9,387 matches
-
berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia molto netta et purgată di non ... avere voluto mai ignuno magistrato, dove avessi a dare sentenție contro a persona"; Vespasiano, Le vite, ÎI, p. 241. Pentru sentimentul de disperarea cu care erau obișnuiți florentinii, în loc să spere în alegeri pentru funcții, fie în cadrul dominionului sau în locuri străine, a se vedea analiza nuvelei lui Bianco Alfani, în Lauro Martines, Ăn Italian Renaissance Sextet: Six Tales în Historical Context, New York, Marsilio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
eminesciene, în cadrul căruia își află loc fiecare comentariu aplicat asupra textelor individuale. Rugăciunea unui dac, din care se citează amplu este, în concluzie, capodopera unui "nihilism filosofic teribil", este "punctul cel mai înaintat într-o metafizică a haosului și a disperării". Se punctează poemele Gemenii, Strigoii, cu stăruință asupra Odei (în metru antic), o odă a geniului "mistuit de propriul vis, o rugă abstractă", aflat în fața "însingurării cosmice". O recapitulare a poeziei erotice (Floare albastră, Făt-Frumos din tei, Lacul, Dorința, Atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
genezei și receptării în timp a acesteia, operă cu "versuri incendiare", cum consideră Eugen Simion într-un succint și dens Cuvânt înainte, "expresia unei suferințe colective ajunsă în stare explo zivă", reprezentând în fapt "un țipăt de suferință îndelungată, de disperare bătrână, devastatoare, în fine, un blestem romantic în tonuri apocaliptice". Volumul cuprinde, pe lângă textul propriu-zis al poemei, cu variantele sale, preluate după ediția Perpessicius, un studiu aferent acestuia, apoi texte referențiale de interpretare critică datorate unor D. Murărașu, G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din campionat a echipei-fanion a județului, FCM Bacău, a scos astăzi din case circa 60-70 de suporteri. Aceștia s-au adunat în fața intrării la tribuna oficială a stadionului “Municipal” unde, timp de circa o oră, și-au strigat nemulțumirile și disperarea față de drama care e pe cale să se producă. Deși n-a fost vorba de un miting autorizat, jandarmii care și-au făcut apariția n-au avut motive să intervină, dat fiind caracterul civilizat al demonstrației. 17 MARTIE Lovitură de teatru
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a ieșit parcă altă echipă băcăuană și a fost de-ajuns ca Satco să comită o eroare copilărească, în minutul 51, când a scăpat un balon ușor expediat de la distanță de Cucu, pentru ca oaspeții să pună stăpânire pe joc. În disperare de cauză, Panait a epuizat toate cele 4 schimbări încă din minutul 60 pentru a conserva rezultatul, iar gălățenii nu au izbutit egalarea, suferind prima înfrângere a sezonului. De menționat că, în minutul 82, oaspeții au solicitat penalty la o
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
existau Încă. Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că mediul a evoluat pe direcția subliniată, oxidantă, animalele Își dovedesc capacitatea de adaptare. Când, acum vreo doi ani, mi-am “umanizat” puțin ambientul, pripășind un motănel, nu mi-a fost greu, spre disperarea vecinilor și automobiliștilor, să găsesc unul negru, lucru ce nu mi-ar fi fost la Îndemână acum 10-20 de ani. Ca să-mi dovedească cât de adaptat e, micul meu prieten a găsit cu cale să-mi nesocotească preocupările și convingerile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel de tehnologie să prezinte interes. Dar poate rezulta din distilarea uscată a lemnului, adică a biomasei, caz În care e pur la utilizare, dar poluant la producere. Deci, una peste alta, tot etanolul natural trebuie luat În considerare, spre disperarea celor amintiți la Început. Dar să revenim la cazul Braziliei, portdrapelul problemei. O țară cu mari plantații de trestie de zahăr, din care rezultă cantități mari de melasă și deșeuri lemnoase, ambele poluante ca atare. Fermentarea melasei și distilarea etanolului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică dependența vieții noastre de modificările induse de noi În mediu. Adică atunci când acționăm orbește. Ca să fiu sarcastic, aș defini omul drept maimuțoiul care a rupt feed back-ul. Și, tot legat de măsură, există și pericolul ca, adoptând vegetarianismul În disperarea supraviețuirii, omul să schimbe raportul global normal dintre plante și animalele cărora le face astfel concurență, diminuând biodiversitatea și Înlocuind În consecință abundența calitativă cu una cantitativă, anume aceea a lui. E, În fond, vorba de entropizare, căreia i se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
