8,717 matches
-
Christina. Evoluția formei de materializare a Christinei este graduală. Astfel, ea este la început invizibilă, comunicând doar cu anumite personaje ca doamna Moscu și Simina, în timp ce celelalte personaje nu o văd, dar îi simt prezența. Apariția ei este pregătită prin basmul povestit de Simina despre un feciorul de cioban îndrăgostit de o împărăteasă moartă și de povestirea profesorului Nazarie despre moartea misterioasă a Christinei. Personajul pătrunde în visul lui Egor, dizolvând lumea onirică prin prezența ei și transformând-o prin propriile
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
umană și de a pătrunde în Absolut. „Domnișoara Christina” este o nuvelă cu un filon fantastic îndepărtat extras din folclorul românesc și din poezia și proza eminesciană. Mircea Eliade a valorificat motive folclorice românești (strigoiul, ursita, ritualul magic, blestemul mistuitor, basmul povestit de Simina, descântecul băbesc din final), inspirându-se și din creațiile eminesciene. Autorul introduce citate din poeziile „Luceafărul” și „Strigoii” de Mihai Eminescu, dar și din nuvela „Sărmanul Dionis”. Tentația de a depăși propria condiție existențială este o notă
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Sholem Asch până la Itzik Manger, Isaac Bashevis Singer și Israel Joshua Singer. Unii dintre acești autori au scris în ambele limbi, idiș și ebraică. În limba ladino au fost create multe cântece religioase, de dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască, în special în limbile idiș, ebraică și ladino, dar și în limbile locale. În
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
urbană). De exemplu, înainte de construcția muzeului Guggenheim, Bilbao este imaginat [în rapoarte - n.tr.] că un oraș din secolul al XIX-lea, trecând prin apăsarea și apoi declinul revoluției industriale, plin de furnale și fum. Iar după deschiderea muzeului, ca basmul și fantezia unei metropole curate și strălucitoare. </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân lang="ro-RO"><b>Acest mod de a imagina și de a folosi „orașe-model” are un impact clar asupra planificării și politicilor urbane.</b
Războiul candidaturilor: Capital emoţional şi urbanism antreprenorial în competiția din Spania pentru titlul de CEaC 2016 - fragmente* () [Corola-website/Science/296103_a_297432]
-
Așteptam... citeam ziarele... În scurt timp soțul meu și-a pierdut slujba, institutul lor s-a închis. Era o mare de șomeri, toți cu studii superioare. Au apărut chioșcuri, iar apoi supermarketuri, în care se găseau de toate ca în basme, dar n-aveai cu ce să cumperi. Intram și ieșeam. Cumpăram câte două mere și o portocală când erau copiii bolnavi. Cum să te împaci cu asta? Să fii de acord că așa e acum și că va fi - cum
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
despre contemporani la impunerea cărora Ibrăileanu a contribuit (Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Gala Galaction, G. Topârceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observația despre caracterul filosofic al romanțelor lui Eminescu, despre caracterul de nuvelă al basmelor lui Creangă, despre semnificația numelor comice din teatrul și proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectivă a lui Brătescu-Voinești, autoironiei lui Topârceanu, sincerității lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
revista Institutului, "Studii și cercetări de istorie literară și folclor"(1952-1965). Va fi rechemat ca profesor la Facultatea de Litere din București abia în 1961. Din epocă datează mai multe studii ale sale, preocupările sale vizează teme foarte diverse, estetica basmului, literatura spaniolă etc. Este autorul unor studii fundamentale despre scriitori români ("Viața lui Mihai Eminescu", "Opera lui Mihai Eminescu", "Viața lui Ion Creangă" ș.a.). Publică, dupa 1945, studii și eseuri privind literatura universală ("Impresii asupra literaturii spaniole", "Scriitori străini"). Studiul
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
spaniolă etc. Este autorul unor studii fundamentale despre scriitori români ("Viața lui Mihai Eminescu", "Opera lui Mihai Eminescu", "Viața lui Ion Creangă" ș.a.). Publică, dupa 1945, studii și eseuri privind literatura universală ("Impresii asupra literaturii spaniole", "Scriitori străini"). Studiul "Estetica basmului" completează spectrul de preocupări ale criticului și istoricului literar, fiind interesat de folclorul românesc și de poetica basmului. A publicat monografii, în volume separate, consacrate lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu (1932-1962), biografii romanțate, numeroase alte studii
