11,358 matches
-
streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare în formă de „V după care se puneau paie mărunte sau uneori unse
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scot apa la necesitate. Ornamentarea este cunoscută și de dependințele casei. Unii cetățeni din comună au înlocuit stuful de pe acoperișul caselor cu azbest, lucru nu prea indicat de organele de igienă. Apariția circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prea indicat de organele de igienă. Apariția circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri sunt posibile și datorită creșterii puterii economice a cetățenilor din comuna noastră. Mai mult decât atât, în ultima vreme s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
destul de bogat. Mai deosebite apar acum gardurile din piatră brută și din scândură bogat ornamentată. Aceste lucruri sunt posibile și datorită creșterii puterii economice a cetățenilor din comuna noastră. Mai mult decât atât, în ultima vreme s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa mi-o-ngrădit Nici cu pari, nici cu nuiele Numai de cuvinte grele... Dare-ar Dumnezeu un vânt Să dea gardul la pământ, Să rămână numai parii Să se spargă toți dușmanii.” „Bulgăraș de gheață rece Iarna-mi vine, vara trece Și n-am cu cine petrece, Căci cu cine-am petrecut S-a dus și n-a mai venit, S-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
faci sită de mătase; Dacă plouă în luna mai, la toamnă culegi mălai; Să ne vedem când s-or vedea iepurii în biserică; E bun de pus în cânepă; E bun de trimis după moarte; Nalt ca bradul, prost ca gardul; Pentru un păduche nu arunci cojocul în foc; Tot țiganu își laudă ciocanu; Beți și mâncați și din barbă să nu dați; Bogatul nu-l crede pe cel sărac, nici sătulul pe cel flămând; Se împacă amândoi ca mâța cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sătenilor. De exemplu: Ce trece pe apă și nu se udă ? (Umbra); Patru picioare are, dar nu pleacă la plimbare (Scaunul); Am un bordei plin cu viței; Dacă nu sparg bordeiul, nu ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile); Cine trece prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Constantin Molocea a absolvit Școala Normală de la Pomârla. La 26 iunie 1936, învățătorul Constantin Molocea lua în primire de la învățătorul Vladimir țopa funcția de director la Școala din Vatra-Hudeștilor. S-a preocupat de terminarea localului de școală, a împrejmuit cu gard școala, făcut din ostrețe de brad, iar în fața școlii a pus o troiță frumoasă, căutând să atragă sătenii la activități benevole în favoarea școlii. în martie 1939 primește vizita unui inspector care face următoarele constatări cu privire la activitatea învățătorului Constantin Molocea: Am
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de clasă, de o bibliotecă bogată, de material didactic bogat și bine organizat, expus pentru lecții, de trotuare spre WC, spre poartă, spre fântâna construită în curtea școlii în anul școlar 1976 / 1977. S-a preocupat și de amenajarea unui gard durabil, închizând curtea și locul de recreație al elevilor. în cei peste 37 de ani de activitate, Vasile L. Mirăuți s-a simțit mereu între copii, între cadrele didactice, între părinți și tineretul sătesc, antrenându-i la acțiuni cultural educative
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
7.000 lei. Catapeteasma în trei rânduri de icoane, pe lângă cele împărătești e zugrăvită de I. Cristescu din Botoșani. Clopotnița de lemn din apropierea corpului bisericii are două clopote. Prăznicarul este construit prin contribuția sătenilor în anul 2000. Cimitirul închis cu gard este în apropierea bisericii. Casa parohială se află în centrul satului și este construită în 1969 de enoriași păstoriți de P. C. Pr. D. Codău. Biserica din acest sat, ca instituție, este mult mai veche. Documentele existente scot la iveală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lucrează dumineca și în zilele de sărbători îl fură pe Dumnezeu. Merită un cuvânt de laudă și enoriașii din acest sat pentru ajutorul dat bisericii și preotului și felului cum fiecare în această zi s-au pregătit, ornând scena și gardurile din sat cu cele mai frumoase covoare, ștergare și carpete, precum și felului în care și-au primit oaspeții din celelalte parohii. La data de 1 noiembrie 1943 a plecat voluntar la Școala de subofițeri nr.2 din București de pe lângă Regimentul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu tablă. Au contribuit locuitorii și proprietarul Gh. Burghele cu suma de 200 lei. Cimitirul din jurul bisericii a fost închis cu grilaj de lemn. Cimitirul de înmormântare între „Mlenăuții din Delu și „Mlenăuții din Vale este de asemenea închis cu gard de enoriași cu lemn dat de Gh. Gh. Burghele. Catapeteasma în patru rânduri de icoane are pictura și sculptura, bizantine, bine conservate. Prin actul autentificat la Tribunalul Dorohoi sub Nr.821 din 6 dec 1910, Gh. Burghele trece biserica în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
șerpuite, până jos în Happy Valley. După circa 15 minute șoferul oprește taxiul printre alte mașini și ne lasă în spatele tribunelor. Biletul de intrare costă 10 HKD. Cumpărăm bilete de participare la curse și căutăm un loc cât mai aproape de gardul care mărginește pista de alergare, să vedem cât mai de aproape caii și jocheii. Aici există mese lângă care se poate sta în picioare, consuma câte ceva și completa biletele de participare la pariuri. Deși sunt enorm de mulți oameni, se
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
