8,853 matches
-
the Standpoint of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago. Mead, M. (1964), Continuities in Cultural Evolution, Yale University Press, New Haven. Mead, R. (1971), „An experimentul study of leaderschip in India”, în W.W. Lambert, R. Weisbrod (ed.), Comparative Perspectives on Social Psychology, Little, Brown and Company, Boston. Meadows, D.H., Meadows, D.L., Randers, J., Behrens, W.W. (1972), The Limits to Growth, American Library, New York. Merton, R.K. (1957), Social Theory and Social Structure, Free Press, New York. Merton, R.K., Lerner
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Pânzaru, P. (1981), „Sociologia față cu realitatea socială”, în Era Socialistă, nr. 16. Parsons, T. (1964), The Social System, Routledge and Kegan Paul, Londra. Parsons, T. (1966), Societies: Evolutionary and Comparative Perspectives, Prentice-Hall, Inc., New Jersey. Parsons, T., Bales, R.F. (1953), Working Papers in the Theory of Action, Free Press, NewYork. Parsons, T., Bales, R.F. (1955), Family Socialization and Interaction Process, Free Press, Glencoe. Păun, G. (1980), „O teoremă de imposibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. Weber, M. (1969), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White, L. (1948), The Evolution of Culture, McGraw-Hill Book Company, New York. White, R.K., Lippitt, T. (1960), Authocracy and Democracy, an Experimental Inquiry, Harper & Brothers, New York. Williams, R.M.Jr. (1980), „Structure and process
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
and Democracy, an Experimental Inquiry, Harper & Brothers, New York. Williams, R.M.Jr. (1980), „Structure and process in ethnic relations. Increased knowledge and unanswerd questions”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Wilson, W.J. (1980), „Comparative race and ethnic relalions: Issues of theory and research”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Woodward, J. (1965), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press, Londra. Xenopol, A.D. (1906), „Cauzalitatea în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
forme de exprimare ale dimensiunilor acesteia .................................................... 119 1.1 Caracterul necesar și natura economico-financiară a impozitului 11 . 2.2.2 Factori determinanți ai mărimii impozitelor și impactul lor În cadrul raporturilor dintre fiscalitate și dezvoltare...................... 132 2.2.3 O evoluție comparativă a nivelului fiscalității ................... 138 CAPITOLUL 3 .............................................................................. 146 ROLUL IMPOZITELOR ÎN FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE ȘI INFLUENȚAREA PROCESELOR ECONOMICE (DIN PERSPECTIVĂ MACROECONOMICĂ) ................................................................... 146 3.1 Aportul impozitelor la formarea resurselor financiare publice .. 146 3.2 Impozitul-variabilă cu impact asupra activității economice și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și respectiv politica fiscală se concretizează prin cele două variabile fundamentale, constând În suma prelevărilor fiscale și cuantumul cheltuielilor publice, ale căror variații apar determinate, dar și 138 determinante, În raport cu principalii indicatori ai dezvoltării socioeconomice. 2.2.3 O evoluție comparativă a nivelului fiscalității Proporțiile prelevărilor fiscale și ratei fiscalității au la bază orientările de politică generală promovată de autoritățile publice, având În vedere starea economică a fiecărei țări și acțiunea altor factori specifici, printre care și calitatea gestionării creanțelor fiscale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pondere mai redusă, situându-se sub 2%, În perioada avută În vedere, după cum se observă În figura 3.8. Figura nr. 3.8 Evoluția ponderii taxelor vamale În produsul intern brut al României, În perioada 1990-2005 În scopul unei abordări comparative a structurii resurselor provenite din impozite (fiscale), În condițiile României, cu cele ale țărilor membre ale O.C.D.E., respectiv U.E, În tabelul 3.4 se prezintă ponderea principalelor categorii de venituri fiscale În totalul acestora, pentru țările respective, luând
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
profit la formarea resurselor financiare și influențarea economiei diferă sensibil de la o țară la alta, dar și În aceeași țară, În perioade diferite, În raport cu opțiunile guvernării, dar și cu conjunctura economică a altor factori de impact. În acest context, analizele comparative ar trebui să țină seama de mai multe considerente, pornind de la modalitățile tehnice de calcul, inclusiv diferențele existente Între sistemele de impunere a profitului În fiecare țară, și mergând până la diferențieri ce decurg din faptul că țările nu au economii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și În Danemarca (59,9%), ambele depășind nivelul de 55%. Ecartul Între nivelul cel mai ridicat (de 59,9% În Danemarca) și cel mai scăzut (de 18,2% În Polonia) a fost de 41,7 puncte procentuale. 189 O imagine comparativă a proporțiilor prelevărilor sub forma impozitului pe profit, În raport cu produsul intern brut al acestora, se conturează pregnant și În reprezentarea grafică aferentă. Figura nr. 3.10 Ponderea impozitului pe profit În PIB, În țările membre OCDE, În anul 2004 0
