9,076 matches
-
de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându-i să se îmbrace "europenește", a declanșat în rândul acestora o teribilă epidemie de gripă care a făcut mai multe victime decât "gloanțele albilor"! Ca o curiozitate locală, am vizitat și "Cementerio municipal", istorie a localității, unde își au odihna veșnică, unii lângă alții, navigatori portughezi, spanioli, britanici, coloniști, pirați și aventurieri veniți din toate colțurile lumii, latifundiari patagonezi și indieni răposați după epidemia de gripă. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
liră sterlină pentru fiecare băștinaș omorât, proba cerută la plată fiind urechile răposatului! La 1830, la prima trecere a vasului "Beagle" prin zonă, 5 indigeni au fost luați și duși la Londra și prezentați regelui și reginei, fiind o mare curiozitate a vremii. Au supraviețuit doar trei care s-au reîntors la locurile băștinașe cu Charles Darwin și vasul "Beagle". Aveam să survolăm și principala localitate din partea chiliană a Insulei Mari, botezată romantic "Porvenir" Viitorul, aflată la o distanță de nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a vedea ce se întâmplă. Mare le-a fost mirarea când au văzut că din aparat s-a dat jos pilotul, îndreptându-se către curioși, care au aflat că este fratele domișoarei Aurica
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a vedea ce se întâmplă. Mare le-a fost mirarea când au văzut că din aparat s-a dat jos pilotul, îndreptându-se către curioși, care au aflat că este fratele domișoarei Aurica
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nici nu mă simt umilit limitându-mă, într-o simplă frază, este drept, unei lumi care m-a interesat într-un mod aproape suspect, ,,lumea calică", precum mă blagoslovea o minunată de femeie, bunica mea, care îmi remarcase această ciudată curiozitate, de a mă interesa omul și animalele, tot ce este viu la urma urmei. Nu am rămas un ins uitat printre condicile incluzând pe oropsiții lumii -, am rămas lângă aceste ființe, am spus, din slăbiciune. Nici măcar din pasiune științifică o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și mi s-au lăsat pe o bancă, pe unde urma să trec, cărțile de joc pe care le-am găsit pe bancă. În concluzie: autorul este un om interesant și aventura propusă mi se pare un joc atrăgător. Din curiozitate și cu o foarte ușoară neliniște, mă voi duce la gară să aștept trenurile. Nu este prea greu, gara fiind aproape; dar este incomod și nici nu-mi pot permite să lipsesc mai mult. "Telemobilul" este totuși o invenție utilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fabulos care nu se poate localiza numai la patologia ca expresie literară, deoarece astfel de maniere artistice bizare, de o extravaganță nedisimulată, au stimulat manierisme, stiluri care mai de care mai ciudate, cu înțelesuri cifrate sau fără nici un înțeles. Moda curiozităților, a absurdităților, a determinat în istoria literaturii mici revoluții, salturi spre stiluri care, fie din reală atractivitate, fie din snobism, au apărut și reapărut încă din evul mediu. * Ocupat cu treburile de rutină și cu notarea acestor sumare idei, constat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-și amenințător urechile. Dar, recunoscându-l pe arhitect, a mormăit ceva și, încet, metodic, s-a retras în locuința lui confortabilă. Lipsea ceva totuși din această ciudată întâmplare, eram oarecum nedumerit, simțeam parcă un "caz" (nefericită înclinare de anchetator al curiozităților, de care nu pot scăpa). Motocicleta funcționează, am aflat. Fără a-i monta roțile, proprietarul îi pune din când în când benzină și îi dă viață pentru câteva ore; dar destul de rar, de două trei ori pe an. Motorul funcționează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
că acest univers este greu de penetrat. Aveam deci o mică îngrijorare și aveam crisparea afectivă cu care te lași atras de o aventură. Aveam, cu alte cuvinte, și eu, prejudecățile mele. M-am lăsat atras însă mai mult de curiozitatea de observator decât de sentimente de iubire pentru bolnavi. Știu bine că i-am iubit totdeauna pe bolnavi; dar am considerat acest sentiment mai prejos decât cunoașterea obiectivă a bolnavului; mi s-a părut o slăbiciune a mea. Acum, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a o citi, fără a-mi mulțumi, fără nici o vorbă, a rupt-o, tacticos, bucată cu bucată, și parcă fără nici o emoție. Ultimii ani o păstrasem într-un vechi scrin negru, o piesă care conținea și un ceas care avea curiozitatea de a merge înapoi, în sens invers. Am simțit impulsul să arunc ceasul, m-aș fi azvârlit și pe mine, aș fi aruncat și lumea înapoi. Nu l-am mai căutat niciodată pe Sașa, nu l-am căutat. Cioara cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