se derulează numele cailor, al jocheilor, numerele de concurs și finișul cursei, din partea opusă a hipodromului. Zona de start are 13 porți. În spatele lor însoțitorii și jocheii abia reușesc să stăpânească caii nervoși care parcă simt tensiunea întrecerii. Atmosfera de lângă gard și din tribune este în mare fierbere. Se vinde bere, pateuri, prăjituri într-un vacarm de voci și strigăte. În momentul premergător startului jocheii fac încălzirea cailor într-o zonă aproape de tribune. Toată lumea privește cu admirație la trupurile zvelte ale
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Sabin Cornoiu, omul lui Dumnezeu, bun la toate, este șeful celei mai mari baze de salvamontiști din România. Seara, după lunga incursiune în zonă, profesorul Onescu ne-a prezentat stadionul. Micuț, foarte bine aranjat, cu gazon proaspăt și exemplar întreținut. Gardurile despărțitoare erau mici, simbolice. La privirea mea întrebătoare, profesorul Onescu a răspuns promt: Nu avem nevoie de garduri mari. Pe stadionul nostru nu există violență". Finala Cupei României de anul acesta dintre CFR Cluj și FC Timișoara l-a contrazis
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Seara, după lunga incursiune în zonă, profesorul Onescu ne-a prezentat stadionul. Micuț, foarte bine aranjat, cu gazon proaspăt și exemplar întreținut. Gardurile despărțitoare erau mici, simbolice. La privirea mea întrebătoare, profesorul Onescu a răspuns promt: Nu avem nevoie de garduri mari. Pe stadionul nostru nu există violență". Finala Cupei României de anul acesta dintre CFR Cluj și FC Timișoara l-a contrazis. Violența a fost la ea acasă pe cochetul stadionul din Târgul Jiu. Evident, nu din vina gorjenilor. "Suporterii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
atunci și asupra viitorului, singurătatea necesară pentru clarificarea minții etc. Însă încă de la intrare are loc o cădere psihică și morală. Arhitectura opresantă, încăperile standardizate reprezentînd antiteza confortului, gratiile de la geamuri, diferența enormă între clădirea cadrelor și cea a deținuților, gardul înalt, întărit cu sîrmă ghimpată și păzit de polițiști înarmați, răceala cadrelor, ținuta degradantă a celorlalți arestați, hainele lor uzate, rupte, murdare, mirosind puternic a transpirație, prea mari sau mult prea mici pentru statura lor, dîndu-le un aspect jalnic, încălțămintea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de fonduri, mare parte din sumele primite de la bugetul statului au fost canalizate către sporirea siguranței, achiziționării de noi mecanisme de represiune: arme tot mai sofisticate, sisteme de supraveghere electronică, ziduri tot mai înalte, mai bine păzite și întărite cu garduri cu curent electric, mascați tot mai numeroși, mai bine plătiți, mai bine echipați. Cele mai multe închisori vechi și inadecvate au fost modernizate cu sisteme de pază și intimidare a deținuților. În plus, au apărut după 1997 noi închisori (în special Rahova
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pușcăriilor (s-au instalat camere de luat vederi, care au produs numeroase alarme false și deficiențe tehnice din cauza unui personal necalificat să le utilizeze), cît și la punctele de lucru (care au fost dotate cu foișoare de pază, împrejmuite cu garduri și păzite de tot mai mulți subofițeri) au implicat cheltuieli foarte mari. Modernizările minimale impuse de regulamentele internaționale (WC-uri și instalații sanitare în toate camerele de detenție, cabinete medicale în toate pușcăriile, hrana la anumite standarde etc.) au necesitat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pahare. La mulți ani. O iau în brațe și-o pup. Reportaj Îmi iau bicicleta și ies din cameră. Afară e soare. Se aude un bubuit îndepărtat. Ritmic. Trei bătăi pe secundă. Zona în care stau e împrejmuită de un gard viu înalt. Mă sui pe bicicletă. Peste un minut ies din incintă și mă îndrept spre plajă. Trec pe lângă hotelul în care am stat acum douăzeci și două de veri, în calitate de concurent la Gala Tânărului Actor. Pe-afară, hotelul arată
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
găsea fără rost efortul ei. Atunci stăpânul îi arse o biciușcă usturătoare pe spinare, încât calul săltă în două picioare, necheză puternic, se îndreptă în galop spre un colț al curții, se întinse ca un arc și sări ușor peste gardul nu prea înalt din nuiele de răchită. Îndată ce se văzu în ulița goală, porni aiurea, nehotărât. Când stăpânul venea în grabă, strigând în fel și chip, o luă la goană. Țăranul alerga neîncetat, dar aproape să-l prindă de grumaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dorință arzătoare de cunoaștere, o încercare prematură de a ne elibera, chiar și pentru câteva ore, de sub tutela părinților. Mai degrabă, ei, ceilalți, aveau nevoie de libertate, eu eram liber. Leneveam ziua întreagă la umbra unui copac sau la umbra gardului să văd cine vine și cine pleacă pe stradă. La ora aceea nu trecea nimeni și atunci mă gândeam la tata, doream să ajung la vie, pe deal. Eram mândru că aveam unde să mă duc, în vreme ce ceilalți copii stăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Și femeia cu andrelele în mână îl trimite, uneori, pe bărbatul ei să cumpere vin de la noi... Anul ăsta o să beau tot mustul, să nu mai facem vin. O să iau o cană mare de must și-o să mă cocoț pe gard să-i fac în ciudă. Tata mă lasă să beau cât vreau eu... Uneori, îmi spune râzând să beau mai puțin, să nu mă doară burta. Poate să mă doară, o să beau tot, până la ultimul strop! Stau la umbră sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]