8,902 matches
-
trebuie să fie o știință globală, ceea ce, referitor la Teoria generală a dreptului, are semnificația includerii în sfera ei și a preocupărilor specifice filosofiei dreptului și sociologiei juridice. Jean Carbonnier 22 considera că legiferarea este o componentă majoră a procesului decizional juridic, reprezentând o operație complexă care implică inteligență și voință, operație asupra căreia legiuitorul trebuie să-și asume și păstreze întreaga răspundere. Deși nu poate dicta legiuitorului singurul împuternicit să decidă sociologia juridică îi poate servi ca ajutor. În sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
extindere a competenței are în vedere situația în care un text declarat neconstituțional este într-o vădită relație de conexiune cu altul cu caracter neconstituțional. După încheierea procedurii legislative parlamentare, proiectul de lege devine lege prin votul final din Camera decizională. După redactarea finală, legea se anunță în plenul fiecărei Camere pentru a fi deschisă procedura de sesizare a Curții Constituționale, de către minoritatea parlamentară (opoziția parlamentară)2, în vederea exercitării controlului de constituționalitate asupra acesteia. În cazul în care legea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
are loc un proces de reducere a capacității statelor națiuni de a dezvolta identități naționale exclusive și unice, ele devenind din ce în ce mai inclusive și supuse unor remodelări vor arăta altfel, iar conținutul lor va fi corespunzător modificat. Parlamentele naționale în procesul decizional al Uniunii Europene Prof. univ. dr. TRAIAN CHEBELEU* Summary The article examines the preoccupations within the EU related to the involvement of the national parliaments in the decision-making process as one of the ways of correcting the "democratic deficit" of
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Literatura privind deficitul democratic al U.E. este vastă. Există și cercetători care nu împărtășesc criticile privind deficitul democratic al U.E., considerând că aceste critici au mai mult o bază teoretică și nu sunt susținute de realitate, și că prin sistemul decizional actual se asigură transparență, eficiență și capacitate de a răspunde preocupărilor cetățenilor U.E.1. Ideea prevalentă este, totuși, că structura instituțională a Uniunii este dominată de o instituție Consiliul U.E. care combină competențe de guvernare cu competențe legislative și de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și transferate la nivel comunitar. Erodarea competențelor parlamentelor naționale ridică probleme, deoarece ele sunt alese pentru a reprezenta interesele cetățenilor. Dacă ele nu au competența de a legifera în domenii cheie și sunt lipsite de posibilitatea de a influența procesul decizional la nivel european, ele nu sunt în măsură să-și îndeplinească mandatul electoral și, în consecință, pot fi "pedepsite" pe plan electoral ca urmare a aplicării unor politici ale U.E. nepopulare 3. Remediul identificat a fost, firește, apropierea U.E. de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
electoral ca urmare a aplicării unor politici ale U.E. nepopulare 3. Remediul identificat a fost, firește, apropierea U.E. de cetățeni, iar una din căile de acțiune în acest sens a fost implicarea Parlamentului European și a parlamentelor naționale în procesul decizional al Uniunii Europene. Acest proces s-a desfășurat de-a lungul anilor, marcând un prim moment semnificativ prin Tratatul de la Nisa, pentru a cunoaște apoi o dezvoltare semnificativ calitativă prin Tratatul de reformă de la Lisabona. Acesta înscrie ca unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Consiliul U.E. Or, reprezentanții guvernelor statelor membre pot pretinde legitimitate democratică în măsura în care pozițiile lor sunt susținute de parlamentele lor naționale. Ca urmare, reformele instituționale de-a lungul ultimilor ani au urmărit nu numai creșterea rolului Parlamentului European în procesul decizional al U.E., ci și implicarea parlamentelor naționale.5. Filosofia implicării parlamentelor naționale este, pe de-o parte, asigurarea unei mai mari legitimități pozițiilor exprimate de guverne în instituțiile U.E., iar pe de altă parte recâștigarea interesului și sprijinului cetățenilor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
naționale este, pe de-o parte, asigurarea unei mai mari legitimități pozițiilor exprimate de guverne în instituțiile U.E., iar pe de altă parte recâștigarea interesului și sprijinului cetățenilor pentru tematica europeană. Evoluția în timp a implicării parlamentelor naționale în procesul decizional Primii pași. Procesul decizional în U.E. a evoluat de-a lungul anilor, marcat de două preocupări: modificarea procedurilor de vot în cadrul Consiliului și dezvoltarea unei dimensiuni parlamentare, prin extinderea competențelor acordate Parlamentului European și prin implicarea parlamentelor naționale. Dezvoltarea dimensiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o parte, asigurarea unei mai mari legitimități pozițiilor exprimate de guverne în instituțiile U.E., iar pe de altă parte recâștigarea interesului și sprijinului cetățenilor pentru tematica europeană. Evoluția în timp a implicării parlamentelor naționale în procesul decizional Primii pași. Procesul decizional în U.E. a evoluat de-a lungul