9,685 matches
-
nr. 78 din 8 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, reținând că o atare critică este lipsită de temei, întrucât accesul liber la justiție, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
materie, să reflecte diversitatea culturală, în respectul identității naționale și europene. Articolul 90 Radiodifuzorii au obligația să rezerve operelor audiovizuale românești o proporție de cel puțin 30% din timpul de difuzare al fiecărui serviciu de programe de televiziune, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping. Articolul 91 (1) În sensul prezentului cod, sunt considerate opere românești: ... a) operele originare din România, realizate de autori și lucrători rezidenți în România; ... b) operele originare din alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
procentului contribuției coproducătorilor din România la totalul costurilor de producție. ... Articolul 92 Radiodifuzorii vor prezenta trimestrial Consiliului Național al Audiovizualului un raport cuprinzând operele românești difuzate în trimestrul anterior în cadrul fiecărui serviciu de programe și procentul din timpul de difuzare consacrat acestora. Articolul 93 (1) Prevederile art. 90-92 nu se aplică serviciilor de programe destinate unei audiențe locale, asigurate de radiodifuzorii care nu fac parte dintr-o rețea națională. ... (2) Dispozițiile art. 90-93 își încetează aplicabilitatea începând cu data de 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
programe de televiziune îndeplinirea următoarelor cerințe: a) să rezerve operelor europene, astfel cum sunt definite la art. 23 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare, un procent de minimum 50 % din timpul de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping; ... b) să rezerve operelor europene create de producători independenți cel puțin 10% din timpul de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
procent de minimum 50 % din timpul de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping; ... b) să rezerve operelor europene create de producători independenți cel puțin 10% din timpul de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping, sau cel puțin 10 % din bugetul lor de programe. ... Articolul 95 Radiodifuzorii care după data de 1 ianuarie 2007 nu pot atinge proporția majoritară prevăzută la art. 94 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
ocuparea Basarabiei, se refugiază la București. A scris versuri patriotice, grupate în placheta Gânduri revărsate (1936) și proză în maniera lui Ion Creangă (Povestirile lui Sică), publicate fragmentar în „Bugeacul”. A alcătuit Antologia Bugeacului (1938), unde au fost incluse poeme consacrate ținutului, autorii fiind atât români, cât și străini (Derjavin, Byron, Pușkin, Adam Mickewicz ș.a.). P. a promovat românismul în Bugeac, publicând și lucrări istorice și politice pe această temă. SCRIERI: Gânduri revărsate, Bolgrad, 1936; Iubirea de țară și de Rege
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
revistei de limbă germană „Romänische Revue” (1970) ș.a. Pe baza unor documente din biblioteca proprie, a elaborat volumele Mihail Sorbul (1998, în colaborare cu Doina Iliescu) și Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
economie (G. Pamfil). În ce privește studiul literaturii, sunt publicate atât sinteze, cum e cea a lui Dimitrie Marmeliuc despre originea tragediei eline sau a lui G. Popa-Lisseanu despre alexandrinismul latin, cât și analize ale operei unui autor clasic, cum sunt articolele consacrate lui Plaut de E. Constantinescu, lui Anacreon și Catul de Iuliu Valaori, lui Seneca de Paul I. Papadopol, lui Tacit de D.M. Pippidi și M. Mihăilescu. Articole care pun în legătură literatura română și cea clasică semnează Cezar Papacostea („Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288594_a_289923]
-
adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și Ruth F. Benedict, precum și abordarea psihanalitică a modei vestimentare, ceilalți autori citați în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare Antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) a studiat fenomenului modei vestimentare urmărind să determine cauzele fluctuațiilor modei feminine din Occident pe o perioadă de trei secole (1787-1936
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