naiv, curajos și gata de maturizare,o corabie, o insulă tropicală, o hartă încifrată, un cufăr căutat, o comoară îngropată, o călătorie pe mare, câteva lupte pe punte și pe uscat. În plus, destulă tensiune și mister, ca să poată trezi curiozitatea cititorilor de toate vârstele. Romanul merită o abordare mai detaliată, fie și numai pentru că e cel mai des invocat reper când e vorba de imaginarul pirateriei, în contextul mai larg a ceea ce literatura anglo-americană a numit fiction and travel books
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
constituie un procedeu anticipativ al prozei moderne. Misterul înconjoară totul, de la început, frânturile de povești brutale cu pirați, cufărul mereu închis, izolarea marinarului, frica așteptării unui bărbat cu un picior de lemn și cu un mesaj terifiant întrețin din plin curiozitatea cititorului. Din desfășurarea evenimentelor, văzute prin ochiul încă naivului narator Jim Hawkins, aflăm că în spatele foștilor camarazi de punte ai lui Bill și Câine Negru se află o corabie, călătorii prin locuri exotice, un căpitan înfricoșător (Flint) și o comoară
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
literaturii a funcționat perfect în cazul lui Tudoran. Stilul său a evitat sofisticarea narativă și s-a oprit la povestea clasică, cronologică, fluentă, jules verniană, cu dese anticipări și adresări către cititor, pentru a conserva cronologia aventurii și a menține curiozitatea cititorului. Asta i-a permis o cuprindere largă și deloc prețioasă a tuturor bornelor literaturii de gen : insule, pirați, comori, conflicte, călătorie pe mare, detalii legate de navigația cu pânze. Riscul de a părea facil și de-a fi încadrat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
2 500 de ani trecuți de istorie, cultură și civilizație, precum și câteva peisaje eterne. Ca români vom vinde mult mai puțină istorie, cultură și civilizație, multe peisaje însoțite de turism ecologic cu mămăliguță și sirop de afine, dar mai ales curiozități etno-antropologice: comunități care trăiesc în economie naturală închisă și comunități nomade. Reportajele noastre TV despre muncă și produse exportate se inspiră din prioritățile naționale: grâul, găina, căpșuna occidentală, textila, mobila, sexul, menajerele, construcțiile, turismul ecologic. La astfel de priorități ar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spune prostii și în privința asta, spune de 22 de purtătoare de poșete. Nu-i asta proporția. Cred că avem, de toate, șase profesoare titulare în Facultatea de Științe Politice. Nu sunt 22, cum spune Adrian Gavrilescu. N-a avut nici măcar curiozitatea să numere numele de femei și de bărbați, să le împartă între ele și să facă o proporție. Când văd că cineva e atât de superficial - nu poate face un gest elementar de documentare, nici măcar pe Internet - nu pot să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
scutece, un laborant pe nume Gheorghiu își cârpea nevoile familiei furând sticlăria din laboratoarele lui Bogdăneț și vânzând-o pe bani peșin elevilor amatori. Găinăriile lui au determinat o mișcare, s-ar zice pseudoștiințifică, în rândul celor care, pe măsura curiozității lor și a posibilităților pecuniare, își procurau tot felul de eprubete, pahare Berzelius, baloane Erlenmayer conice, rotunde și chiar piese mai complicate cum ar fi fost biuretele de titraj, tuburi de sticlă, câte-un furtun da cauciuc și spirtiere niciodată
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-se de o unanimă apreciere. La Iași picase ca un necunoscut, puțini colegi fiind avizați asupra faimei sale. Se știa totuși că era un poet care publica versuri și că fusese adus aici de Uniunea Scriitorilor. Cu neîncredere, invidie și curiozitate așteptau de la el confirmarea unei stări de grație. Labiș nu mai era însă drăgălașul copil de odinioară. El însuși simțea că nu e un elev oarecare. Practicând chiar un soi de boemă școlară, îi dispăruse și acea mentalitate de premiant
