9,551 matches
-
Până la începutul războiului în 1914, compania a transportat, printre altele, 101.670 emigranți din Austro-Ungaria în Statele Unite. Avântul economic al Monarhiei Dunărene este legat în special de numele lui Francisc Iosif I, care poate fi citit, ca mai demult, pe inscripțiile multor mărețe clădiri vieneze construite în vremea lui. După ce în 1857 împăratul a ordonat demolarea fortificațiilor medievale ale Vienei, s-a făcut loc pentru un bulevard care să înconjure în întregime centrul orașului. De-a lungul acestui bulevard terminat în
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Din perioada în care au fost atestate, varietățile de limbi germanice au fost împărțite în trei grupe: limbi germanice de vest, de est și de nord. Relația exactă dintre ele este greu de determinat doar din evidențele rare provenite de la inscripțiile runice, dar se știe că ele au rămas mutual inteligibile în timpul Perioadei de Migrații , astfel unele varietăți individuale sunt dificil de clasificat. Unele inscripții runice datând din secolele XVIII și IX au supraviețuit (cum ar fi Piatra Eggjum și Piatra
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
de nord. Relația exactă dintre ele este greu de determinat doar din evidențele rare provenite de la inscripțiile runice, dar se știe că ele au rămas mutual inteligibile în timpul Perioadei de Migrații , astfel unele varietăți individuale sunt dificil de clasificat. Unele inscripții runice datând din secolele XVIII și IX au supraviețuit (cum ar fi Piatra Eggjum și Piatra Rök), unele texte în alfabetul latin din secolul al XII-lea au supraviețuit (Íslendingabók), și unele poezii scandinave datează cel mai devreme din secolul
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
Aurelian s-au confruntat cu năvălirile dacilor liberi, sprijiniți de goți. Fostul guvernator al Moesiei și împărat, Decius, a dus războaie cu carpii și goții și a reorganizat provincia, sprijinind orașele din Dacia după expedițiile de jaf ale goților conform inscripției descoperite la Apulum, prin care colonia îi mulțumea împăratului prin oferirea titlului de reîntemeietor al Daciilor. Pentru apărarea Daciei, erau necesare trupe numeroase. Conform surselor, armata Daciei era estimată la 30-40 000 de soldați, o zecime din trupele Imperiului. Armata
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Aelius Aruistides, Polyaion și în lucrurile Oracula Sibyllina și Historia Augusta. Eusebiu din Cezareea amintește triburile dacice aflate în conflict cu Marcus Aurelius la granița dunăreana. Dacii liberi din vest și-au păstrat organizarea politică și militară proprie, conform unei inscripții de la Romă care o menționează pe Zia, fiica unui tarabostes dac, Tiatus. În Historia Augusta scrie că în timpul lui Commodus, triburile de mauri și de daci au fost învinse, iar Dio Cassius scrie că Sabinanus a adus sub ascultare 12
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Dio Cassius amintește că Dacia a fost amenințată cu invazia în timpul lui Caracalla și Macrinus, provincia fiind pustiita, precum și în timpul lui Maximus Tracul ce a purtat războaie cu dacii. Decius, Gallienus și Aurelian au primit titlul de "dacicus" în anumite inscripții. În Historia Augusta scrie că în cursul reprimării răscoalei monetarilor, împăratul a pierdut 7000 de soldați, printre care și daci proveniți din cei supuși împăratului în timpul luptelor și înrolați în armată română. Apar daci sculptați pe arcul de triumf de la
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în Basarabia actuala până în sudul Galitiei, Polonia. Locuiau în zona Carpaților nordici și au rămas independenți până în secolul ÎI. Aparțineau grupelor tracice. Sunt atestați de Ptolemeu printre cele mai importante 15 triburi dace. Au creat cultură Lipită, atestata arheologic. O inscripție atestă un rege, Pieporis, cu care orașele că Piroboridava , Tamasidava, Utidava și Trifulon erau asociate. Existau două triburi de costoboci la un moment dat: transmontanoi ce locuiau în extremitatea nordică a Carpaților, locuind la Setidava și costobocii din Dacia Română
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
după domnia lui Traian, unele fiind recrutate în secolul III. Chiar au fost daci ce au ocupat funcții în armată și în administrație, ca Regalianus, un dac romanizat ce a fost general și guvernator al Illyricumului în timpul lui Gallienus. În inscripțiile latine din provincie apar nume traco-getice, aparținând autohtonilor, însă în număr mic: 2% din umele proprii atestate epigrafic, asta pentru că populația dacica ce locuia în zona rurală nu era foarte alfabetizata. Dacii din elită aristocratica au primit cetățenie română și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de olărit. Erau des întâlnite cărămidăriile și atelierele de opaițe și statuiete. Producția meșteșugăreasca și agricultură s-au intensificat, ceea ce a dus la dezvoltarea unui comerț intens.Numeroși negustori de origine orientala sunt atestați în inscripții. Existau și un schimb cu celelalte provincii române și în afara pe langă comerțul intern. Dacia trimitea aur extras din mine la Romă, iar în provincii trimiteau cereale, sare, miere, ceară, lemn, țesături, piei, primind în schimb stofe, undelemn, vinuri superioare
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