debutul în discursul semioticii prin lucrările și articolele filosofului și semioticianului francez Roland Barthes (1915-1980). Pornind de la evidența că moda reprezintă un fenomen de masă, deoarece sondajele indicau faptul că jumătate din femeile din Franța anilor '60 citeau regulat reviste consacrate modei, Roland Barthes (1967/1983,19) realizează, în lucrarea Système de la mode, prima analiză semiotică a vestimentației- imagine așa cum apare aceasta în revistele de modă: ca vestimentație plastică (fotografia care redă un anume articol de îmbrăcăminte) și ca vestimentație verbală
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociale" (ibidem). Clarificarea relației dintre habitus, capital cultural și câmp de producție înseamnă revenirea la textul lucrării Les règles de l'art, citatul următor fiind ilustrativ în acest sens: [...] de la simplu obiect fabricat, unealtă sau veșmânt, până la opera de artă consacrată travaliul de fabricare materială nu însemnă nimic în absența travaliului de producere a valorii obiectului fabricat; că "haina de curte", evocată de vechii economiști, nu are valoare decât grație curții, care, producându-se și reproducându-se ca atare, reproduce tot
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Simmel (1904) sub denominația de "fluxul vertical al propagării modei" (teoria trickle- down), potrivit cărei moda se propagă pe verticală, de sus în jos, iar traseul acesteia descrie structura societății în care se manifestă. Totuși, în baza unor exegeze deja consacrate (D. Frisby, 1984/2004; S. Dungaciu, 2003; R. Sassattelli, 2000) cu privire la opera și viața lui Georg Simmel, precum și a direcțiilor de studiu generate în tradiția sociologică, consider că asimilarea ideilor lui Thorstein B. Veblen a produs o direcție distinctă, identificată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în special pe găsirea celei mai bune soluții pentru rezolvarea unor probleme specifice ale copiilor. În 1995, Echipa pentru Promovarea și Popularizarea Procedurilor Psihologice, înființată de Asociația Americană de Psihologie, a emis un raport cu privire la tratamentele psihologice validate empiric. Tratamentele consacrate sunt cele care și-au dovedit eficiența în comparație cu o altă formă de tratament sau cu efectul placebo în cel puțin două studii experimentale pe grupuri. Alte criterii sunt existența unui ghid de tratament, și a unui descriptiv clar al caracteristicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
s-au dovedit eficiente pe un grup de control aflat pe lista de așteptare. De reținut Raportul Echipei de Promovare (1995) sugera clasificarea tratamentelor în funcție de eficiență pe baza unei serii de criterii de cercetare. Astfel, tratamentele au fost clasate în consacrate, potențial eficiente și experimentale. De reținut Un tratament experimental este o abordare terapeutică empirică validată prin comparații între un grup de subiecți supuși tratamentului și un grup de subiecți nesupuși tratamentului sau un grup martor alcătuit din subiecți ce beneficiază
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
exhaustivă a cercetărilor efectuate, comitetul însărcinat cu principiile de intervenție psihologică (Task Force on Psychological Intervention Guidelines, 2005) a elaborat două seturi de criterii pentru clasificarea programelor de tratament. Primul și cel mai riguros definește programele terapeutice considerate intervenții psihosociale consacrate. Cel de-al doilea set conține criterii mai puțin exigente și definește intervențiile psihosociale potențial eficiente (Lonigan, Shanon, Saylor, Finch & Sallee, 1998). Principiile astfel elaborate pun accentul pe evaluarea tratamentelor în funcție de eficiența terapeutică în condiții de laborator (validitate internă) și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
proiecte de cercetare privind tratamentul tulburărilor de extroversiune (probleme de conduită, ADHD) decât cel al tulburărilor de introversiune (anxietate, depresie) și un număr considerabil mai mare de studii încadrabile în categoria tratamentelor potențial eficiente decât în cea a tratamentelor psihosociale consacrate. Funcționează terapiile țintite la grupuri specifice de copii? Conform lui Ollendick și King (2004), progresele importante din ultimii ani au anulat „efectul pasărea Dodo” și au dus la investigarea „eficienței tratamentelor specifice la copii cu probleme comportamentale, emoționale și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
