9,168 matches
-
scriși în spițele de neam, după satele lor. David și văzătorul Samuel îi puseseră în slujba lor. 23. Ei și copiii lor păzeau ușile Casei Domnului, adică ale casei cortului. 24. Erau ușieri în cele patru vînturi: la răsărit, la apus, la miază-noapte și la miază-zi. 25. Frații lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină din timp în timp la ei șapte zile. 26. Căci aceste patru căpetenii ale ușierilor, acești Leviți, erau totdeauna în slujbă, și mai aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
cel mai mare cu o mie. 15. Aceștia au trecut Iordanul în luna întîi, cînd ieșea din matcă, pe tot cursul lui, și ei sunt aceia care au pus pe fugă pe toți locuitorii din văi, la răsărit și la apus. 16. Și din fiii lui Beniamin și ai lui Iuda au fost unii care s-au dus la David în cetățuie. 17. David le-a ieșit înainte, și le-a vorbit astfel: "Dacă veniți la mine cu gînduri bune, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Au tras la sorț pentru fiul său Zaharia, care era un sfetnic înțelept, și i-a căzut la sorț partea de miază-noapte. 15. Partea de miază-zi a căzut lui Obed-Edom, iar casa magaziilor a căzut fiilor săi. 16. Partea de apus a căzut lui Șupim și lui Hosa, cu ușa Șalechet, pe drumul care suia sus: o strajă era în fața alteia. 17. La răsărit erau șase Leviți, la miază-noapte, patru pe zi, la miază-zi patru pe zi, și patru la magazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
pe drumul care suia sus: o strajă era în fața alteia. 17. La răsărit erau șase Leviți, la miază-noapte, patru pe zi, la miază-zi patru pe zi, și patru la magazii, cîte doi în două locuri deosebite; 18. spre mahala, la apus: patru spre drum, doi spre mahala. 19. Acestea sunt cetele ușierilor, dintre fiii Coreiților și dintre fiii lui Merari. 20. Unul din Leviți, Ahia, avea grija vistieriilor Casei lui Dumnezeu și vistieriilor lucrurilor sfinte. 21. Dintre fiii lui Laedan, fiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Chenania și frații săi erau întrebuințați pentru treburile de afară, ca dregători și judecători în Israel. 30. Dintre Hebroniți: Hașabia și frații săi, oameni viteji, în număr de o mie șapte sute, aveau privegherea asupra lui Israel, dincoace de Iordan, la apus, pentru toate treburile Domnului și pentru slujba împăratului. 31. În ce privește pe Hebroniți, a căror căpetenie era Ieria, s-au făcut în al patruzecilea an al domniei lui David, cercetări cu privire la ei, după spițele lor de neam, și după casele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
cusur. Despre această componentă a sufletului uman vei afla mâine seară și În zilele următoare... ― Abia aștept revederea eroilor, domnule profesor. ― Și, pentru ca mâine să ne putem pregăti cum se cuvine pentru eveniment, contravizita o vom face mai devreme... Un apus de soare cu strălucire de jar poleia ferestrele Iașilor, dându-ți senzația că te afli la gura sobei, privind cărbunii Încinși În serile de povești din iernile copilăriei... Tata Toader, cu mama Maranda, erau de multă vreme gata pentru Întâlnirea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
când să urcăm... Mergeam de două zile... Peisajul din jur se schimba mereu, arătându-ne că am ajuns În zonă de câmpie. Când soarele se afla spre chindie, a Început să ne lumineze din față, semn că ne Îndreptam spre apus. ― Ce facem, Costache? Coborâm la prima stație sau?... ― Să așteptăm. Deocamdată se pare că suntem pe calea cea bună... A treia zi, În gara În care am ajuns, marfarul a tras pe liniile dinspre niște rampe de descărcare. Se Însera
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Drâmbă . Hai să ne facem nevăzuți până nu-i târziu! Am sărit din vagon și ne-am aciuat după o stivă de traverse uitate Într-un fundac al triajului. ― Primul tren gata de plecare, cu locomotiva agățată cu fața spre apus, este al nostru. Indiferent de felul trenului. Dacă-i personal, ne urcăm pe vagon - mă sfătuiește Drâmbă. ― Dacă am ajuns până aici și, cum mi se pare, respirăm aer ce seamănă cu cel cunoscut de noi, nu trebuie să riscăm