anilor, marcat de două preocupări: modificarea procedurilor de vot în cadrul Consiliului și dezvoltarea unei dimensiuni parlamentare, prin extinderea competențelor acordate Parlamentului European și prin implicarea parlamentelor naționale. Dezvoltarea dimensiunii parlamentare, îndeosebi implicarea parlamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de două preocupări: modificarea procedurilor de vot în cadrul Consiliului și dezvoltarea unei dimensiuni parlamentare, prin extinderea competențelor acordate Parlamentului European și prin implicarea parlamentelor naționale. Dezvoltarea dimensiunii parlamentare, îndeosebi implicarea parlamentelor naționale în activitățile U.E. în general și în procesul decizional în special, a avut ca rațiune întărirea naturii democratice a instituțiilor U.E. Legat de această din urmă preocupare, un prim pas s-a făcut prin Declarația privind parlamentele naționale, anexată Tratatului asupra Uniunii Europene de la Maastricht din 19926, care încurajează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
existența unui deficit democratic în instituțiile U.E. Tratatul Constituțional semnat la Roma în 200512 aducea o seamă de inovații semnificative în arhitectura instituțională a U.E. și în procedurile acesteia. Una dintre cele mai importante inovații privea dimensiunea parlamentară a procesului decizional în cadrul U.E. Prin prevederile Tratatului constituțional, Parlamentul European urma să aibă un rol mai mare și competențe lărgite în procesul de luare a deciziilor și, de asemenea, parlamentele naționale urmau să fie implicate mai mult și direct în procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aplicare a principiului subsidiarității. Preocupări în spiritul Tratatului constituțional. Tratatul constituțional nu a putut intra în vigoare, în principal ca urmare a votului negativ la referendum-urile din Franța și Olanda, dar obiectivele sale privind implicarea parlamentelor naționale în procesul decizional în cadrul U.E. s-au dovedit a avea o largă susținere politică în rândul statelor membre. Dezbaterile privind viitorul Europei în contextul "perioadei de reflecție" lansată de Consiliul European după aceste referendum-uri au pus un accent special pe principiul subsidiarității
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru observații și comentarii prin prisma principiului subsidiarității și proporționalității. Acest exercițiu tinde să devină o practică în raporturile dintre Comisie și parlamentele naționale. Tratatul de reformă. Aceste evoluții spre o tot mai mare implicare a parlamentelor naționale în procesul decizional al U.E. nu puteau rămâne fără efect, astfel încât Tratatul de reformă de la Lisabona avea să preia numeroase prevederi importante convenite prin Tratatul constituțional și să consacre noul rol al parlamentelor naționale în sistemul U.E. prin dispozițiile sale și prin două
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un stat membru, sau transmise de acesta în conformitate cu dreptul său intern în numele parlamentului său național sau al unei camere a acestuia 37. Considerații pe marginea prevederilor Tratatului. Pentru prima oară în istoria construcției europene, parlamentele naționale sunt implicate în procesul decizional al U.E. în materie legislativă. Ele primesc competența și posibilități largi de a intra în relații directe cu instituțiile comunitare înainte de adoptarea actelor legislative, inclusiv posibilitatea de a sesiza Curtea de Justiție a U.E. Aceste relații directe sunt, însă, limitate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
specifice, în special pentru a dezbate chestiuni de politica externă și de securitate comună, inclusiv politica de securitate și apărare comună; contribuțiile Conferinței nu angajează parlamentele naționale și nu aduc atingere poziției acestora 61. Perspective Implicarea parlamentelor naționale în sistemul decizional al U.E. este un proces care a început și care va continua. Este un proces necesar, impus de cerința asigurării legitimității democratice a politicilor adoptate de U.E., prima cerință a unui organism multinațional și supranațional care își propune să motiveze
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să-și asigure cetățenii și statele membre că trăiesc mai bine în interiorul lui decât în afara lui. Este de așteptat ca acest proces să continue, după ce vor fi fost experimentate și asimilate noile forme de implicare a parlamentelor naționale în procesul decizional al U.E. Ideile nu lipsesc. Unele au fost avansate de-a lungul timpului și au potențial de a fi valorificate. Joschka Fisher, fostul ministru de externe al Germaniei, a propus crearea unei a doua camere a Parlamentului European, constituită din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parlamentele naționale se pot angaja mai mult în problemele comunitare 63. Efectele pozitive ale rolului sporit al parlamentelor naționale prevăzut prin Tratatul de reformă vor genera, foarte probabil, noi modalități și forme de întărire a rolului parlamentelor naționale în sistemul decizional al U.E. Modernizarea dreptului muncii în atenția Uniunii Europene Prof. univ. dr. ANDREI POPESCU Sommaire L'auteur examine en détail l'ample débat généré par le Livre vert, lancé par la Commission européenne en 2006, intitulé "Moderniser le droit du
