11,589 matches
-
operei eminesciene ca un tot unitar oferă șansa descoperirii adevăratei măsuri a scrisului lui Eminescu, dincolo de rigiditatea unor instrumente de lucru sau de prejudecăți procustiene de interpretare. Poezia, proza, teatrul, publicistica, fiecare în parte relevă imagini ale lui Eminescu, dar geniul eminescian este oferit doar de întregul creației. În această perspectivă, ignorarea uneia dintre aceste dimensiuni nu poate decât să afecteze receptarea lumii de sensuri pe care o propune scrisul poetului. Vorbind despre cele două "vocații paralele" ale lui Eminescu, creația
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale lui Eminescu, creația literară și publicistica, Șerban Cioculescu subliniază: "A nesocoti, dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea sa ziaristică înseamnă a trece cu vederea unul din modurile prin care ni se relevă geniul eminescian"161. Percepută ca un domeniu care prejudiciază imaginea poetului 162, jurnalistica reprezintă, alături de creația poetică, un spațiu de manifestare a creativității eminesciene. În ciuda diferențelor de substanță a domeniilor de cunoaștere și comunicare cărora le corespund, opera artistică și publicistica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
date fiind multitudinea exegezelor și autoritatea unora dintre interpreți. Ce șansă mai poate avea un cercetător să acceadă la lumea de sensuri a textului eminescian? Ce posibilitate există să străbați platoșa de judecăți formulate de-a lungul timpului în legătură cu creația geniului? Cum să nu fii copleșit de personalitatea celui care pune pietre de hotar în cultura românească? sunt întrebări care preced demersul analitic, obligând la identificarea unor soluții legitimante. "Să vorbim despre Eminescu dinlăuntrul lui", propune Dumitru Irimia într-unul dintre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Al. Paleologu 169 consideră pericolele "encomiasmului simplist" mai primejdioase decât cele ale atitudinilor contestatare și semnalează incapacitatea interpreților de a-și păstra calmul intelectual și afectiv atunci când vine vorba de Eminescu. "Ne-am obișnuit să spunem că Eminescu este un geniu, afirmă Noica. Cu aceasta nu spunem nimic chibzuit și spunem în schimb două lucruri proaste: că Eminescu este, în fond, dincolo de orice explicație; că noi, oamenii de rând, suntem în definitiv dincolo de orice răspundere"170. Fenomenul de mitizare a lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instinctul politic neobișnuit"176. Astfel de remarci se înscriu în tendința generală de supralicitare a creației eminesciene. Operarea unei ierarhizări între opera literară și cea publicistică este lipsită de temei, în măsura în care ambele domenii definesc, în egală măsură, personalitatea creatoare și geniul eminescian. În ceea ce privește gândirea politică a gazetarului, două sunt în principal atitudinile interpreților: pe de o parte, remarcăm susținătorii conservatorismului, care, pornind de la natura principalei publicații la care colaborează poetul, încearcă să demonstreze adeziunea gazetarului la ideologia conservatoare; de cealaltă parte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de o parte de apariția relativ târzie a unei ediții integrale a publicisticii (ultimul volum de publicistică din ediția Perpessicius apare abia în decembrie 1989), iar pe de altă parte de prejudecata că această parte a creației ar afecta imaginii geniului eminescian. Fenomenul receptării critice a publicisticii eminesciene a înregistrat de-a lungul timpului atitudini variate. Atunci când nu face obiectul unor interpretări în marginile textelor, articolele jurnalistului oferă prilejul unor anexări ideologice generate de obiectivele de legitimare ale autorilor. O tendință
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
evidențiază originalitatea și rolul acestuia în procesul de modernizare a presei românești. Capitolul 4 Semioza limbajului politic eminescian Se revine mereu la Eminescu pentru că scrisul său încurajează orice punct nou de vedere, orice interpretare nouă. Ca și scrisul oricărui alt geniu... (Mircea Eliade) 4.1. Semioza delimitări conceptuale Desemnând în mod curent procesul de denotare a obiectelor cu ajutorul semnelor, termenul de semioză (gr. semeiosy >semeiosis) este pus în circulație de filosoful și logicianul american Charles Sanders Peirce, fiind asumat ulterior de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu exploatând munca altora. Nu avem nimic de zis dacă Serurie se va ocupa cu cinstita cismărie, Bosnagi cu zidăria. Dar în capul unui stat român nu se cade să vedem aproape esclusiv numai oameni străini, incapabili de-a pricepe geniul poporului nostru și, până la un grad oarecare, incapabili de a-l iubi și de a-l cruța"278. Rândurile de mai sus exprimă o atitudine constantă a jurnalistului pentru care orice amestec din afară nu poate decât să împiedice evoluția
