9,120 matches
-
iulie 2002 Ce e anormal? Fostele gimnaste românce au apărut dezbrăcate într-o revistă pentru adulți din Japonia. „Frumoase mai sînt fetele noastre, mînca-le-ar tata!“ Remarca îi aparține lui Nicolae Vieru, președintele Federației de Gimnastică, și are în ea puțină ironie. Trecînd în registru serios, preafericitul bîrnei și al paralelelor românești conchide că „e puțin penibil“, cuantificînd de la înălțimea statutului său septuagenar decența planetară. Nu e deloc penibil, e normal. Fostele gimnaste sînt femei normale, supuse legilor biologice. Sînii Laviniei au
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de crepuscul al răstignirii, ei își revarsă noaptea spiritului lor peste ființa cristică. Asemeni erupției unui tezaur al demonizării, din fluxul de întuneric ce răspunde refuzând chemărea cristică, răsună ecourile mândriei nestăvilite, invidei agitate, vicleniei ce lovește de sub scutul ascunderii, ironiei perfide, lascivității primejdios-surâzâtoare, brutalității animalic-neostenite, efervescenței calomniei, insensibilității non-compasiunii și cruzimii ce sfâșie glacial. Aceste ecouri, având drept substanță lipsa autenticei credințe și a iubirii de semeni, izbesc aura ființei cristice torturate precum săgețile de fulger o sferă impenetrabilă. Globul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
E. Lovinescu, Vladimir Streinu, Mihail Dragomirescu. În 1927 scoate, cu G. Nichita, revista Sinteza. De reținut articole despre Eminescu și Arghezi. Mai colaborează la Sburătorul, Gândirea. Din acești ani datează polemica lui G. Călinescu cu reprezentanții noii spiritualități. Mai târziu ironia lui se extinde și asupra ortodoxiștilor, în scrierile cărora, zice criticul, coboară sfântul mucenic Evlampie, sfântul ierarh Averahie, preafericitul Mamant etc. 1928 Scurt popas timișorean, ca profesor. 1930 Scoate revista Capricorn (nr.1 și 2, 1930), din care reținem eseul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reprezintă o colecție de instantanee umoristice de epocă, confruntări între bonjuriștii cu frace și legături albe la gât, semănând a "ciocli din Paris" și a "ahtori nemți", stârnind ilaritatea bătrânilor, care la rîndu-le, împiedicați în anterie, răscopți în giubele, suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oameni și animale). Ca o culme de rezistență la civilizație e citabil cazul lipovenilor din Deltă care emigrează în Siberia de răul legilor: Nu mai putem trăi aci, sunt prea multe legi. Nu mai e chip de stat din pricina legilor." Ironia față de inutila complicație a vieții civile o strecoară autorul în istorii al căror agent epic este formalismul excesiv. Vameșul unui port măsoară riguros locul ocupat de o cireadă de vite ce urmează a se îmbarca și nu admite nici un fel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
miezul valabil al piesei. Întors la basm, dramaturgul regăsește tot farmecul din Înșir'te, mărgărite. Tebaida, Atrizii sunt reluări foarte spectaculoase de teme tragice cu lăudabilă tehnică teatrală, Don Juan reinterpretează pe celebrul erou ca un inamic al fariseismului, cu ironii pentru intoleranță care aduc aminte de Torquemada lui V. Hugo. Și tablourile sunt la fel de fastuoase: o cameră neagră cu un catafalc între făclii, o piață publică în care Abrahamo Balmaseda țipă că și-a omorât fata sedusă de Don Juan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
credulitatea babelor. Remarcabilă, afară de măreția halucinației, este posibilitatea raporturilor sociale ieșite din noua ordine de lucruri. Turburarea autorităților, răsturnarea vieții zilnice sub imperiul miracolului sunt văzute cu un mare simț al evenimentelor fantastice. Apocalipsul cel mai grandios se amestecă cu ironia, în pagini excepționale. DEMOSTENE BOTEZ Fundamentul poeziei lui Demostene Botez este "sentimentalismul", proclamat cu onestitate chiar de poet în subtitluri justificative, ca spre a preântâmpina discreditul cu care critica primește o astfel de atitudine. Sentimentalismul nu e ingenuu, și controlat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corespondent în orașele glodoase și despopulate ale Moldovei. Iașul devine o cetate moartă, un Bruges în drumul Crîmului. De altfel aci e un romantism degenerat. Tot ce e grandilocvent romantic și sfâșietor în ordinea sentimentului e surprins cu o înduioșată ironie în mediu burghez, provincial. Se subliniază deci grotescul sublimităților degradate, solemnitatea în caricatură, demodarea, banalitatea, fără a se apăsa umoristic, numai cu o ușoară comprimare intelectuală a unei emoții prea vibratile prin natura ei. La acest contrast se adaugă elemente
