13,186 matches
-
a picta, chiar din copilărie. Pe sora cea mare a mamei, Maria, am cunoscut-o bine. Locuia alături de noi, pe aceeași stradă. Fiind cea mai mare și fată, n-a învățat prea multă carte pentru că a fost măritată repede de bunicii mei, așa cum era obiceiul atunci. Din acest motiv ea s-a îngrijit cu mare atenție de educația verilor mei, Silvia și Eugen. Silvia, fiica ei cea mare, o fată foarte frumoasă, a avut nunta în ziua în care eu m-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de afaceri iar fiul lui îi calcă pe urme. Vărul meu Eugen a fost profesor la Politehnica din București, la Facultatea de Energetică. A scris mai multe cărți, printre care și una în care combate Teoria Relativității a lui Einstein. Bunicii mei au dat la învățătură doar pe băieți, pe Aurel la Academia de Arte, după cum am spus, iar pe celălalt, Neculai, la Academia Comercială. Acest frate al mamei, Neculai, căruia mama îi spunea Culiță avea o căsuță vis à vis
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de origine germană care avusese atelier mecanic. Urma casa unchiului meu, fratele mamei și apoi casa lui „conu Mimi”, despre care voi vorbi mai târziu. Părinții mei, fratele mamei Culiță și sora ei Maria stăteau împreună, pe aceeași străduță, pentru că bunicul meu dinspre mamă, Ghiță Peiu sanitarul, spre bătrânețe se mutase în oraș, la Tecuci. Nu mai voia să mai meargă „deal- vale”, cum străbătuse județul Covurlui în tinerețe, cu treburile lui de sanitar. Cumpărase atunci aceste locuri de casă împreună
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate arestare a fost în anul 1944 și nu în 1952. 2. Dosarele conțin aproape 500 de file, unele având numai față, altele fiind față- verso. 3. Concluzia Oanei la București, după ce i-am povestit despre cele citite în dosarul bunicului ei, în 11 decembrie 2010 a fost: ” Jumătate din oameni erau urmăriți iar cealaltă jumătate erau urmăritori”. Deși tulburătoare pentru mine această concluzie, ea este justificată de faptul că, datorită tatălui meu, în familia mea erau multe persoane urmărite: mama
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în baricade." Vibrația poemelor lui Al. Andrițoiu o dă sentimentul trecerii timpului. Iată-l pe Ion Pillat din poemul,,Aici sosi pe vremuri" invocând trecerea generațiilor: "Și iarăși bem cafea de Mocca,/ Și ne-amintim de vremea-n care dansa bunicul carioca/ La balurile populare." Romantic ca simțire, prin forma mentis, poetul este un spirit clasic, echilibrat, înclinat spre frumusețile eterne, un sensibil care receptează zvonurile naturii, chemările, tăcerile și culorile ce ne tulbură prin spectaculosul și prin trăirea intimă si
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un lirism controlat sau discret, fără substrat metafizic și viziune: " Se clatină tot satul când e horă/ și fetele trec drepte prin iubiri" (Petre Got). Un poet blagian cu tendințe de ermetizare este Ion Iuga. El cântă satul, casa părintească, bunicii, "Cântărețul" (care amintește de "Laie Chiorul" lui Goga), dar ajunge curând la o poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nemulțumirilor zilnice, deasupra unui orizont coborât, așa cum era prin orașele de provincie. Undeva într-un scuar mai larg, aproape de casă, sau mai la marginea orașului, în lungile seri de vară, lansam cu pasiune construcții zburătoare. Mă învățase să le fac bunicul meu din partea mamei, un om extrem de talentat și de priceput. Mai târziu, de-a lungul multor ani, am construit și lansat în felurite locuri, dar mai ales la mare, în satul 2 Mai, o serie de zmeie "de artă". Cândva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
umple gura și vibrează sufletul!" Cu un tată deținut politic, probabil că n-ați avut o copilărie prea fericită. Unde v-ați născut, cum era copilul Alexa Visarion, regizorul de mai târziu? M-am născut în casa de la țară a bunicului meu din partea mamei, care era agronom și avea o casă aproape de Botoșani. Mama era foarte tânără când m-a născut (diferența de vârstă între părinții era mare: 14 ani), iar tata era închis la vremea aceea. M-am născut în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alege pe Zare ca personaj în scenariul său cinematografic și îi cere săi povestească tot ceși amintește din viața lui. Prima amintire a lui Zare (narată de către Radu, în incipitul romanului), este legată de curtea unei case de la țară (casa bunicului său, Spiridon Popescu, învățător în satul Burlești). Anamneza este declanșată de imaginea cu care începe lumea: tufele de zmeură - laitmotiv al romanului simbolizând copilăria pierdută, inocența agresată de haosul și violența anilor ’50, dezrădăcinarea și înstrăinarea oamenilor mutilați de război
