9,485 matches
-
putem angaja schimburi pozitive de idei, care ne vor ajuta să aducem o notă de căldură și intimitate în relațiile noastre. Un ultim și foarte important motiv pentru a face aprecieri pozitive este faptul că ele ajută la crearea unui climat deschis și generator de încredere, în cadrul căruia persoanele din anturajul nostru se vor simți în largul lor. Multe persoane cred, în mod greșit, că dacă își arată admirația față de cei apropiați - copii, prieteni, colegi de serviciu, soți sau soții - aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
lucrare a credinței și a inimii. Cea mai eficientă metodă de educare este aceea de a face noi înșine ceea ce-i învățăm pe alții. Marele secret constă în faptul că educația nu e doar cuvânt, sfat, poruncă, ci exemplu, ambient, climat de afecțiune, precum și căutarea și dezvoltarea raporturilor simple, imediate și iubitoare ce trăiesc într-o familie plină de iubire și credință. . Marele moment al educării este copilăria, căreia îi sunt specifice timpul încrederii, al docilității, al formării primelor deprinderi, timpul
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
îi sunt specifice timpul încrederii, al docilității, al formării primelor deprinderi, timpul liber fericit, timpul în care se imprimă amintiri de neșters, timpul în care se asimilează tradițiile familiei ce devin viață în persoana care se formează. Pentru a crea climatul unei familii senine, e nevoie însă de răbdare, iubire, blândețe, bunătate fără margini și jertfă. Mai sunt și astăzi părinți care adoptă în educația copilului două atitudini greșite: prima este aceea a „îngăduinței prea mari" pentru că nu vor să fie
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
și atunci când uită de îndatoririle proprii să le amintească cu amabilitate, să-i atenționeze asupra hotărârilor sănătoase. Educația nu e programată să se desfășoare în anumite zile, ore sau locuri, ci e urmărită continuu în desfășurarea vieții zilnice, într-un climat familial prin de încredere, într-un stil de iubire. Practic, sistemul preventiv se sprijină în întregime pe cuvântul Sf. Paul adresat corintenilor (1 Cor13,4-7). Elementele esențiale ce stau la baza acestei metode educaționale sunt: I. Iubirea II. Rațiunea III
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
copiii. Ei au nevoie să simtă: afecțiunea, delicatețea, admirația, încrederea, înțelegerea pe care părinții o au unul față de celălalt și față de ei, descoperind astfel reflexul iubirii divine căreia iubirea părintească îi este revelația. Dacă , în familie se reușește crearea unui climat de armonie fericită ce duce la descoperirea scopului educației care este acela de a forma oameni care cred în iubirea lui Dumnezeu și au învățat să iubească. 3. Părinții trebuie să țină cont de faptul că „la o anumită vârstă
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
măsuri se fac simțite în timp, fără astfel de instrumente sistemul internațional ar fi sub semnul haosului și al dezordinii. O altă caracteristică benefică este aceea că prin impunerea lor se împiedică declanșarea războaielor, deci aduc un aport considerabil la climatul de pace, cooperare și securitate. Sancțiunile economice devin un imperativ al societăților globale, în care interdependența actorilor internaționali generează instabilitate și stări conflictuale. ; „Arma economică"în relațiile internaționale II.1. Arma economică în relațiile Est - Vest Conceptul de relație Est-Vest
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
suportă niște părinți înnebuniți după muncă! Le mulțumesc lui Albert și Mari-Jo, dădacele fără de care alegerile noastre de viață ar fi mult mai dificile... Îi mulțumesc noului meu editor, René La Borderie. E atât de confortabil să lucrezi într-un climat de încredere și prietenie, într-o bună dispoziție epicureană! Această carte este, bineînțeles, îndatorată practicienilor și elevilor care ne-au primit printre ei. Prefață Cineva a afirmat deja că rolul datelor de cercetare și al analizelor statistice ar putea fi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că violența nu este decât o parte din bullying și invers. Greutatea violenței în școală nu poate, de altfel, să cadă doar pe umerii copilului, fie el agresor sau victimă. Importanța lucrărilor lui Éric Debarbieux referitoare la relația existentă între climatul stabilimentelor școlare și victimizare dobândește aici sens deplin. Încrucișarea categoriilor de victimizare cu componentele climatului școlar arată că școala este percepută cu atât mai negativ cu cât copilul este victimă la școală. Cel care vrea să intervină asupra violenței în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu poate, de altfel, să cadă doar pe umerii copilului, fie el agresor sau victimă. Importanța lucrărilor lui Éric Debarbieux referitoare la relația existentă între climatul stabilimentelor școlare și victimizare dobândește aici sens deplin. Încrucișarea categoriilor de victimizare cu componentele climatului școlar arată că școala este percepută cu atât mai negativ cu cât copilul este victimă la școală. Cel care vrea să intervină asupra violenței în școală trebuie să fie deci conștient că reușita programelor de prevenire depinde de climatul școlar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