celelalte provincii române și în afara pe langă comerțul intern. Dacia trimitea aur extras din mine la Romă, iar în provincii trimiteau cereale, sare, miere, ceară, lemn, țesături, piei, primind în schimb stofe, undelemn, vinuri superioare și articole de lux. Conform inscripțiilor și monumentelor artistice descoperite, locuitorii provinciei române venerau o varietate extraordinară de divinități: Se manifestă sincretismul, fenomen ce constă în contopirea divinităților similare, dar de origine diferită într-una singură. Este răspândit cultul lui Iupiter Dolichenus, divinitate sincretica născută din
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cimitire gepide și autohtone. Au fost învinși de longobarzi în 567 și avari, gepizii fiind împrăștiați și asimilați de autohtonii teritoriilor stăpânite de ei. Pătrunderea goților în zona nord-pontica a determinat apariția unei noi noțiuni etno-geografice: Gothia, fiind atestata în inscripția de la Frigia, în care este menționată Gothia și Carpia, făcând referire la ținuturile de la Bug și Nistru, de unde își porneau raidurile de pradă. Pe emisiunile monetare lui Constantil de la Trier, apare legendă Gothia alături de Alamania, Francia și Sarmatia, populațiile respective
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de 7.000 de "Nuraghe". Se crede Shardana au venit în Sardinia din estul Mediteranei, în aproximativ secolul XX î.Hr. Se știu puține despre acești oameni, a căror nume (care probabil înseamnă "oamenii de la mare") a fost găsit în câteva inscripții egiptene, fiind dezvoltate mai multe ipoteze după unele studii lingvistice; după acestea, orașul Sardis (Lydia) ar fi fost punctul lor de pornire, din care ar fi ajuns la Marea Tireniană, divizându-se între sardinieni și etrusci. O provincie romană și
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
organizații internaționale. În principalele țări francofone există și o legislație referitoare la limbă. În Franța este vorba de „legea Toubon” din 1994, care prevede în ce documente și situații este obligatorie folosirea francezei: prezentarea bunurilor și serviciilor, informațiile destinate consumatorilor, inscripțiile și informațiile din locurile publice, contractele încheiate de persoane publice, contractele de muncă, ofertele de serviciu, documentele interne destinate salariaților în întreprinderi. Se prevede de asemenea că limba de predare în învățământ este franceza. Această lege conține și sancțiuni. În
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
fiecare nivel fiind așezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz și argint. Această urnă a fost lucrată în 1835 de Saraga Itchok ben Moische, În patrimoniul lăcașului s-a mai păstrat și o frumoasă perdea cu șapte triunghiuri și o inscripție în ebraică din care rezultă că a fost realizată în 1767, deci la numai un an de la construirea actualului edificiu. Faptul că Sinagoga se află atât de aproape de Biserica "Sf. Ioan", nerespectându-se tradiționala distanță de 150 de "stânjeni" (aproximativ
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
sat : Visterniceni. În 1772 unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul părții de sud-est a moșiei Visterniceni. Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Împărați Constantin și Elenă pe pereții căreia în rând cu alte inscripții se poate citi: „ ... această Sfântă biserică a fost înălțata din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, în anul 1777". Pînă în 1812 tîrgul moldovenesc se ridică pe malul Bîcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
afirmație este susținută și de descifrarea anului 1700 pe o cruce de piatră aflată în cimitirul bisericii și care a fost descoperită de către preotul Dimitrie Popovici, parohul bisericii noi din Adâncata în perioada 1935-1974. Pe această piatră se află următoarea inscripție: "„Supt această piatră odihnește trupul roabei lui Dumnezeu Gafița fiica preotului Dimitrie ot satul Adîncata văleat 1700”". Biserica ar fi ars în totalitate în secolul al XVIII-lea. Pe locul bisericii arse a fost construită o altă biserică, mai extinsă
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
2001 a fost zidit un lumânărar în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II. În curtea bisericii se află două cruci vechi de piatră, pe care se citesc cu greutate și nesigur următoarele inscripții în limba română cu caractere chirilice: "„L(a)m scris eu ctitori Petru ot Bot(o)șani”" și "„Supt ac(e)astă cruci odihnești trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din ...”". Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
inscripții în limba română cu caractere chirilice: "„L(a)m scris eu ctitori Petru ot Bot(o)șani”" și "„Supt ac(e)astă cruci odihnești trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din ...”". Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile parțial șterse de vreme. este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
anul 1960, s-a precizat că palatul în care locuia pârcălabul cetății avea 10 încăperi și trei bazine. Era ridicat deasupra unei moschei construite în timpul dominației Hoardei de Aur. Pe una din lespezile din piatră a bazinului s-a păstrat inscripția în limba arabă: „"Această moschee a ordonat să fie construită evlaviosului binefăcătorul Alih...san"”. La sfârșitul sec. al XV-lea, palatul a fost distrus, iar la începutul sec. al XVI-lea aici au locuit orășeni.