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ridicat. Ambii părinți lucrează în străinătate (Italia), unde veniturile lor depășesc media veniturilor din țară. Aceasta face ca familia să aibă condiții materiale peste medie, suficiente pentru creșterea educarea copilului. 1.6. Condițiile de viață ale elevului: Copilul locuiește cu bunicii săi într-un apartament cu două camere. Spațiul locativ este amenajat astfel încât eleva beneficiază de condiții optime de învățare, dar și de petrecere a timpului liber. În urma unei vizite la domiciliu, am observat preocuparea constantă a familiei de a-i
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
anumită înclinație către artele plastice, iar familia nu a ezitat să îi creeze condiții pentru a-și cultiva această pasiune. Astfel, fetița beneficiază de calculator conectat la Internet, televizor cu D.V.D., combină audio etc. 1.7. Climatul educativ din cadrul familiei: Bunicii fetei sunt interesați de instruirea și educarea copilului, însă posibilitățile acestora sunt limitate. Deși îi acordă elevei o atenție sporită, uneori exagerată chiar, autoritatea bunicilor este drastic redusă. M. R. Refuză să își facă temele atunci când i se solicită acst
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
posibilitățile acestora sunt limitate. Deși îi acordă elevei o atenție sporită, uneori exagerată chiar, autoritatea bunicilor este drastic redusă. M. R. Refuză să își facă temele atunci când i se solicită acst fapt, iar ieșirile împreună cu bunici sunt inexistente. Astfel, atunci când bunicii doresc să meargă împreună cu copilul la teatru, muzee ori alte instituții culturale, aceasta refuză, invocând faptul că îi este rușine cu dânșii. 1.8 Influențe extrafamiliale: Eleva M. R. obișnuiește să se joace singură, evitând compania prietenilor. Deși bunicii încearcă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
atunci când bunicii doresc să meargă împreună cu copilul la teatru, muzee ori alte instituții culturale, aceasta refuză, invocând faptul că îi este rușine cu dânșii. 1.8 Influențe extrafamiliale: Eleva M. R. obișnuiește să se joace singură, evitând compania prietenilor. Deși bunicii încearcă să îi creeze oportunități de socializare - doresc să îi sărbătorească ziua de naștere, să invite alți copii în vizită etc. aceasta refuză.Până nu demult, fata era înconjurată de numeroase prietene însă, odată cu plecarea părinților în străinătate, aceasta a
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
schimbat. Rămasă fără principalul său protector - mama - fetița nu are cui să îi împărtășească bucuriile și necazurile și nici cui să îi povestească cele petrecute în timpul zilei, așa cum făcea când părinții săi locuiau împreună cu ea. De asemenea, copilul susține că bunicii sunt prea bătrâni pentru a înțelege că societatea s-a modernizat, iar ei o ceartă mereu, spunându-i că pe vremea lor era altfel. Nici la școală nu se mai simte la fel de bine ca până atunci deoarece realizează că nu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
grea, dar spre binele întregii familii. Aceasta a încercat de-a lungul timpului să compenseze absența lor cu numeroase cadouri și bani, însă fetița nu a fost impresionată niciodată de darurile primite. Din discuțiile cu mama elevei reiese faptul că bunicii încearcă să suplinească rolul părinților, însă vârsta înaintată nu le permite să îi suplinească. A încercat să discute șicu bunicii, încercând să le explice că încercarea lor exagerată de a ține lucrurile sub control degenerează și autoritatea lor în fața copilului
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
drumeții, vizite etc.); eleva va fi membru al Consiliului Elevilor din școală, reprezentând clasa din care face parte. De asemenea, s-a stabilit modul în care trebuie să se raporteze la copil adulții responsabili de educația acestuia. Astfel, atât părinții, bunicii, cât și învățătoarea trebuie să urmărească identificarea și organizarea unor activități de socializare, în care copilul să ia contact cu un număr cât mai mare de elevi de vârsta sa, cu care să se împrietenească. Pentru aceasta, adulții din familie
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
