8,366 matches
-
asupra propriului mediu, făcea, la acel moment, dificilă o reabilitare fără rezerve a curentului. Pentru "postmodernul" Angelo Mitchievici contaminarea cu literarul nu mai constituie însă o culpă, iar artiștii asupra cărora oprobriul literarului apăsase timp de aproape un secol, nume faimoase la vremea lor, precum G.D. Mirea, Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Constantin Artachino sau minorii Emilian Lăzărescu, Sigmund Maur sau Mișu Teișanu, beneficiază de un tratament egal cu cel acordat artiștilor consacrați ca Luchian, Petrașcu, Pallady, Paciurea, Ștefan Popescu, Cecilia Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă și intervenția unui deputat în Parlament acuzând imoralitatea tabloului, drept expresie a unei civilizații pentru care arta constituie o dimensiune fundamentală, și nu în cele din urmă, politică. "La Viena, marele pictor Gustav Klimt a expus de curând faimosul său tablou Medicina. Klimt este un pictor modernist; tehnica și concepția sa se deosebesc de tehnica și concepția obișnuită. [...] E drept că unora tabloul nu le-a plăcut; aceștia erau credincioșii admiratori ai vechilor formule academice. E drept că altora
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei nipone și un mod de a delimita spațiul "à la japonaise". O descriere elocventă a acestui spațiu o realizează Günter Metken. "Podeaua marelui său atelier este acoperită de un mozaic alb, cu fântână și bazin. Contra zidului se ridică faimosul altar al lui Hypnos. Zeul somnului, divinitatea tutelară a casei, este plasat pe axa coridorului, prin urmare vizibil de peste tot. El se află deasupra unei vitrine semnată Tiffany cu o dată în plus deviza artistului: "Nu te ai decât pe tine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, Constantin Dobrogeanu-Gherea, a întreprins o analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu un larg răsunet în gândirea românească, ce a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică, când asistăm la dezbateri teoretice interesante, cu un relevant conținut științific. Teoria gheristă a neoiobăgiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un organism special pentru studierea problemelor păcii viitoare. Acesta a colaborat, în chestiunile românești, cu organismul similar din Anglia este vorba de Departamentul de Informații Politice a Foreign Office-ului, condus de Sir William Tyrell 12. Acest departament a alcătuit faimoasele "Peace Handbooks", editate de George Walter Prothero, care era șeful Secției Istorice a Ministerului de Externe de la Londra 13. Comisia americană a consultat pentru problemele românești, în mai multe rînduri, pe cunoscutul geograf francez Emmanuel de Martonne 14. Englezii, ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a submina acest plan, în toamna anului 1947, sovieticii au transformat Cominternul în Cominform și au cerut partidelor comuniste din Franța, Italia și Germania să îngreuieze activitatea Comitetului European de Cooperare Economică. Cu cîteva zile mai tîrziu, Jdanov își ținea faimoasa cuvîntare "a celor două tabere", confirmînd astfel punctul de vedere al lui Kennan, acela că sovieticii privesc lumea prin prisma ostilității. Dată fiind ostilitatea Moscovei, care urmărea o cale prin care să domine întreaga lume, Administrația americană a căutat și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale semnificațiilor grevate material ale realității sociale, ca urme ce au supraviețuit acțiunilor actorilor sociali, a căror studiere facilitează înțelegerea realității sociale sau a feliilor de realitate aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceea că descrie o istorie provincială, de regulă a unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scale în două măsuri a românității: românitatea pură crescută în autohtonitate și românitatea alterată de contactul cu tot ce este străin spiritului național. Această distincție introdusă de Bărnuțiu își va găsi rezonanța ideologică o jumătate de secol mai târziu, în faimosul și infamul articol semnat de Nae Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile de românitate postulate de Ionescu, Samuil Micu, Ion Brătianu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a manifestat ca idee delimitatoare prin intermediul căreia românii au dorit să își sublinieze specificitatea și originalitatea în cadrul concertului popoarelor în cadrul cărora își făcuse cu greu loc (Babu-Buznea, 1979, pp. 38-39). După ce terenul este brăzdat de Mihail Kogălniceanu cu a sa faimoasă denunțare a romanomaniei, răscolit de Alecu Russo și însămânțat de Cezar Bolliac (autor al unui însemnat studiu "Despre daci" în 1858), dacismul țâșnește în conștiința romantică românească prin Hasdeu. "Fantasmagorico-galvanicul înviitoriu al dacilor" cognomenul sarcastico-elogiant îi aparține latinistului V.A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu își mai permitea să atribuie unirii principatelor din 1600 semnificații naționaliste. Concesia pe planul unității politice este însă compensată pe planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului romănesc s-a făcut în direcția culturală, în biserică. A scutit pe preoți de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor, proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine stătător sub titlul Basarabii Cine? De unde? De când? (1894). Prin mijloacele analizei lingvistice, Hasdeu ajunge la concluzia că Basarab I Întemeietorul, și dinastia instituită de el, își au rădăcinile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din faimoasa replică pe care o dau la acuzația formulată împotriva comuniștilor, cărora "li s-a mai imputat că ar voi să desființeze patria, naționalitatea": "Muncitorii nu au patrie. Lor nu li se poate lua ceva ce nu au" (Marx și Engels
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lui Ștefan cel Mare și a lui Constantin Brâncoveanu, s-a încheiat după 1998, când modul de raportare la trecutul românesc s-a transfigurat radical. Invocându-l din nou pe F. Nietzsche cu ale sale foarte oportune concepte din faimoasele sale Considerații inoportune, situația poate fi descrisă ca o schimbare de paradigmă, de la "istoria monumentalistă" selectiv sacralizată la "istoria critică", o istorie nu atât "judecătoare și acuzatoare" precum își dorește Nietzsche (1998, p. 176), cât mai curând reflexivă și meditativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" al cărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectiv a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea sa Metaphors of Memory stă mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure de albine, memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]