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întregirea unei garnituri de marfă. Multe vagoane sunt Încărcate cu cherestea. Întrebarea e, spre Încotro? - a remarcat Drâmbă. ― Să așteptăm până i se agață locomotiva. Și atunci... Târziu, spre miezul nopții, o altă locomotivă s-a așezat În capul dinspre apus al garniturii. ― Aista-i al nostru, Costache - a sărit bucuros Drâmbă. Ne-am furișat până la tren și am urcat În prima cabină de frânar. „Fie ce-o fi! Frânarii sau mecanicii nu vin câte doi și nu neapărat au pușcă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Tudorel acasî? N-a fi mai bini? Am eu grijî di el - a Întrebat mama Maranda. ― Ce spui, dragul meu? - l-a Întrebat Maria. ― Păi, Tudorel e băiat mare și va sta cuminte cu mama Maranda - a apreciat Gruia... Un apus de soare aprins scălda dealurile Miroslavei, luând În brațele lui de jar mănăstirea Galatei. Totul părea o feerie. Au ajuns repede În parcul Copou. ― De când nu am mai fost noi aici În parc, Maria? - a Întrebat Gruia. ― Abia se născuse
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
frate al lui Jerrin, nepotul răposatului conducător. În consecință, pentru cel puțin șase luni, va fi conducătorul în exercițiu în Linn. După-amiaza celei de-a doua zile a invaziei era pe sfârșite. Nave mari începură să vină aducând soldați. Pe la apusul soarelui, peste o mie de oameni erau încartiruiți într-o tabără de-a lungul șoselei spre orașul Linn și pe malul râului. Aviația mică lansatoare de săgeți și navetele spațiale de război pluteau pe deasupra capului iar patrulele de pedestrași erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
mai avem de lucru! Ce vrei să spui? Că peste lumea noastră va domni o iarnă de șase luni?! Și nu putem face nimic?! Păi ar mai exista o posibilitate, dar nu cred că vom putea termina toată munca până la apus! Dar de ce până la apus? Pentru că la apus portalul se va închide! Păi atunci să ne apucăm de treabă, o să vă ajut și eu, pentru a termina mai repede! Bine, atunci hai să te prezentăm Reginei și să o informăm și
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
Ce vrei să spui? Că peste lumea noastră va domni o iarnă de șase luni?! Și nu putem face nimic?! Păi ar mai exista o posibilitate, dar nu cred că vom putea termina toată munca până la apus! Dar de ce până la apus? Pentru că la apus portalul se va închide! Păi atunci să ne apucăm de treabă, o să vă ajut și eu, pentru a termina mai repede! Bine, atunci hai să te prezentăm Reginei și să o informăm și pe ea în legătură cu portalul
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
spui? Că peste lumea noastră va domni o iarnă de șase luni?! Și nu putem face nimic?! Păi ar mai exista o posibilitate, dar nu cred că vom putea termina toată munca până la apus! Dar de ce până la apus? Pentru că la apus portalul se va închide! Păi atunci să ne apucăm de treabă, o să vă ajut și eu, pentru a termina mai repede! Bine, atunci hai să te prezentăm Reginei și să o informăm și pe ea în legătură cu portalul! Ajunși în palatul
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
fericire. Numai pace și fericire a instalat soldatul sovietic. Cîți scriitori bine răsplătiți n-au prididit să-i aducă prinos de recunoștință, ca magistrul Ț și alcoolitul lui? "Și te-ai dus pe drum tot înainte Cu plutonul tău către apus; Mi-ai vorbit în calda limbă rusă, Știu acum, tovarășe, ce-ai spus". Tano e neliniștit de zvonul copiilor de pe stradă. Îi plac copiii, se hîrjonesc împreună, dar îl feresc de darurile lor în oase. N-are voie să mănînce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vitraliului. "Zău, Iordana?" se aude vocea mea de-a doua, cum ai spune mamă de-a doua, mamă vitregă. "Chiar ăsta-i motivul? Pe cine prostești? Nu cumva ți-e frică să nu aluneci cu gîndul la timpul dus, scurs, apus? Ce aripi întinse mai aveai și ce pas de domnișoară! Și cît o invidiezi pe nubila aia în devenire! Cu pîntec suav de Evă și cu șarpele-colan în jurul gîtului. Incercînd apa solzoasă cu vîrful piciorului, atrasă de oglinda în cercuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care și-a trimis lucrarea unei reviste din Hexagon. A primit-o înapoi, adnotată: "Nu există această limbă". Și adaptabilii proliferează. Profa "de veche", Eva Rogojan, regretă că nu-i mai catolică literatura de care se ocupă; mai sincronă cu "apusul romanic"; mai necunoscătoare de limbi slave. Se fac avansări (Dai un ban, da' face!), pe bază de cărți apărute în 3-4 exemplare. Rețeta? Se culeg informații albe, se mixează cu unele după noul șablon și iese volumul necesar. Improprietăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Roșu De-am privi cerul mereu la amurg Acoperit de nori bruni, încărcați de furie, Poate am realiza că și-apusul e-un început Pentru cei ce văd în noapte ziua de mâine. De și-ar trage seva din tot sângele uscat Întregi câmpii de flori roșcate, Poate am descoperi că în loc să moară Străvechiul animal e doar adormit. De-am fi