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în articole precum: "Icoane vechi și icoane nouă", din decembrie 1877, "Studii asupra situației", din februarie 1880, și "Patologia societății noastre", din ianuarie 1881. "A administra? se întreabă gazetarul într-unul din studiile sale. Dar întrebatu-s-au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciunii și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sublinia în articolul "Un nou Eminescu apăru..."503 potențialul imens al manuscriselor, în configurarea unei noi ipostaze a personalității creatoare a poetului. La rândul ei, editarea integrală a publicisticii eminesciene, finalizată în decembrie 1989, dezvăluie publicului o latură inedită a geniului eminescian, profilând imaginea unui jurnalist ancorat în problematica timpului, apărător vehement al valorilor naționale și profund cunoscător al realităților sociale. Apariția publicisticii a impus reevaluarea imaginii luciferice, pe care o instituise opera artistică, și redimensionarea creației eminesciene în ansamblul ei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
generațiilor posteminesciene, continuă însă să împiedice dezvoltarea unei relații firești cu opera poetului și să favorizeze circulația unor etichete procustiene, devoțiunea pentru Eminescu sfârșind în cele din urmă într-o obnubilare. "Ne-am obișnuit să spunem că Eminescu este un geniu. Cu aceasta nu spunem nimic chibzuit și spunem în schimb două lucruri proaste: că Eminescu este, în fond, dincolo de orice explicație; că noi, oamenii de rând, suntem în definitiv dincolo de orice răspundere"515. Comoditatea unei astfel de atitudini a făcut
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le îmbogățească și să le nuanțeze. Din această perspectivă, lectura contrastivă a creației beletristice și a publicisticii relevă o serie de teme și mijloace de expresie comune. În esență, atât creația poetică, cât și publicistica reprezintă moduri de manifestare a geniului eminescian, reflectând atitudini fundamentale față de lume și de semeni și contribuind la receptarea in integrum a personalității creatoare a lui Eminescu. Fără ca ipostazele jurnalistului și poetului să se suprapună în totalitate, dinamica celor două permite înțelegerea spiritului eminescian, cu formele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ecartului dintre întrebările jurnalistului și întrebările interpretului. Lumea de sensuri a operei eminesciene prinde contur odată cu înaintările pe care le operează lectura, iar textul articolelor continuă să ofere teren generos pentru analize rafinate, subtile, menite să evidențieze natura proteiformă a geniului eminescian. Neobosita întoarcere la textul eminescian se dovedește plină de semnificații și are la bază conștiința că ceva din lumea de sensuri a creației poetului scapă încă înțelegerii noastre. Am dorit să arătăm, în lucrarea noastră, că fiecare dintre etichetele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un pol de civilizație artistică care prin Dijon, Beaune, Bourges, Gand sau Bruxelles, susține comparația cu Italia. Către 1470, Ludovic al XI face o impresie jalnică pe lîngă Carol Temerarul. Dar, stăpîn pe armata sa, pe finanțele refăcute și pe geniul său diplomatic, el știu să-i adune pe toți cei alsacieni, loreni, elvețieni... pe care îi înspăimîntau ambițiile Marelui Duce de Occident. De două ori bătut de elvețieni, Carol moare în mod lamentabil în 1477 în fața orașului Nancy, pe care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în interiorul trupelor cuceritoare care, după Fleurus și intrarea în Belgia, sparg coaliția și deschid calea către Marea Națiune purtătoare a idealului revoluționar. Prusia, Spania și Olanda semnînd pacea în 1795, rămîne să se joace partida cu Austria. Și acolo strălucește geniul militar și politic al lui Bonaparte. Într-un an cu o fulgurantă campanie în Italia (aprilie 1796-aprilie 1797), el îl constrînge pe împărat să încheie pacea de la Campoformio (octombrie 1797) și devine salvatorul republicii și reorganizatorul Europei. Aceasta vede născîndu-se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