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să ieșim, a zis el laconic. N-am insistat, mi-am dat seama că băiatul știe ce spune iar ce știa el era mai bine să nu aflăm și noi. La cercul de arheologie elevul avea statut de veteran. Din curiozitate și fără să aibă habar ce este arheologia, câțiva copii, atrași mai degrabă de excursiile pe care le făcea cercul, veniseră la Casa pionierilor. Noutatea de a descoperi obiecte neașteptat de vechi și adunările poreclite „simpozioane” unde copiii își prezentau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trecut către un tărâm mai liniștit. Adăogând pe fața sa emaciată o barbă à la Hasdeu, zburlită către toate punctele cardinale, și niște ochelari care îi măreau privirile fanatice și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce, din curiozitate, se apleca spre șanțul pe care îl săpa. Pe Pușcașu îl cunoșteau toți cei care avea treabă în Hala Centrală. Cu permanența aerului, focului și apei, iarnă, vară, arheologul întorcea pământul plin de vestigii istorice cu atâta acuratețe încât, în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
iminență locul care, până la el, a păstrat în poziționarea inițială vestigiile istorice. Din această cauză dânsul e obligat să măsoare, să deseneze, să fotografieze „sit”-ul pe care e dator să-l aducă la cunoștința publică. Pușcașu avea demonul unei curiozități orgolioase care fără încetare îl împingea să afle el singur cât mai multe amănunte. Săpa, uitând să publice. Nelăsând în „sit” nici un colțișor întreg, arheologului nu i-a păsat nici de cercetătorii viitori care, pe măsură ce știința istoriei evoluează, pot eventual
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
afirma că profesorul C. Burduja era înzestrat cu un adevărat antitalent didactic. Apăruse atunci cursul de Morfologia plantelor al profesorului I. Ciobanu de la Cluj. Pentru examen am învățat de pe cursul lui Ciobanu. După ce am trecut prin toată materia am avut curiozitatea să citesc câte ceva și din notițele scrise la orele de curs. Am rămas foarte plăcut surprins. Nu-mi venea a crede; cursul său era mai bine structurat și mai clar decât al lui Ciobanu. Am făcut fixarea cunoștințelor după cursul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
prăbușite, mai mult de 30.000 de hectare cultivate au fost inundate. Din fericire, victimele omenești au fost puține, dar pagubele suferite de populație au fost incalculabile. Giovanni avea nouă ani iar din acest dezastru natural își amintea numai aspectele curiozității infantile: bărcuțele de hârtie lăsate în voia curentului și mersul cu căluțul, pe umerii tatălui său, pentru a merge să o viziteze pe mătușa Teresa. Casa mătușii se găsea pe Adige, în Riva San Lorenzo, și a fost cuprinsă de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
consoleze și să-i dea speranță. Nepoata Marcellina, care a fost chemată să se îngrijească de bunica Angela, se mișca între camera bolnavei și bucătărie. Din când în când privea pe furiș în biroul unchiului preot. Întinzându-și urechile din curiozitate feminină, a prins din zbor această frază: «Dacă Domnul vrea ca eu să continui să mă ocup de copiii săraci, atunci să-i redea mamei sănătatea și să o mai țină măcar pentru un an». Împotriva oricărei previziuni umane, mama
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
romanică apărute în Italia) a fost derutat din greșeală spre San Zeno in Monte. Ajuns acolo sus, de unde se putea contempla o frumoasă panoramă a orașului Verona, s-a oprit pentru a face niște fotografii și a fost împins de curiozitatea de a cunoaște mai bine acel specie de orășel în miniatură numit «Casa Buoni Fanciulli». A vizitat atelierele, a cerut informații detaliate și a luat notițe minuțioase. Reîntors în patrie, și-a scris în ziarul său impresiile repurtate despre acel
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cât îmi place să te aud cântând, în timp ce îmi recit breviarul sau rugăciunile mele», îi spuse don Calabria. Gigio își petrecea tot timpul liber în acea bisericuță pentru a se ruga și a cânta la armoniu. Între timp spiona din curiozitate acel preot atât de pios și bun, care își luase în casă câțiva băieți orfani și abandonați. După câteva luni, don Calabria, cu delicatețe și circumspecție, i-a dat de înțeles că ar fi fost fericit să-l aibă de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]