridianele, completând o serie de evocări și interviuri cu autorii. A întreprins numeroase călătorii de studii în Europa și în cele două Americi. Participă, în 1970-1971, la International Writing Program de la
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
care nu intră în conflict cu agilitatea manevrării lor. Stilistic, abundă neaoșismele, regionalismele, integrate cu o artă desăvârșită în țesătura textului - pe care o inervează, o pun în alertă. O încercare de revizitare a poeziei românești, din păcate nefinalizată, este antologia comentată Biblioteca de poezie românească (1997), concepută în două părți: „de la începuturi până la Eminescu și mai departe până unde voi ajunge” și „de aici până... unde voi ajunge”. Remarcabilă este prospețimea cu care S. actualizează secvențe istoricizate, arhivate, verva cu
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]