comportamentale, emoționale și sociale specifice” (p. 4). Autorii subliniază, de asemenea, necesitatea de a se folosi metode științifice mai riguroase - cum ar fi studiile clinice randomizate - în proiectele de cercetare destinate verificării tratamentelor empirice. În studiul lor privind tratamentele psihosociale consacrate și potențial eficiente la copii și adolescenți, Ollendick și King (2004) pun în evidență mai multe aspecte ce continuă să pună probleme. Ei sugerează că tratamentele folosite pentru unele dintre cele mai comune tulburări, cum ar fi anxietatea și depresia
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a apostolului Andrei în părțile dunărene nu rezistă criticii".14 După secolul al IV-lea, cultul Sf. Andrei se va amplifica-datele diferitelor tradiții din literatura populară, din apocrife, din Istoria lui Eusebiu au fost juxtapuse și substanțial îmbogățite. Însă cultul consacrat lui nu indică o venerație aparte acordată Sf. Apostol Andrei în zona Dobrogei (Sciția Minor). În teritoriile din nordul Dunării, cinstirea Sf. Apostol Andrei, în secolul al IV-lea, este pe deplin confirmată de un fragment de calendar gotic, redactat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
omitem a adăuga (menționa) elementele românești aflate în Panonia și în Carpații de nord și nord-est (cf. N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, București, 1933, p. 41, 326 și urm.). Sextil Pușcariu, în studiul său consacrat reconstituirii românei primare, consemna: Nu mai rămân decât trei posibilități deja susținute: se poate admite că perioada comună din dezvoltarea limbii române vechi s-a desfășurat 1. numai în Dacia, 2. numai în Peninsula Balcanică, 3. în Dacia și în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
generală asupra primului volum. Materialul a fost astfel selectat ca să poată servi drept fundal pentru capitolele următoare. Volumul de față, ca și cel precedent, a fost menit să facă parte dintr-un program organizat în 1972 de un comitet comun consacrat studierii Europei de Est al Consiliului Societăților Culturale americane și al Consiliului de Cercetare a Științelor Sociale, care a primit însărcinarea de a elabora istorii ale statelor din răsăritul vechiului continent. Profesorul Peter F. Sugar de la Universitatea din Washington a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
faptelor lui, chiar dacă ea a fost ulterior catalogată în cazul lui drept "cult al personalității." Critici similare nu au fost aduse și lui Marx, Engels sau Lenin. O analiză a opiniilor lor constituie deci un pas esențial într-un studiu consacrat evoluției statelor din blocul sovietic. Marx își baza în mare parte teoriile pe lucrările unor economiști britanici ca David Ricardo, Adam Smith și John Stuart Mill și pe cele ale unor filosofi germani, în special pe opera lui Georg W
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
românești, în care și-a plasat opera Leonid Boicu, profesorul Gheorghe Platon, afirma „fără nici o rezervă” că lucrările acestuia „reprezintă contribuții determinante la progresul științei istorice. Studiile privind dezvoltarea economică și socială, aparținând începutului de drum și, mai apoi, cele consacrate <istoriei> relațiilor internaționale sunt adevărate modele, excelând prin informare exhaustivă, prin integrare perfectă în realul istoric, cu obiectivitate, capacitate de a construi sintetic, cu asocieri și sugestii subtile, comunicate într-o formă concisă, elegantă și, mai cu seamă, convingătoare”. Într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
onora, în acea vreme, înaltul for științific, performanțele de excepție. Angajamentul tematic, sau obligațiile înscrise în planul de cercetare științifică al Institutului din primii săi ani de activitate, ca modernist, explică și profilul celor dintâi studii realizate de Leonid Boicu, consacrate istoriei economice și sociale a Moldovei în epoca „regulamentară”: Despre construcția de șosele și poduri în Moldova între anii 1834-1844 (publicat în 1958); Despre stadiul manufacturier al industriei în Moldova (1960); Știri noi despre industria de postav în Moldova la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
socială a orașului din Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea - consemna, pe bună dreptate și îndeajuns de sugestiv, același acad. Gh. Platon - au reprezentat și pentru mine importante puncte de reper în construirea sintezelor spre care năzuiam. Propriile mele cercetări consacrate dezvoltării orașului m-au convins cu privire la riguroasa sa metodă de cercetare, prin atenția deosebită acordată materialului faptic descoperit în arhive, prin importanța pe care o acorda studiului lui metodic, prin maniera superioară în care știa să-l utilizeze și să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]