conține 44 și "Marele Imperiu" controlează 82 de milioane. Fulgurantă, traiectoria se termină cu un dezastru, dar, totodată desăvîrșește construirea unei legende care va hrăni visurile și uneori acțiunea generațiilor viitoare. Condițiile epopeii. Napoleon are două atuuri, armata sa și geniul său. Armata este cea pe care au făurit-o puternica demografie a Franței, zece sau cincisprezece ani de lupte și atașamentul la valori sigure, dragostea pentru Republică sau fidelitatea față de șeful victorios, în trei cuvinte numărul, experiența, idealul. În schimb
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atașamentul la valori sigure, dragostea pentru Republică sau fidelitatea față de șeful victorios, în trei cuvinte numărul, experiența, idealul. În schimb, nu se fac inovații nici în echipamente, nici în metodele războiului: victoriile au fost repurtate, înainte de toate, cu picioarele soldaților. Geniul său constă într-un extraordinar simț al terenului, pe spațiile mari ca și pe cele mici, o capacitate de a presimți logica adversarului, un dinamisn imperios care antrenează oamenii (în trei zile, din 13 pînă pe 16 ianuarie 1797, divizia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Massena face o sută de kilometri pe jos și participă la trei bătălii victorioase), un simț al manevrei care se impune dușmanului și îl obligă să suporte locul și condițiile luptei. Dar Împăratul nu lasă nici o inițiativă subordonaților săi și geniul său este cel al unui om singur. Dușmanii săi își vor aminti aceasta la timpul cuvenit. Ascensiunea. Prin raportare mai ales la Anglia, se construiește o politică externă care, puțin cîte puțin, devine europeană și, prin aceasta, excesivă. În ceea ce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui 1812: din 675.000 de oameni care trec fluviul Niemen în iunie 1812, 18.000 revin (alții vor urma mai tîrziu) în decembrie. După Rusia, sînt pierdute în 1813, Germania, Olanda, Italia, Spania. Campania din Franța (1814) vede renăscînd geniul militar al generalului armatei din Italia, dar trădarea corpurilor constituite cîștigă. Imperiul este măturat; Napoleon abdică la 6 aprilie 1814 și pleacă în Insula Elba. În doi ani visul s-a prăbușit deci: el renaște totuși. Din Insula Elba, Napoleon
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
același timp în care capitulau armele sale, fie să păstreze sistemul de opresiune și de delațiune care a fost construit pe dezastru, acești oameni, spun, vor face bine să renunțe la iluziile lor. Franța nu este Prințesa adormită pe care geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța eliberată nu va voi nici să reia drumul prăpăstiei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală ar fi proprie geniului religios iudaic, pentru care Dumnezeu lucrează dinamic, prin istorie și în istorie, pentru ca, în cele din urmă, să aducă istoria la împlinire în cetatea lui cerească. în schimb, gîndirea greacă antică, pentru care cosmosul este co etern cu principiul său
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
peisajul cosmic și peisajul sferei cerești decît după ce a suportat interior o răsucire a perspectivei, după ce a trecut de la capacitățile umane la cele trans-umanate de cunoaștere. întîlnirea ochilor Deși experiența relatată de Dante e tot atît de aparte ca și geniul lui, el nu face totuși decît să dea expresie excepțională unei concepții tradiționale comune. Coprezența celor două perspective nu este, în fond, refuzată experienței curente. Dacă, într-o biserică răsăriteană oarecare, te așezi în centrul naosului și ridici ochii, realizezi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
economice de bază - agricultura și negoțul cu produse agricole - șipotenii s-au preocupat din timpuri vechi și de meșteșuguri. Dacă privim în urmă cu câteva secole, descoperim că în zonă erau prezente meșteșugurile prin tot felul de „utilaje” țărănești datorate geniului creator al populației locale: mori de apă, pive, războaie de țesut etc., unele dintre ele mai păstrându-se încă în unele gospodării. Ca meserii erau consemnate cele de croitori, cojocari, zidari, dulgheri, răchitari, țesători etc. Poziția geografică în cadrul Câmpiei colinare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
perspectivă asupra creativității care să aibă autoritate deplină și nici tehnici standardizate de măsurare a acesteia. Creativitatea a fost atribuită, de-a lungul timpului, intervenției divine, proceselor psihice cognitive, mediului social, trăsăturilor de personalitate, șansei și a fost asociată cu geniul, cu bolile mintale și simțul umorului. Creativitatea este o trăsătură de personalitate care e necesar să fie Încurajată Încă din copilărie prin cultivarea respectului de sine, ea nu este doar un har dăruit de divinitate, ci este Însăși exprimarea de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]