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
Viața lui Ion Creangă" ș.a.). Publică, dupa 1945, studii și eseuri privind literatura universală ("Impresii asupra literaturii spaniole", "Scriitori străini"). Studiul "Estetica basmului" completează spectrul de preocupări ale criticului și istoricului literar, fiind interesat de folclorul românesc și de poetica basmului. A publicat monografii, în volume separate, consacrate lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu (1932-1962), biografii romanțate, numeroase alte studii, eseuri, a ținut numeroase conferințe, academice sau radiofonice, a scris mii de cronici literare în zeci de reviste
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
și apă", trei cărți de proză: "Mici satisfacții", "Un porc de câne" și "Bercu Leibovici" și două volume de publicistică diversă, sub genericul "Tămâie și otravă". Poeziile apar în volumul "Caiet" din 1938. A scris în colaborare cu Adrian Maniu basmul dramatizat "Rodia de aur", pus în scenă la Naționalul bucureștean în stagiunea 1929/1930. În 1957, 1966 și 1989 au apărut antologii din proza sa, iar în 1972 un volum, tot antologic, de "Versuri". În anul 1973 apare postum volumul
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
curcanii", conținând două conferințe ținute la Ateneul Român. În 1879 Alexandru Odobescu este ales secretar general al Academiei Române. În 1880 se stabilește la Paris, pentru un an, unde îndeplinește și funcția de secretar de legație. Publică în 1887 volumul "Zece basme mitologice" (prelucrate după „"Tales of Ancient Greece"” de G.W. Cox). În 1889 Academia Română îi acordă „Premiul Năsturel-Herescu” pentru cea mai bună carte românească apărută între 1885-1888: "Scrieri Literare și Istorice" (care îi apăruse în 1888, în trei volume). Apare
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
peisajului românesc, au încântat generațiile trecute și prezente. Eseul "Pseudokynegetikos", despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „"bate câmpii cu grație"”, cuprinde considerații estetice și descrierea a trei opere de artă cu subiecte cinegetice, un basm ("Povestea lui Făt Frumos împărat cu noroc la vânat") și chiar și un fragment autobiografic în care autorul povestește o vânătoare de dropii în Bărăgan, pasăre dispărută de pe teritoriul României în urma vânării ei sălbatice. Inițial, Odobescu intenționa să scrie o
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
sistem de digresiuni, peisaje (printre care faimosul tablou al Bărăganului), savante dispute filologice (despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent de modul în care criticii literari au definit-o („operă-mozaic”, „cozerie”, sau eseu), "Pseudokynegetikos" marchează un reper în istoria literaturii române. Alexandru Odobescu este unul
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
(n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice "Amintiri din copilărie". Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în "Fragment de biografie" că s-ar fi născut
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
a decesului lui Eminescu, și al Veronicăi Micle. Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași. În primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de către un povestitor care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcții și gândiri ciudate care se vor personifica în "Ivan Turbincă". În aceasta din urmă regăsim tema din "Toderică
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele și poveștile lui, deși înfățișează în mod admirabil spiritul poporului de la țară, pun însă în evidență însușirile lui literare proprii. O altă față, mai puțin cunoscută, a lui Creangă este cea a poveștilor licențioase: "Povestea poveștilor". "Amintirile din copilărie" reprezintă
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române. "Basmul ține de ciclul încercărilor grele, în care eroul trebuie să îndeplinească isprăvi extraordinare a căror realizare devine posibilă cu ajutorul unor însoțitori năzdrăvani sau al unor animale recunoscătoare." Ion Creangă a avut un băiat, Constantin. Acesta (fost ofițer de carieră) avea