așa cum a fost. Pomenind biografiile ce s-au scris despre tatăl său, Lidia Stăniloae nu uită să vitupereze pirateria editorială de după 1990, care n-a cruțat nici opera Părintelui-Profesor. Alături de protagonist, omniprezent în familie ca tată, soț și apoi ca bunic, dar mai ales ca reper spiritual, chiar și în cei cinci ani de detenție de la București și Aiud, figura mamei ocupă un loc central, alături de unele evenimente din viața autoarei cum ar fi căsătoria, divorțul, nașterea fiului Dumitraș, dosarul ei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
T.C., figurație la Teatrul de Operetă, totul evocat savuros) reușește în 1958 la facultatea de limbă și literatură română din București. Devine UTM-ist, chiar dacă desgustat de propria slăbiciune: se temea să nu fie șantajat cu dosarul ascendenței "burghezo-moșierești" (atât bunicul patern, ex-latifundiar de Covurlui și politician interbelic, cât și tatăl scriitorului trecuseră prin exproprieri și naționalizări succesive în anii '40). În 1963 este oprit la catedra de literatură comparată de Tudor Vianu, recomandat și de "ilegalista" Vera Călin, de Zoe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Credincioasă, Învățîndu-mă ce este credința.Înainte cu trei zile de a muri a avut un vis: mergea pe o uliță a unui sat; În stînga și dreapta case albe fără uși și ferestre; cînd s-a trezit i-a spus bunicului meu visul, spunîndu-i că foarte curînd unul din ei va muri. Am stat lîngă dînsa 3 zile. S-a stins Într-o liniște desăvîrșită. Dumnezeu să o ierte! Mortul este spălat. După aceasta i se taie unghiile de la mîini și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Sâni prea mari și sâni prea mici Unele fete au sânii atât de mari, încât par a fi femei în toată firea, și de aceea sunt privite cu insistență de bărbații în toată firea. Trecerea de la bunăvoința tatălui sau a bunicului la bunăvoința bărbaților străini se face pentru ele în totală con fuzie, așa că multe adolescente cu sânii mari ajung să umble cu bărbați însurați. Numai după ce observă că bărba ții ar fi în stare să facă orice pentru a fi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
prea se gândește direct la sex și vrea din toată inima să facă mărturisiri, să fie deschis, să înțeleagă orice sentiment care i-ar cășuna unei fete într-o bună zi. Iar un bărbat cu voce caldă aduce aminte de bunicul, de tatăl care avea răbdare infinită și căruia nu-i păsa de sex și nici nu-i trecea prin gând să agreseze pe această cale fata respectivă. Așadar, mâinile, privirile, zâmbetul și vocea voastră, dragi băieți, sunt crochiuri din amintirile
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
căruia nu-i păsa de sex și nici nu-i trecea prin gând să agreseze pe această cale fata respectivă. Așadar, mâinile, privirile, zâmbetul și vocea voastră, dragi băieți, sunt crochiuri din amintirile pe care fetele le-au păstrat de la bunic și de la tată... Dacă vreți să ajungeți pe culmile tandreței masculine, va trebui ca pe lângă cele de mai sus să vă educați mișcările, printr-o disci plină care se numește euritmie, astfel încât ele să fie în ar monie cu cele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pentru tine O fi o greșeală să-ți planifici ora de sex, dar e și mai dăunător să-ți planifice altcineva sexualitatea. Cei mai „buni“ planificatori sunt de obicei aceia care nu prea au de-a face cu sexul: părinții, bunicii și chiar prietenii; în general oamenii „care-ți vor binele“. De obicei, părinții și bunicii decid când să nu faci sex, iar prietenii decid când să faci sex. Cu excepția câtorva coincidențe, mai niciodată aceste decizii nu corespund dorințelor tale. Ar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai dăunător să-ți planifice altcineva sexualitatea. Cei mai „buni“ planificatori sunt de obicei aceia care nu prea au de-a face cu sexul: părinții, bunicii și chiar prietenii; în general oamenii „care-ți vor binele“. De obicei, părinții și bunicii decid când să nu faci sex, iar prietenii decid când să faci sex. Cu excepția câtorva coincidențe, mai niciodată aceste decizii nu corespund dorințelor tale. Ar fi minunat dacă ai putea decide singur, dar oare ai această capacitate? În literatura anglo-saxonă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o facă o fată în prezența unui bărbat insistent. Și asta pentru că, de multe ori, receptivitatea la complimente a fetei este o prelungire a dorinței ei de copil de a primi mesaje pozitive de la tată. Cu cât figura tatălui, a bunicului sau a unchiului a fost mai puternică în copilăria acelei fete, cu atât mai nerealistă este ea în aprecierea compli mentelor insistente primite de la bărbați. Dorința de a regăsi afecțiunea acelui bărbat care oferea fără să ceară sex o duce
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]