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
este înfățișat cu mâna dreaptă ridicată în sus, iar în mâna stângă ținând o carte deschisă, pe filele căreia se află înscrise principiile reformei religioase pe care a promovat-o în Transilvania. În partea din față a piedestalului se află inscripția "Honterus 1498-1549". Una dintre cele mai importante activități ale sale, cea tipografică, este ilustrată de reliefurile de pe părțile laterale ale piedestalului. La festivitatea de dezvelire a statuii au participat Ioan Micu Moldovan, ca reprezentant al Academiei Române, Ilarion Pușcariu și dr.
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
Un vultur așezat pe un soclu de piatră simbolizează eroismul celor căzuți. La 7 iulie 1921, în cadrul unei ceremonii închinate eroilor, a fost dezvelit monumentul, iar corul Banatului, dirijat de Ion Vidu, a intonat muzică militară și patriotică. Pe o inscripție se poate citi: Patria recunoscătoare scumpilor săi fii. Nu vărsați lacrimi pe mormintele eroilor ci mai curând slăviți-l în cântece, așa ca faima numelui lor să rămână un ecou în legenda veacurilor."" În parcul central al orașului a fost
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
5iulie 1935. În Piața Unirii din Brașov se află un important monument al eroilor din Primul Război Mondial, dezvelit în 1939 de către "Reuniunea Femeilor Române". Monumentul infățișează un soldat român cu arma în mână, în poziție de atac. Pe o inscripție se poate citi însemnarea: ""Recunoștință eroilor desrobitori de neam"". Statuia lui Andrei Mureșanu din Brașov, operă a sculptorului Virgil Fulicea, a fost dezvelită în anul 1973. Este amplasată în apropierea Teatrului Dramatic din Brașov. Statuia lui George Barițiu din Brașov
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
trei trepte. Fațada avea un portal cu două coloane, cu un arc orb deasupra sa cu trei lobi mai sus. Suprafața interioară a chivotului și timpanul său erau acoperite cu decorațiuni florale; în friza de mai sus se afla o inscripție în limba ebraică. Secțiunile laterale erau portaluri cu coloane duble sprijinind arcuri oarbe în formă de potcoavă, cu panouri decorative. Cele trei secțiuni aveau deasupra lor vârfuri cu motive florale. Locurile pe scaune în partea centrală a sălii, precum și în
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
statului, plachete comemorative, s-a alcătuit un pliant de către Complexul Muzeal Bucovina și s-a dezvelit o placă comemorativa de marmură pe zidul de piatră ce înconjoară incinta bisericii, din inițiativa parohului Ioan Hapenciuc. Pe această placă se află următoarea inscripție în limba românească veche: ""Urmând pildă svânta și râvna ce au pohtit la rădicarea den temelie a acestei biseici domnești, dăm știre tuturor locuitorilor pământului românesc că den curgerea vremii șanț ani 650 preste zidirea ei. Iar noi cei vremelnici
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
biserica adăpostește mai multe pietre funerare din secolele XVI-XVII, împodobite cu elemente sculpturale de epocă. Cea mai veche piatră funerară este a unui armean și are ca motiv ornamental o floare ieșind dintr-un vas. Pe ea se află următoarea inscripție în limba armeana: ""Aceasta este piatră de mormânt a răposatului Marcu, fiul preotului Sahag, care a murit la 1553"". Un anume pan Nicolae a înfrumusețat două morminte din pronaos, care aparțineau părinților săi: negustorul Lazăr și soția sa, Teodosia. Piatră
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]