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
cu oasele înaintașilor noștri“". IV. "Pământ și drepturi" (9 iunie 1917) - "„Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împroprietărit la '64. Nu pot să uit ceea ce am învățat de la cei mai mari dascăli ai mei, de la părinți: basmele, cântecele, obiceiurile, limba aceasta, comoara de limbă unde se găsesc bogățiile cu duiumul, în care mi-am spus durerea și dorul și am încercat să mă apropii de un ideal ce s-a depărtat treptat cu pașii făcuți înspre dânsul
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
nimicuri, N-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; Dar și mai bine-i, cînd afară-i zloata, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. Și eu astfel mă uit din jet pe gînduri, Visez la basmul vechi al zînei Dochii; În juru-mi ceață crește rînduri-rînduri; Deodat-aut foșnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scînduri... Iar mini subțiri și reci mi-acopăr ochii. ÎI Șunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
cei care cred că știința are o frumusețe aparte. Un om de știință în laboratorul său nu este numai un tehnician; el este asemeni unui copil aflat în fața unor fenomene naturale care îl impresionează ca și cum s-ar afla într-un basm." Elementul chimic cu numărul atomic 96 este denumit curiu în memoria celor doi savanți. În 1914 este înființat Institutul de cercetare a radiului, iar în 1920 Institutul Curie. În 1984 își deschide porțile unul dintre cele mai mari spitale de
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
contradictorie, domesticul și demonicul, din punctul de observație privilegiat al cumpenei, observare nu de dincolo de existență, ci în numele ei. Cu "Ucenicul neascultător" (1977), se încearcă ridicarea personajelor în zona mitului sau măcar a legendei, prin frecvente referiri la literatura, tradiții, basme, prin parafraze și citate incorporate, livresc, uneori ostentativ (din "Dicționarul Scriitorilor Români", coord. Mircea Zaciu). Premiul Uniunii Scriitorilor (1975); Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române (1977). Opinii critice: ”Ai senzația uneori că Bălăiță, alergic la orice simptom de statornicie și fixare
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
cu condiția să-și ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene. La 1 aprilie 1869 a înființat împreună cu alți tineri, cercul literar "Orientul", care avea ca scop, între altele, strângerea basmelor, poeziilor populare și a documentelor privitoare la istoria și literatura patriei. În data de 29 iunie, se fixează comisiile de membri ale "Orientului", care urmau să viziteze diferitele provincii. Eminescu era repartizat pentru Moldova. În vară se întâlnește întâmplător în
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
însă ea a recunoscut la Jeremy Paxman în 2003 că dacă ar face-o presa probabil ar „afla în câteva secunde”. În 2006, Rowling dezvăluie că a terminat de scris câteva povești scurte și o altă carte pentru copii (un „basm politic”) despre un monstru, care vizează o audiență mai tânără decât cea a seriei "Harry Potter". Ca și posibilitate a unei a opta cărți "Harry Potter", ea a zis: „Nu pot spune că nu o să mai scriu niciodată o altă
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]
-
nu împrumute prea mult de la el”. În noiembrie 2007 susține că lucrează la o altă carte, o „carte pe jumătate terminată pentru copii care cred că va fi următoarea operă care o public”. În martie 2008, scriitoarea a confirmat că „basmul ei politic” pentru copii era aproape de finalizare. În martie 2008 a dezvăluit într-un interviu că se întorsese la scrierile din cafenelele Edinburgh intenționând să scrie un nou roman pentru copii. „Voi continua să scriu despre copii pentru că asta îmi
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]
-
spitalelor psihiatrice pentru copii, fiind totodată invitată în audiență la președintele României, Traian Băsescu. Pentru a susține în continuare CHLG, Rowling a licitat una dintre cele șapte exemplare scrise de mână și ilustrate numite "Poveștile bardului Beedle", o serie de basme referitoare la "Harry Potter și Talismanele Morții". Cartea a fost achiziționată online prin Amazon.com pe 13 decembrie 2007, pentru 1,95 milioane de lire sterline, devenind cea mai scumpă și modernă carte care s-a vândut la licitație. Rowling
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]