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Țâncu, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană 210 .Dumitru Țâncu, Uniunea Europeană lărgită: De la Constituție înapoi la tratate 239 .Dumitra Popescu, Reflecții asupra conceptului de identitate națională și a conceptului de identitate europeană 255 .Traian Chebeleu, Parlamentele naționale în procesul decizional al Uniunii Europene 265 .Andrei Popescu, Modernizarea dreptului muncii în atenția Uniunii Europene 282 .Ion M. Anghel, Scurte considerațiuni asupra unor acorduri încheiate de Uniunea Europeană cu Statele Unite ale Americii 300 .Ilie Măgureanu, Extrădarea între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii 311
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
riți într-un anume grad, iar unul ar fi mai înst]riț decât toți. Un prim dezavantaj al acestei abord]ri c] ignor] celelalte variante. Un altul, c] genereaz] în mintea individului o tendinț] profund conservatoare în ceea ce privește sistemul s]u decizional; în lipsa unui mecanism de realizare a comparațiilor interpersonale, este imposibil] justificarea motivului pentru care câștigul este mai mare decât pierderea. Cu toate acestea, nu este recomandat un refugiu pripit în teoria economic] a lui Pareto; exist] numeroase soluții originale la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
soluție (singura) viabilă, de perspectivă, alimentează, inexplicabil, tocmai partidele care, ideologic, le contrazic proiectele. E de sperat ca într-un an electoral care de abia a început, perspicacitatea, flerul managerial le vor așeza cu franchețe în poziția de suprafață, vizibilă, decizională, în conturarea unui stat realmente doritor să se afle iar în distinsa familie europeană. Mintea românului... Mai știi! E-adevărat, a mai existat cîndva, în conduita unui mare partid istoric, sloganul "prin noi înșine", dar... dar... ce diferență colosală între
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adevărat, iată) gen Jean Constantin, care înlocuiește Honorisul cu Humorisul. Știa el ceva, autohtonul Belu Zilber, cînd îl combina pe Marx cu Caragiale. Gaudeamus! 17 iunie Văzîndu-l, pe un post t.v. de mare audiență, pe unul din generalii implicați decizional în evenimentele sîngeroase de la Timișoara, în 1989, constați că nu mai ai acea acuitate ce-ți inflama spiritul acum zece ani. Intervievatul, personaj cheie atunci, sprijinit acum în baston, după ce-l uitaseși (timp în care trecuse prin ceva procese și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a unei Românii cu vocație continentală. Ghinion! Stihii ale unei providențe oarbe au înnămolit peste noapte țara, periclitînd astfel orientarea unei forțe zdruncinate de pușcăriile dictaturii,dar care, iată, și prin ținuta impozantă a încă tînărului său militant devenea, miraculos, decizională. Ingenios radicalul scenariu al anticipatelor, deci al înlăturării definitive de pe scena politică a unui sistem ticăloșit a fost amînat de drama inundațiilor. Predilectă, se-nțelege, în falsele retorici ale pesedismului perdant și ale acoliților lui de conjunctură. Ascultîndu-i de fariseicii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
C **) Se va acorda punctajul maxim pentru coordonatorii de proiect. EXAMINATOR SEMNĂTURA Anexa 3 ● Pregătirea științifică de specialitate ● Calitatea documentelor de proiectare ● Calitatea instrumentelor de evaluare folosite CRITERII DE COMPETENȚĂ MANAGERIALĂ: ● Calități dovedite în sfera managementului grupului ● Participarea la procesul decizional la nivelul unității ● Stilul managerial practicat ȘI MORALĂ ● Eficiența comunicării formale și informale ● Capacitatea de relaționare cu colegii și comunitatea ● Interes pentru dezvoltarea profesională proprie Anexa 4 Concursul pentru ocuparea postului de inspector școlar de specialitate/inspector școlar Numele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175926_a_177255]
-
analiză - diagnoza - prognoză și de evaluare a stării învățământului 3. Responsabilitate implicată de post privind: ● organizarea, managementul, controlul-verificarea și comunicarea în domeniul de competență; ● corectitudinea și aplicabilitatea documentelor elaborate și corectitudine în aplicarea prevederilor actelor normative; ● soluționarea stărilor conflictuale; ● propunerile decizionale. 4. Sfera de relații (comunicare/relaționare) A) Ierarhice: ● de subordonare: - Inspectorul școlar general și inspectorul școlar general adjunct pentru management școlar. - Directorul general/directorul/inspectorii din M.Ed.C. ● de coordonare: - a cadrelor didactice de specialitate din teritoriu. B) Funcționale: - cu personalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175926_a_177255]
-
Directorul de Marketing amp; Vânzări și Șef Departament Control Operațiuni Zbor aprobă schimbarea tipului de avion din motive comerciale, situații tehnice sau meteo neprevăzute. 3. Pentru realizarea obiectivelor de activitate al Companiei Naționale TAROM Ș.A. și pentru asigurarea operativității actului decizional se deleagă Directorului General competența aprobării strategiilor, politicilor și acțiunilor tarifare speciale activității de marketing amp; vânzări. Programul liniilor aeriene charter pe anul 2007 pentru Societatea Comercială "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - Ș.A. Nr. 1. Consiliul de Administrație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185738_a_187067]