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93422]
-
ordine, materialele nu lipseau, gestionarea acestora se făcea la milimetru și la gram, ca la carte. De multe ori îl bătea gândul să-i facă o vizită acestui fost slujbaș al său, acum pensionar. El se retrăsese la marginea de apus a orașului, ca un pustnic, anii petrecuți la mănăstire punându-și zilnic, în pașii lui, nostalgice amintiri. Alex simțea nevoia unui sfat de la un om care lucrase ani buni cu balanța cinstei și corectitudinii. Voia un sfat ce ar fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mutat într un cartier nou, departe de cei cunoscuți și de prietenii de joacă. Mă simțeam singură, dezamăgită de decizia părinților. Universul meu se făcuse mic și camerele apartamentului, deși spațioase și atrăgătoare, parcă mă sufocau. Am ieșit afară contemplând apusul de jăratic al soarelui în simfonia de păsărilor și zumzetul vietăților din pădurea ce străjuia cartierul ca o platoșă vie. Am tresărit când două mâini mici, calde și catifelate mi-au blocat privirea tristă. Ghici, cine e? Am încercat să
ANTOLOGIE:poezie by Diana Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_675]
-
cât mă dureau picioarele din cauza pantofilor noi - dar Îmi aminteam foarte bine treptele albe și nesfârșite de la intrare și faptul că durase o veșnicie până le urcasem. Treptele erau acolo unde le știam, dar arătau altfel În lumina crepusculară a apusului. Încă obișnuită cu zilele scurte și oribile de iarnă, mi s‑a părut straniu că cerul abia acum se Întuneca, deși era deja ora șase și jumătate. În seara aceea treptele arătau cu adevărat regește. Erau mai frumoase decât Treptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că într-un rîu stătea un berbece, și avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decît celălalt, și cel mai înalt a crescut cel din urmă. 4. Am văzut cum berbecele împungea cu coarnele spre apus, spre miază-noapte și spre miază-zi; nici o fiară nu putea să-i stea împotrivă, și nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mînă; ci el făcea ce voia, și a ajuns puternic. 5. Pe cînd mă uitam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
-i stea împotrivă, și nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mînă; ci el făcea ce voia, și a ajuns puternic. 5. Pe cînd mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un țap de la apus, și a cutreierat toată fața pămîntului, fără să se atingă de el; țapul acesta însă avea un corn mare între ochi. 6. A venit pînă la berbecele care avea coarne, și pe care-l văzusem stînd în rîu, și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
acele clipe, ce bătălii ale așteptării se-nghesuiau În raza ochiului meu, lacom să Înregistreze ceea ce nu se vedea decât În imaginație; niciodată, oricât m-aș sili, nu voi putea să descriu toate istoriile Întâmplate În falia deschisă de estomparea apusului În apele leșioase ale Oltului. (luni) Când, adolescent precoce, am vrut să-l citesc pe Cervantes, m-a oprit să Înaintez În lectură o presupusă dâră livrescă a discursului sau - ceea ce era și mai puțin atractiv - prozaismul Întâmplărilor parodice, traversate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rezolva. Am o obsesie: Întâmplarea de atunci; mi s-a părut prăbușirea castelului (știi tu care) fără seamăn de frumos, dar care... n-a fost așa. N-o să se mai Întâmple. Mircea, eu Îți doresc să vezi cât mai multe apusuri roșii și să scrii mai departe ca și până acum. Să nu mă mai aștepți. Pleacă singur. Eu nu mai vin. Iată visul acela. Drumul pe care apucasem, Însă m-a condus nu spre infinit, ci, deodată, s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]