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
u) + uAt (3.35) reflectând beneficiile fiscale pe care le generează amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale asupra fluxurilor financiar monetare obtenabile. La rândul său, impactul favorabil generat de amortismentele periodice poate fi pus În evidență printr-o relație de calcul comparativ presupunând nedeductibilitatea cheltuielilor reprezentate de amortizare, utilizând relația: CFt = (Vt - Ct)(1 u) (3.36) Constatăm, Însă, că ceea ce deosebește ultima relație de calcul de precedenta este tocmai factorul uA, adică economiile de impozit pe profit (beneficiile fiscale) obtenabile ca
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În MO nr. 40/12.03.1997 (abrogată) 165 Programul pentru sprijinirea dezvoltării Întreprinderilor mici și mijlocii prin fonduri În limita sumelor plătite pentru impozitul pe profitul reinvestit, MO nr. 852/17.09.2004. 229 Tabelul nr. 3.12 Situația comparativă privind dimensiunile creditului fiscal și bonificației fiscale Elemente financiare Credit fiscal Bonificație fiscală Profit brut Pb Pb Impozit pe profit uPb uPb Impozitul pe profit efectiv de plată uPb ψI u(Pb - ψI) Reducerea de impozit pe profit ca urmare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o economie fiscală ce se manifestă la nivelul Întreprinderii. 4.5 Incidența componentei fiscale asupra activității financiare a Întreprinderii (studiu de caz) În vederea reflectării impactului impozitelor asupra structurii financiare, capacității de autofinanțare și fluxurilor de trezorerie, am efectuat un studiu comparativ la trei agenți economici care se aseamănă din punct de vedere al formei de organizare (societate pe acțiuni) și 340 tipului de proprietate (privată), dar se deosebesc sub aspectul obiectului de activitate. Informațiile generale necesare studiului Întreprins sunt redate În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
25,5 2005 27,3 78281,4 112,0* 292820,5 26,7 Sursa: Rapoartele BNR 1998-2004, (*) indicele prețurilor de consum, www.insse.ro 386 Figura nr. 5.5 Evoluția veniturilor fiscale reale Încasate În România, În perioada 1990-2005 Evoluția comparativă a variației ratei fiscalității (gradului de fiscalitate) cu variația veniturilor fiscale reale Încasate (tabelul 5.2) permite raportarea la cele două segmente ale curbei Laffer, respectiv zona admisibilă și cea inadmisibilă. Astfel, dacă o creștere (scădere) a ratei fiscalității de la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
19% 19-40% 19-40% 22% Slovacia 19% 19% 19% 19% 19% Slovenia 25% 25% 17-50% 17-50% 20% România 25% 16% 18-40% 16% 19% * cota cea mai ridicată, la nivelul fiecărui stat Sursa: www.worldwide-tax.com, după Matei Gh., Drăcea R., Evaluarea comparativă a sistemelor de impozitare În statele membre ale UE, În volumul România În Uniunea Europeană. Potențialul de convergență, p. 371, www.ectap.ro Conform datelor din tabel, se observă că cele mai ridicate cote pentru impunerea profitului corporațiilor se Înregistrează În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
numai la nivel național, ci și internațional; crearea de oportunități mult mai atractive În plan economic, care favorizează asimilarea de noi tehnologii, metode organizatorice avansate, schimburile internaționale și distribuirea activităților de producere a bunurilor În baza unei logici a avantajului comparativ la scară globală. Ca urmare, În condițiile globalizării, economiile naționale privite la scară de producție globală câștigă În utilizarea eficientă a resurselor, având loc diminuarea cheltuielilor (costurilor) și, deci, o creștere economică avantajoasă În comparație cu evoluția economiilor Închise. În plus, deschiderea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de impozitare implicite diferă de alte calcule ale ratelor efective de impozitare, care rezultă În baza legislației În vigoare din fiecare stat membru al Uniunii Europene, 262 Minea M., Costaș F., op. cit., p. 44-45 263 Matei Gh., Drăcea R., Evaluarea comparativă a sistemelor de impozitare În state membre ale UE, În volumul România În UE. Potențialul de Convergență, vol. II, 2007, www.ectap.ro, p. 364 434 nepermițând identificarea modificărilor intervenite și se află sub incidența unui anumit comportament al contribuțiilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