contemporane valoroase sugestii și subiecte de reflecție. Pentru existențialism importantă nu este atît cunoașterea, cît trăirea, interesînd mai puțin filosofia ca atare și mai mult filosofarea. Existența se relevă în "situații limită" ale condiției umane: suferință, îngrijorare, vină, singurătate, neliniște, disperare, moarte ș.a. Adepții acestei filosofii evită, din principiu, ordonarea într-un sistem unitar a concepției lor; aceasta ar duce, după părerea lor, la închistarea filosofiei. De aceea se și consideră că este mai potrivit să se vorbească nu atît de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
-și alege valorile, alegerea sa nu se încheie decît odată cu viața. De aceea și pentru J.-P. Sartre omul nu e o realitate, ci o posibilitate; el nu este, ci devine. În libertatea de a alege stă măreția, dar și disperarea, neliniștea omului. Sartre a exprimat lapidar o teză fundamentală a existențialismului, cu profunde implicații în domeniul filosofiei educației: "existența precede esența". Aceasta înseamnă că ființa umană mai întîi este și apoi se definește, că ea însăși își alege valorile, își
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Uniunii Sovietice, comunismul rusesc a început să acționeze cu o violență rar întâlnită în istorie, pentru înrobirea poporului, fizic și mai ales sufletește, prin spălări de creier, prin propagandă perfidă, prin implantarea în sufletul oamenilor întâi a fricii, apoi a disperării. Pentru a transforma poporul într-o masă de sclavi, de animale de muncă supuse și negânditoare, capabile să accepte cele mai inumane compromisuri, ocupanții au folosit cele mai perfide metode folosind științific specialiști criminali care dispuneau în țara noastră de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
jur împrejur, și-a oprit privirea pe un coleg modest și liniștit care stătea cuminte în banca lui, a întins degetul spre el și a întrebat „cum te numești?” „Codrin...” „Propun să fie exmatriculat”, la care nefericitul, a privit cu disperare în jur, a ridicat brațele cu palmele în sus, și fără să mai poată să scoată un cuvânt, s-a prăbușit în banca pe care stătuse. Cu cât trecea vremea, situația se înăsprea, devenea tot mai nelogică, mai lipsită de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
teritoriul bizantin redus la ceva mai mult de dimensiunile unui oraș și la un mic teritoriu înconjurător, imperiul avea nevoie urgentă de ajutor din afară pentru apărare. Divergențele religioase cu Occidentul erau însă insurmontabile chiar și în asemenea momente. În disperare de cauză, delegații bisericii bizantine la Conciliul de la Florența din 1439 au fost de acord cu majoritatea termenilor Romei relativ la reunificare și a avut loc o unire temporară. Acordul acesta a stîrnit însă o reacție îndîrjită în toată lumea ortodoxă, așa că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în câteva cuvinte devine inteligibil, chiar dacă până atunci sensul era destul de neclar. Am scos o carte, dar tot nu pot pretinde că deja știu să scriu un roman. Prima carte mi-a ieșit pur și simplu. Dintr-un fel de disperare. Nu-mi reușea nimic în presă, în viață în general dădeam numai rateuri și atunci am simțit nevoia să contribui cu ceva la lumea asta. Nu știu cum să vă explic mai clar de atât. Să mă fac util trebuia. Nu credeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
depus pentru a găsi ceva ce făcut. Habar n-are ce să facă cu banii. Bea o bere-n centru la un preț de trei ori mai mare decât aici. Mănâncă la McDonald’s. Din snobism, așa. Din plictiseală. O disperare de a cheltui. Noroc cu Pif, că s-a dus cu el să-și ia o combină și un TV parcă, altfel nu se alegea chiar cu nimic. Asta e, șefu’ are nevoie de ficatul lui în stare de funcționare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
personală. Singurele lor contacte umane se întâmplă la serviciu. Serviciul, singura legătură cu lumea. Așadar, dacă dau chix până și aici, legătura lor cu lumea e compromisă. Ieșirea lor din umanitate. Și de-aia țin cu dinții de scaune. Și disperarea de a transforma relațiile impersonale pe care le presupune slujba în relații personale. Și tot de aici ticăloșia veselă cu care fac compromisuri. Din dorința de a rămâne, vorba unui tip deștept, parte a unui joc care se desfășoară chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