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Norvegia. Maupassant e "sentimentalul Maupassant" plin de idei "burgheze", La Bruyère un onest adunător de nume grecești, La Rochefoucauld un fabricant de maxime. Molière e indecent și încărcat de "ziceri nobile", al său domn Jourdain fiind și el un "burgez". Ironia e totală în contra "literaților francezi de fabricație pur națională" și nu scapă de ea decât doi hibrizi: Anatole France, pastișorul de clasici, și Proust, care reprezintă pentru critic "un capital cu deosebire solid în tezaurul de glorie al spiritului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Talentul de scriitor îl indică printre primele rânduri ale literaturii noastre. Portretele, unele analize - aceea a lui Sadoveanu, atmosfera conferințelor lui Iorga, a lui Goga, Eminescu, Topîrceanu, Rebreanu, Arghezi și câte altele -, bogăția infinită de observații, de caracterizări sclipitoare, spiritul, ironia, pătrunderea psihologică, bogăția informației, a punctelor de vedere, depășesc superb și de departe insuficiențele și lacunele. Ele fac parte din natura fatală a creațiunilor omenești de mare calitate, unde eroarea și detaliul, ele înșile, sporesc energia creațiunii și originalitatea de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poem epic!î Veacul vostru de glorie au sosit sub figura unui tom în 8o plin de versuri sucite și de idei încă și mai sucite. Bucurați-vă, patrioților" etc..., după care urmează o bătaie de joc, căreia îi lipsește ironia și conciziunea, iar nu tendința și punctul de plecare, ca să fie maioresciană. În 1867, la apariția Convorbirilor, Alecsandri le felicitează, pentru că pe steagul lor e scrisă și lupta împotriva prostuluigust 1 . * Vasile Alecsandri are un loc special între criticii din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
palpabil (dar e valabil!), El este doar o simplă energie, Fără mânie că și-n propriul trup se simte în chirie, N-are etnie, în schimb, are o întreagă galaxie Unde își găsește liniștea oarbă într-o surdo-mută gălăgie. Ce ironie, când comedia se transformă într-o tragedie Si, deși bogat spiritual, moare în sărăcie Ce magie că, deși n-o să mai fie, Moartea nu-l împiedică să fie prezent pe vecie. Ce parodie... Se spune că moartea e vie Și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și mama Ileana, fără vedere, trăiește și se bucură de viața feciorilor ei care vin de departe ca să se bucure cu mama lor. UNCHIUL CRISTEA Un alt frate al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran sărac. După ce s-a căsătorit s-a mutat în satul Domnița. După anul 1944, fiul lui „nenea Cristea” a devenit electrician, iar fiica, Mihaica, -botezată de mama a ajuns
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că te cobor de pe linia superioară pe care ai trăit, mă tem să nu te prezint ca pe o oarecare, pe tine excepț ia vieții, așa cum gândea bietul Eminescu despre urmașii săi . Și-n convoi de-nmormântare, falnic ca o ironie, va vorbi un mititele, nu slăvindu te pe tine, lustruindu-se pe el, sub a numelui tău fală. Mămica mea scumpă, tu ai fost aurul și piatra pe care nau băgat-o în seamă zidarii. Dacă un inel de aur
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se poate întâmpla și nouă, ca și femeiei din Ucraina, căreia i se uciseseră șapte fii de către bolșevici, care, mamă zdrobită, a privit către cer, și a strigat: Doamne, dacă mai exiști, ar trebui să-mi ceri iertare. Ca o ironie, ca o batjocură, și pentru suferințele și nedreptățile făcute direct ei, dar și pentru teroarea la care erau supuși fii ei, mamei noastre atât de oropsite i s-a acordat decorația „gloria maternă”, ca un straniu, diavolesc hohot de râs
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aceste afirmații din tinerețe și ar fi avut ocazia s-o facă. Este, probabil, cel mai important motiv pentru care G. Călinescu, în 1930, îi ține sub tăcere acreditând, însă, printr-un soi de compensație ce ține mai degrabă de ironia istoriei, îndoiala amintitului Radu Popea rămas în ziare vechi și incomode. Mai vedem, însă, că această afirmație răspicată a asasinării lui Eminescu în spital apare tocmai în ziarul Universul, acolo unde se „refugiaseră” tinerii colaboratori în 1889, după moartea poetului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai participă la tipărire), devenită cartea populară a lui Eminescu, ieftină, în tiraj de masă, accesibilă mai ales tinerilor. Tot în 1893, Frații Șaraga scot ediția Mihail Eminescu: Diverse. Cu o prefață de I.L. Caragiale (cuprinzând textele acestuia „în Nirvana”, „Ironie” și „Două note”) cu o parte din proza ziaristică a poetului și cu o anexă cuprinzând „Diferite acte” oferite spre publicare de către Cornelia Emilian ca să justifice banii strânși prin chetele organizate sub patronajul ei în 1887-1888. Găsim, aici, mai întâi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în literatura noastră. Împreună cu Odobescu ĭel stă în fruntea stiliștilor românĭ deșì între amândoĭ există o mare dëosebire. Ĭel ĭe adevăratul tip al românuluĭ cu calitățile luĭ marĭ și cu defectele luĭ de rasă. Inteligență aleasă, prezență de spirit, humour, ironie fină, sarcazmul cel maĭ mușcătorĭŭ, maĭ presusde toate caracter sentimental și entuziast, având totdeauna la îndemână un fond nesecat din înțeleapta filosofie a poporuluĭ român și posedând în cel maĭ înnalt grad puterea de a ne surprinde ĭel are acela-sĭ