92. MANOLESCU G., Managementul financiar, Editura Economică, București, 1995; 93. MANOLESCU GH, Buget, abordare economică și financiară, Editura Economică, București,1997; 94. MANOLESCU GH. (coord.), Politici economice - concepte, instrumente, experiențe, Editura Economică, București, 1997; 95. MATEI GH., DRĂCEA R., Evaluarea comparativă a sistemelor de impozitare În state membre ale UE, În volumul România În UE. Potențialul de Convergență, vol. II, 2007, www.ectap.ro 96. MIHĂESCU S., Mecanismele financiar-monetare În procesul tranziției la economia de piață, Editura Sedcom Libris, Iași, 1999
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale atotcuprinzătoare. După „experimentul” marxist și după eșecul lui Talcot Parsons În elaborarea unei teorii sociologice generale, nimeni nu mai pare dispus să se aventureze Într-o abordare raționalistă exhaustivă. Tradițiile pot constitui, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
finanțare semnificativă), Întreține un complex de inferioritate al sociologilor români față de ceilalți sociologi care Întreprind cercetări de valoare și mai ales sunt cuprinși În grupuri și comunități bine susținute și finanțate, În așa fel Încât sociologia - și mai ales sociologia comparativă - se bucură de susținere și de influență În medii sociale semnificative. Imixtiunile politice și ideologice care s-au produs În țara noastră În domeniul sociologiei au fost, În vechiul regim, atât de dure și de Întinse, Încât imediat după 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
printre inițiatorii acțiunii de restabilire a sociologiei În dezbaterea publică și a Învățământului superior În domeniul sociologiei. Ștefan Buzărnescu: Cât privește marxismul, consider că marxismul și neomarxismul nu aparțin sociologiei, ci doar economiei, filosofiei, politologiei, unde trebuie studiate În registrul comparativ. Ca om care a studiat marxismul, care a parcurs și o consistentă literatură marxistă și marxologică, consider că nici marxismul, nici Încercările de dezvoltare a acestuia nu pot fi asimilate În sistemul conceptual al sociologiei ca disciplină de studiu, instituție
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar cercetările „marxiste” au fost mai mult mimate decât abordate serios. De aceea, sociologii români au fost disponibili pentru a se angaja În grupuri de cercetare comparativă inițiate de mult În Vest sau În dezvoltarea cercetărilor sociologice imediat aplicative, În special a sondajelor de opinie. Empirismul a renăscut - fapt foarte benefic atât pentru impunerea publică a sociologiei, cât și, mai ales, pentru o viitoare dezvoltare sănătoasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pireneene, care ajung până la forme de viață prestatală. Dispariția lor se leagă de apariția statelor moderne spaniol și francez, care fixează frontiera dintre ele pe culmile Pirineilor, Împărțind În două societăți altădată unitare. ,,Regiunile carpatice” duc, de asemenea, la studii comparative bazate pe aceleași justificări ca pentru celelalte regiuni de munte; existența unor forme de viață socială asemănătoare, legate de un mediu asemănător și aflate la un nivel apropiat de dezvoltare socială. S-au făcut studii de acest gen, dar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acest grup a trăit. Problema a preocupat statornic cercetători din România, Polonia, Cehoslovacia, mai puțin din Ucraina și Ungaria. Fără a fi numit astfel, studiul ,,regiunilor dunărene” a stat În atenția cercetătorilor mai ales austrieci. Punând pe hartă aceste studii comparative, vedem că ele grupează regiuni din Austria, din Ungaria, din Iugoslavia, din România și din Bulgaria. Această preocupare nu conduce la studii În care mediul geografic ar fi pus În evidență și ar putea explica problemele comune. Regiunea astfel delimitată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regiunea scandinavă se găsesc În nordul Angliei, apoi În Spania, apoi În regiuni mediteraneene, adică peste tot pe unde grupele de navigatori scandinavi au migrat lunecând pe mare. ,,Marea Baltică” și țările vecine cu Marea Baltică au format uneori obiectul unor studii comparative. Etnic, aceste regiuni sunt populate de grupuri puternic diferite. Elementul ce le apropie pare a fi vecinătatea, dar nu trebuie uitate legăturile comerciale și culturale ce s-au dezvoltat de-a lungul țărmului Mării Baltice. În această privință, rolul Hansei (organizație
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consacrate evocă adesea asemănări legate de viața trecută, dar cele mai evidente dintre ele apropie regiunile vecine, fiind deci vorba despre un rezultat nu al originii comune, ci al unei istorii comune. ,,Sud-Estul european” a condus nu numai la prezentări comparative, ci și la organizarea În numeroase țări a unor institute de studii consacrate regiunii, care poartă fie numele de ,,institute de studii sud-est-europene”, fie acela de ,,Institute de studii balcanice”. Este, probabil, regiunea unde funcționează asociația internațională cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]