îmi spusese să pregătesc o varză călită la cuptor, iar Adi mă tot ajuta prin bucătărie. Vestea a venit din partea fratelui mamei, m-a „topit” și am simțit cum totul mi se oprește în gât, într-o totală neputință și disperare. De atunci am tot evitat să fac varză la cuptor, pentru că oricât m-aș strădui, mintea mea și receptorii mei senzitivi asociază cu sau fără voia mea acest moment tragic. În aceeași zi l-au adus acasă, a fost dorința
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
purceilor din fosta ogradă boierească a vecinului care și-a tăiat deunăzi, sub ferestrele mele, porcul cel gras; astăzi, În sfârșit, când sorocul dragostelor și al prietenilor e ca și Împlinit, scriitorul acestor rânduri Își deretecă și Își primește, spre disperarea alor săi și ca de casă nouă, În odaia lui de burlac la 63 de ani (vârsta climaterică, spuneau cei vechi, produs a două cifre fatidice, 7x9), un pătuc mai de unul singur, o măsuță pentru scris, cât și bruma
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bine un măgar sănătos decât un poet ofticos. Zicală din popor F. ADERCA A DEBUTAT ÎN NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ PRIN 1913, ca poet: Toamnă Antice columne cad pe zări și atmosfera geme un dezastru. Singură o pasăre-n albastru vâslește disperări. [...] Mai târziu poetul s-a completat cu cronicarul con tempo raneității lui, cu romancierul și nuvelistul, cu eseistul și cu polemistul - care, cu vremea, au Înăbușit și amuțit suspinul in spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care mă mir că nu o mai repetă astăzi, după patruzeci de ani de servitute do mes tică, și, poate, mai cu succes. Iar pe femeile celelalte - care m-au iubit, sărmanele, și mi s-au sacrificat măritându-se, din disperare sau bune conve niențe sociale, cu vreun imbecil sau prost-crescut care le-a dăruit, În toate formele legale, cu boale lumești, le torturează cu gelozii retrospective și Își sug Înaintea lor la masă măselele cariate - nu le am căutat și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În mare. Dar numai una, una singură, din toată cariera mea de ber bant al unui secol care durează de cincizeci de ani, s-a gră bit să-mi restituie de la sine arginții Împrumutați, scriindu-mi de departe și cu disperare că banii primiți de la mine Îi ard de getuțele. Îndeobște, femeile se simt jenate - de la prostituată și până la amantă - când sunt nevoite să ți accepte liberali tățile; dar sunt foarte atente la cuantumul acestora, numărând dintr-o privire și fără
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
făcut fum și miros acru de praf de pușcă, încât sunt obligat să deschid geamurile laterale. Echipajul locotenentului Ionescu Ion ("Țiganu"), format din locotenentul Stroia Mircea (observator), submaistrul Bunea Vasile (radiotelegrafist) și segentul Perjescu Constantin (mitralior) trage și el în disperare, la fel ca și echipajele din dreapta. Formația e strânsă "plan la plan" și trasoarele se încrucișează din toate părțile, rușii au probabil câte un tun și patru mitraliere, dar nu pot ataca decât pe rând, de teamă să nu se
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
căci nu pot lua nici la dreapta nici la stînga, și nici să reduc viteza căci avioanele celelalte vor intra în mine! Și cum nu-mi rămînea decît să decolez peste vacă, am continuat drept înainte și am tras cu disperare de manșă la doi pași de ea. Gestul reflex inutil dacă nu se întîmpla ca vaca să fie mai deșteaptă decât mine. Văzînd venind spre ea o dihanie cu aripi mari și cu un urlet neobișnuit pentru alte zburătoare, vaca
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
camera unde ai mei mă priveghează...) în hohote asurzitoare de plâns, hohote pe care, desigur, nu le aude nimeni. Plângând sfâșietor, încep să-l lovesc în piept, cu pumnii strânși, pe tatăl meu, apoi îi izbesc pe frații mei, cu disperare vreau să le dau un semn că mă aflu acolo, vreau să mă ia în seamă, dar ei se comportă ca și când n-ar simți loviturile mele, ca și când pumnii mei strânși cu putere ar fi de aer. Îmi este dor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nu mai dormeau, aproape nu mai mâncau. La școală se duceau de formă, silindu-se să nu trădeze față de ceilalți adevărata lor stare. Dacă în primele clipe fuseseră în extaz, finalul revoltei îi aruncase, evident, într-o amărăciune vecină cu disperarea. În plus, fratele meu Victor era mâhnit și fiindcă o vedea pe mama cum se chinuie ca să-i întrețină pe el și pe Vlad, care plecase la București, la facultate: îi era din ce în ce mai greu, aproape nu mai făcea față. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]