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deformată de urgențele acțiunii, dar unde este totuși reținut mai ales ceea ce este important în acțiunea iminentă. Se face auzit acest apel la virtu care dă o notă tonică la ceea ce Aron va numi mulți ani mai târziu, cu oarecare ironie, "machiavelismul său moderat": Regimurile totalitare ale secolului al XX-lea au demonstrat că, dacă există o idee falsă, este aceea că administrarea lucrurilor înlocuiește guvernarea persoanelor. Ceea ce a apărut foarte clar, este că, atunci când vrem să administrăm toate lucrurile, suntem
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
chiar dacă activitatea creatoare depinde de nivelul de cunoștințe. Cu toate acestea, nu înseamnă că în mod fatal, performanțele sunt imposibile la vârste înaintate. Există suficiente exemple care ne îndreptățesc să credem acest fapt. Scriitorul americam O.W. Holmes spunea că . Ironia sorții face ca tocmai scriitoriul în cauză a realizat esența operei sale între 50 și 75 de ani. Platon, care-i credita atât de mult pe tineri, îl asculta pe Socrate care, și după 60 de ani, strălucea de vervă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la devierea de la subiect, visul, neparticiparea, alcoolul, demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine agresiv la adresa persoanei sau instituției care a cauzat frustrarea. Exemple de agresivitate, de la formele mai blânde până la cele grave: ironia, bătaia de joc, calomnia, scrisori anonime, denunțuri la autorități, loviri fizice. Forma cea mai gravă este provocarea morții celuilalt. Transferul. Dacă individul frustrat nu poate acționa direct asupra persoanei sau grupului care i-a determinat frustrarea, agresivitatea trece asupra altor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a intra în rivalitate pentru a obține o laudă, o promovare la serviciu, o ascensiune socială sau un beneficiu sentimental. Agresivitatea poate lua forma directă de revendicare față de persoana de la care se așteaptă să fie preferată, mergând până la ostilitate, ironie, dispreț afișat față de rival. Individul poate extinde aceste sentimente și asupra persoanei care îl preferă sau îl protejează pe rivalul ipotetic, găsind-o vinovată de protecția rivalului. Ultimatumul dat prin acest complex este "el sau eu" și este spus cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ales de atmosferă, din ambele cicluri ale primului volum, Câmpia pierdută și Orașul fără fântâni. Textele din cealaltă carte se cantonează în orizontul satului, alternând narațiunea realistă, de tip „document”, cu portretul, pitorescul limbaj oltenesc cu proza poetică, umorul și ironia cu tonul nostalgic și cu lirismul. „Romanul epistolar” în cinci volume Plâng, iubite prinț se compune din documente personale, dar și din tăieturi de ziare (mai ales după 1991, când atenția se îndreaptă și spre zona politică și socială), fragmente
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid:/ De ce i-ai pus în zid, în loc să-i pui... la zid?” (Zidul Kremlinului). Este la T. o întreagă paletă a atitudinii comice: bonomie și condescendență, ironie, zeflemea, sarcasm și invectivă. Acțiunea de demitizare și demistificare coboară în sfera rutinieră a cotidianului, a familiarului, degradat chiar atunci când pornește de la motive sacre: „Săraci și goi, ca adevărul,/ Ar fi trăit în rai o viață,/ De-ar fi costat
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
I, 146-149; Barbu, O ist., 154-156; Paul Dugneanu, Artificii și spontaneitate poetică, LCF, 1976, 11; Mircea Moga, „Înalta fidelitate”, CNT, 1977, 19; Ioana Dinulescu, Poeți și poezii, R, 1977, 7; Popa, Dicț lit. (1977), 582-583; Valentin F. Mihăescu, Lirism și ironie, LCF, 1978, 13; Marta Alboiu, „Haute fidélité”, REVR, 1978, 1; Mirela Roznoveanu, „Drumul Domnului de Rouă”, RL, 1978, 18; Constantin Dumitrache, „Scrisori de fiecare zi”, R, 1980, 6; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 316-320; Regman, Noi explorări, 40-42; Valentin
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]