componentele climatului școlar arată că școala este percepută cu atât mai negativ cu cât copilul este victimă la școală. Cel care vrea să intervină asupra violenței în școală trebuie să fie deci conștient că reușita programelor de prevenire depinde de climatul școlar. Éric Debarbieux susține o abordare prin factori de risc, indispensabilă, în opinia mea, în elaborarea și implantarea programelor preventive adaptate. El afirmă că urgența socială, în această perspectivă, este de a trata cu prioritate violențele în școlile din cartierele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mediatic legat de violența în școală este puternic. Greve repetate legate explicit de violență agită lumea școlară. Suntem în ajunul anunțării de către François Bayrou, ministrul educației, a planului său anti-violență. După ce realizasem și publicasem prima noastră anchetă despre victimizare și climatul școlar din Franța, sunt invitat să particip la o dezbatere de o oră în unul dintre platourile postului LCI, moderată de Guillaume Durand. Sunt anunțat că printre invitați se vor afla ministrul însuși, un avocat, părinți și elevi și un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
necesar? Înainte de aplicarea oricărei acțiuni de prevenire, numeroși cercetători cred că trebuie stabilit un diagnostic solid (Cusson, 2002). Ca urmare, începe o colaborare între o instituție importantă din Brazilia și mine, pentru folosirea metodei de anchetă asupra victimelor și a climatului școlar pe care am creat-o și pe care Observatorul nostru european a folosit-o deja în numeroase anchete din Franța și din străinătate. Se desfășoară o anchetă amplă, în care munca de teren a permis interogarea a 12 225
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au fost mai puțin frecvente și, mai ales, sunt prea puțin aplicabile în ce privește victimizările suferite la școală. La fel stau lucrurile și cu Dutch Crime Survey din Olanda. În Israel, ancheta lui Benbenisthy și Astor (2005), privitoare la victimizări și climatul școlar, care a trecut în trei valuri printr-un eșantion de școli evreiești și arabe, va fi extinsă la toate școlile din țară. În Franța, dezvoltarea unor astfel de anchete a întâmpinat puternice reticențe. Administrațiile producătoare de statistici se tem
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu ni se pare cea mai bună tehnică. Această tehnică ar fi eficace dacă și clasele ar fi formate la întâmplare, or, lucrurile nu stau niciodată așa, ceea ce are consecințe importante la nivelul problemei precise asupra căreia lucrăm, violența și climatul instituțiilor. Toate lucrările noastre, dar și lucrările etnografice ale lui Payet și Van Zanten (Payet, 1995; Payet, 1996; Van Zanten, 2001) sau cele cantitative ele lui Eith, de la universitatea din Delaware (Eith, 2000) arată importanța deosebită a grupării elevilor în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Alte anchete Anchetele de victimizare nu sunt singura metodă utilizată pentru contabilizarea violenței din mediul școlar; pe de altă parte, există o puternică tendință de a amesteca aceste anchete cu alte cercetări, în special anchetele de victimizare cu anchetele despre climatul școlar, cum a fost cazul pentru anchetele Carra și Sicot (1996), pentru ale noastre începând din 1993 (Debarbieux, 1996, 1999, 2001, 2003). În străinătate, echipa pionieră la acest nivel este cea deja veche, coordonată de soții Gottfredson (1985), care a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de soții Gottfredson (1985), care a studiat pentru prima oară legătura dintre funcționarea școlilor și victimizarea elevilor și dascălilor. Este și cazul echipei californiene a lui Furlong (Furlong et al., 1998), care a întocmit un chestionar referitor la victimizare și climatul școlar, preluat și adaptat de echipa israeliană (Astor și Benbenisthy, 2005). Ideea este, firește, de a introduce ca variabile ce explică violența motive din interiorul unităților școlare și vom vedea principalele rezultate studiind, mai departe, cauzele violenței școlare. Această integrare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
metode diferite nu măsoară același lucru: numărul victimelor (copii sau adulți), numărul agresorilor (elevi și, în puține studii, adulți), numărul copiilor și adolescenți cu risc de tulburări comportamentale. Unele măsoară, în plus, factori legați mai direct de context, de exemplu climatul școlar. Este perfect posibil ca aceste măsurători diferite să prezinte roluri sociale și sensuri diferite ale "violenței", al cărei "diagnostic" ar necesita acțiuni ele însele foarte diferite, atât în ce privește programele, cât și politicile publice. Este verosimil iar aceasta va fi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
