8,670 matches
-
fondatorul stațiunii Eforie Sud, al cărei act de naștere este semnat în ultimul an al secolului al XIX-lea. Ioan Movilă a fost un moșier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în Apusul Europei, care a cunoscut stațiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului lacului Techirghiol și a razelor solare marine, valoare confirmată de către oamenii din aceste locuri, de legendele locale, de rezultatele obținute de medicii militari care tratau aici pe militarii suferinzi din Divizia Dobrogeană încă
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
valoare confirmată de către oamenii din aceste locuri, de legendele locale, de rezultatele obținute de medicii militari care tratau aici pe militarii suferinzi din Divizia Dobrogeană încă din 1894. El a luat hotărârea de a întemeia pe moșia cumpărată, o stațiune balneară între plaja mării și lac, în 1899. Cu fonduri din exploatarea moșiei sale și cu împrumuturi făcute la băncile vremii, Movilă inițiază aducerea unor medici și chimiști din Viena pentru analiza apei și a nămolului apoi începe construcția celor două
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
plan aproximativ 500 vile, hoteluri și case de locuit. Stațiunea ajunge astfel să poată găzdui în 1938 până la 20.000 vizitatori pe sezon. Profesorii Mrazec și Marius Sturza, apreciind dezvoltarea stațiunii între 1930-1939, precizau într-o prezentare propagandistică că: „"Stațiunea balneară «Carmen Sylva» este una dintre cele mai mari stațiuni din țară. Nu există în Europa o stațiune balneară care într-un timp atât de scurt să fi luat un avânt atât de impunător"”. Societatea Movilă construiește clădirea actualelor hale, inițial
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
20.000 vizitatori pe sezon. Profesorii Mrazec și Marius Sturza, apreciind dezvoltarea stațiunii între 1930-1939, precizau într-o prezentare propagandistică că: „"Stațiunea balneară «Carmen Sylva» este una dintre cele mai mari stațiuni din țară. Nu există în Europa o stațiune balneară care într-un timp atât de scurt să fi luat un avânt atât de impunător"”. Societatea Movilă construiește clădirea actualelor hale, inițial cu scopul de a servi ca garaje, magazii și locuinței la etaj (între 1930-1939). După 1939 s-a
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
DN 25A - la nord, conține nămol sapropelic și reprezintă un potențial economic de viitor prin amenajarea să. În acest sens, Consiliul Local al Comunei Fundeni a concesionat această suprafață (64 ha) în vederea amenajării sale ca obiectiv turistic de agrement și balnear. Regimul termic al zonei evidentțiază un climat temperat-continental caracterizat prin veri foarte călduroase și ierni foarte reci.Teritoriul comunei este expus acțiunii vanturilor. Iarnă, Crivatul din nord are o frecvență de până la 26% din perioada iar vânturile din sud au
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
în anul 1905, ea fiind distrusă în timpul Primului Război Mondial. In aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și namolul în cazane. Caracterele terapeutice ale lacului în comparație cu cele ale factorilor de cură din alte stațiuni balneare din țară, au fost descoperite mai târziu (1936), până atunci populația din împrejurimi folosind în boli reumatice - empiric apa și nămolul. Doar după al Doilea Razboi Mondial, au fost ridicate construcții destinate turismului balnear și a fost amenajată plaja pe
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
factorilor de cură din alte stațiuni balneare din țară, au fost descoperite mai târziu (1936), până atunci populația din împrejurimi folosind în boli reumatice - empiric apa și nămolul. Doar după al Doilea Razboi Mondial, au fost ridicate construcții destinate turismului balnear și a fost amenajată plaja pe malul lacului Amara pentru băi de soare. Factori naturali de cură: Facilități: În prezent, anual ajung în oraș peste 14.000 de vârstnici din întreaga Românie, atrași de potențialul terapeutic al stațiunii. Locurile de
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Brătulești, Crivești, Fedeleșeni, Găureaua, Hăbășești, Movileni și Strunga, având în total 2007 locuitori. În comună existau o școală mixtă, patru biserici și o stațiune balneară. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2556 de locuitori în aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
ceea ce a crezut că era sodă caustică, dar din fericire, s-a dovedit a fi doar amidon. La vârsta de 13 ani fundația de caritate Regele Carol l-a trimis într-o vacanță de vară de câteva săptămâni în stațiunea balneară Abbazia, azi Opatija, în Croația. Acolo și-a găsit timp să scrie și unele versuri. În 1919 a mers în vizită la sora cea mare, Jolán, care se măritase, și la rudele mamei sale în Szabadszálló. În decembrie 1919, la
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
cu proprietăți terapeutice existent în zona investigată a fost estimat la 8520 mc. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ, reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecții, afecțiuni ginecologice, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare după traumatisme. Complexul balnear Ceres Complexul balnear a fost dat în folosință în anul 1977, are 4 etaje și dispune de 208 locuri de cazare, având un numar de 35 persoane angajate și 15 asistenți. Camerele sunt cu 1 și 2 paturi, fiind dotate
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
existent în zona investigată a fost estimat la 8520 mc. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ, reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecții, afecțiuni ginecologice, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare după traumatisme. Complexul balnear Ceres Complexul balnear a fost dat în folosință în anul 1977, are 4 etaje și dispune de 208 locuri de cazare, având un numar de 35 persoane angajate și 15 asistenți. Camerele sunt cu 1 și 2 paturi, fiind dotate cu tot confortul
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
asigurări sociale. În anul 2007 complexul a împlinit 30 de ani de existență și evenimentul a fost comemorat prin ridicarea unei troițe din lemn pe soclul căreia scrie: Ridicată cu ajutorul lui Dumnezeu, prin stăruința conducerii și salariaților unității de tratament balnear BALA, la împlinirea a 30 de ani de la înființare. 9 martie 2007. În toată această perioadă unitatea de tratament a fost condusă de către câțiva directori: Tutunaru, Bărbulete, Ion S. Popescu care și-au adus contribuția la modernizarea ei permanentă. Din
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
modernizarea ei permanentă. Din anul 2005 directorul stațiunii este domnul Mărgeanu Viorel, un om al locului care se trage din satul Runcșor, iar director economic este domnul Ion Trotea, originar din satul Rudina care aparține acum aceleași comune. În cadrul stațiunii balneare se tratează afecțiunile reumatologice prin băi galvanice, radiații cu ultrasunete, împachetări cu parafina și alte proceduri. Cei bătrâni vin adeseori în cârja ori în baston și pleacă ameliorați în urmă băilor termale și a tratamentelor de aici. Bazinele de nămol
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
un loc pitoresc numit Cheile Băluței, traseu turistic marcat cu semnul PG (punct galben). De aici, de la poalele unei stânci denumită Piatră Dajului pe care crește cel mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă a complexului balnear și a localității. Foto Alte frumuseți și atracții naturale deosebite din zona sunt masivele muntoase Piatră Cloșanilor și Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a Cernei, Cheile Țăsnei, Cheile Sohodolului și Peșteră Ponoare, Peșteră Isverna, Peșteră Bulba și Peșteră Cloșani
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
o școală frecventată de 62 de elevi (dintre care 10 fete) și două biserici. Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci era o parte a satului Valea Scheilor, din comuna Tohani, fiind amenajat ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore al IV-lea Ghica în 1828. În perioada interbelică, i s-a arondat și satul
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci era o parte a satului Valea Scheilor, din comuna Tohani, fiind amenajat ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore al IV-lea Ghica în 1828. În perioada interbelică, i s-a arondat și satul Fințești, după desființarea comunei Fințești, comuna Jugureni având atunci 2860 de locuitori. În 1950
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
pe o terasă, lipsită de accidente de teren, cu o ușoară înclinare de la nord-vest la sud-est, numai pe partea stângă a Varbilăului. Așezată într-o regiune de interferență a dealului cu muntele, comuna Ștefești se învecinează către est cu orașul balnear și turistic Slănic; spre sud se mărginește cu satul Livadea, ce aparține comunei Varbilău; spre vest se învecinează cu Bertea, de care este legată prin vechi tradiții istorice, prin îndeletniciri și obiceiuri comune, iar la nord comuna se învecinează cu
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
este un oraș în nordul Uzbekistanului, centru administrativ al raionului omonim și fost port și stațiune balneară la Marea Aral. În 1975 orașul avea 21 mii locuitori. Scăderea nivelului Mării Aral cu peste 10 m a condus la închiderea (în 1983) portului maritim, iar ulterior și a fabricii de prelucrare a peștelui, una din cele mai mari
Muinak () [Corola-website/Science/300757_a_302086]
-
și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există o unitate de tratament balnear a Ministerului Muncii, precum și mai multe locuri de cazare (pensiuni, campinguri). În localitate se poate vizita parcul dendrologic amenajat în curtea vilei
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există o unitate de tratament balnear a Ministerului Muncii, precum și mai multe locuri de cazare (pensiuni, campinguri). În localitate se poate vizita parcul dendrologic amenajat în curtea vilei Monteoru, fost proprietar al stațiunii, precum și mina de petrol unică în Europa și situl arheologic de pe dealul Cetățuia
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
a fost până în 1930 un sat din județul Harghita, Transilvania, România. Din anul 1930 a devenit un cartier al orașului Miercurea Ciuc, în partea de sud a acestuia, așezat pe malul pârâului Fitód. O parte a vechiului sat a devenit stațiune balneară ( Băi). Oltul părăsește Bazinul Ciucului de Mijloc la Strâmtoarea Jigodinului. Denumirea localității provine din cuvântul secuiesc "ság" (dâmb). Vis-a-vis de sat pe malul Oltului se află ruinele unei cetăți din timpul migrațiilor popoarelor. Alte ruine se află pe malul drept
Jigodin () [Corola-website/Science/301008_a_302337]
-
că apa minerală era condusă și folosită pentru băi (Anuarul Muzeului Regional Sf. Gheorghe, 1955). Însăși denumirea localității - Villa Byborch - notată în anul 1332, arată că acest sat era o localitate mai dezvoltată, cu caracter de orășel mic, probabil stațiunea balneară locală cu băi carbogazoase. Numele amintește de prezența brebilor (în maghiară "bibarcok") în zonă. Până la generalizarea denumirii de Biborțeni aplicată apelor minerale provenind din zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
a stațiunii Malnaș-Băi apare însă abia în 1759, în timpul unui recensământ. Faima băilor de la Malnaș a crescut în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu investițiile mai multor familii nobiliare maghiare. În 1873, Malnaș-Băi a primit oficial statutul de stațiune balneară. La acea vreme, aici funcționau băile Venus, bogate în dioxid de carbon, baia feruginoasă Neptun, băile calde feroase și cele pe bază de nămol. Pe lângă băile terapeutice, medicii recomandau apa izvorului Maria de la Malnaș pentru cure interne, în tratarea afecțiunilor
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
petrecerea vacanțelor într-un peisaj încântător a "Văii Oltului", plină de verdeață și de aerul curat al munților. După 1900 la Călimănești se construiește ""Hotel Central"", dotat cu o bază de tratament, la început băi, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Totodată pacienții fac și cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru, cât și la Căciulata. În anul 1912, pe insula Ostrov, unica insulă a râului Olt locuibilă, de fapt unica insulă a unui râu
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]