interacționează pentru a da impresia că insecuritatea crește. O parte dintre infracțiuni sunt cunoscute de poliție și justiție și fac, prin urmare, obiectul condamnărilor. Mass media prezintă acest proces subliniind mai ales faptele cele mai senzaționale, astfel încât se dezvoltă un climat de panică morală care împinge opinia publică să ceară noi măsuri pentru combaterea insecurității. Unii responsabili politici și-au dat repede seama de folosul pe care-l pot trage din această situație și cer neîncetat noi mijloace pentru poliție și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-ți rasa", iată insulte banale, desigur, dar bine conturate. Iată un delict bine identificat. Adolescenții au înțeles mecanismul care-l scoate din fire pe Christian și e de-ajuns un "mă-ta" bine țintit pentru ca acest mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic acest fapt. Oricum, la ce ne-ar folosi, în banalitatea acestor "insulte", o caracterizare penală? să-i trimită pe elevi la tribunal? La fel, elevii anglo-saxoni (Blaya, 2001) sunt foarte sensibili la porecle, considerate o adevărată violență
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
subiect în școlile norvegiene, pe un eșantion de 140 000 de tineri între 8 și 16 ani. El definește astfel fenomenul: "abuz de putere agresiv și sistematic pe termen lung". Importanța dată acestui fenomen e determinată de impactul lui asupra climatului și reușitei școlare și de consecințele psihologice grave pe care le poate provoca. Acestea pot varia de la abandonul școlar, explicând importante probleme de absenteism, la pierderea încrederii în sine, care duce uneori la comportamente autoviolente, precum sinuciderea victimei. Importanta cercetare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
chiar sinucigașe se combină cu efectele puternice ale insuccesului școlar și cu abandonul. Cele două noțiuni sunt complementare: stresului individual cumulat îi corespunde o retragere în sine și o abandonare a spațiului public care sunt deopotrivă rezultatul și cauza acestui climat de incivilitate din care se alimentează delincvența. Chiar dacă nu orice "incivilitate", dacă vrem să păstrăm un statut factual al termenului, trebuie confundată cu pre-delincvența, mecanismul care se desfășoară are mult de-a face cu dezvoltarea unei puteri: putere asupra celor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Rubi, 2005). Legea celui mai tare n-are nevoie, pentru a se impune, de fiesta sângeroasă care impresionează opinia publică. O presiune continuă, o repetare tiranică sunt cel puțin la fel de eficace. La școală, această presiune continuă și contribuie la degradarea climatului școlar și la accentuarea sentimentului de insecuritate, iar cercetările sunt clare și în privința aceasta. Criticile de fond provocate de folosirea noțiunilor de "incivilitate" și de bullying nu trebuie să ne determine să renunțăm la descrierile lumii pe care aceste noțiuni
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în școală. Pot exista delicte fără victime directe (degradarea clădirilor și a mobilierului). De aceea propunem termenul de "microviolențe", pentru a grupa peridelictele și microvictimizările, chiar dacă în capitolul de față ne vom referi în special la acest din urmă punct. Climat școlar, insecuritate și violență Climatul școlar influențează el însuși definirea violenței, iar dacă-i dăm crezare lui Dubet, în concluzia lucrării sale empirice deja vechi despre liceeni (Dubet, 1990), violența se poate reduce cel mai adesea la degradarea climatului școlar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fără victime directe (degradarea clădirilor și a mobilierului). De aceea propunem termenul de "microviolențe", pentru a grupa peridelictele și microvictimizările, chiar dacă în capitolul de față ne vom referi în special la acest din urmă punct. Climat școlar, insecuritate și violență Climatul școlar influențează el însuși definirea violenței, iar dacă-i dăm crezare lui Dubet, în concluzia lucrării sale empirice deja vechi despre liceeni (Dubet, 1990), violența se poate reduce cel mai adesea la degradarea climatului școlar: el consideră deci violența, atunci când
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
punct. Climat școlar, insecuritate și violență Climatul școlar influențează el însuși definirea violenței, iar dacă-i dăm crezare lui Dubet, în concluzia lucrării sale empirice deja vechi despre liceeni (Dubet, 1990), violența se poate reduce cel mai adesea la degradarea climatului școlar: el consideră deci violența, atunci când există, drept "un climat de indisciplină [...] paradoxal, mai precis decât sentimentele care-l generează". Mai fundamental, legătura dintre climatul școlar și victimizare a fost clar stabilită încă din 1986 de soții Gottfredson și verificată
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]