9,370 matches
-
Chei străbătute de un fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul s-a strămutat parțial, în prezent vatra satului este pe șes, în lunca Polocinului. Pe vechea vatră a satului Lespezi se mai regăsesc doar câteva case și Biserica reconstruită prin anii 1770. În satul Lespezi se află următoarele monumente istorice: Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial. Acest monument la început, a fost
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
Gherghești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Chetrosu, Corodești, Dragomănești, Drăxeni, Gherghești (reședința), Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Comuna se află la o distanță de aproximativ 40 km de orașul Bârlad. Comuna este alcătuită din nouă sate: Gherghești, Chetrosu, Corodești Dragomânești, Drăxeni, Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Gherghești, Vaslui () [Corola-website/Science/301884_a_303213]
-
formată din satele Chetrosu, Corodești, Dragomănești, Drăxeni, Gherghești (reședința), Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Comuna se află la o distanță de aproximativ 40 km de orașul Bârlad. Comuna este alcătuită din nouă sate: Gherghești, Chetrosu, Corodești Dragomânești, Drăxeni, Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%), cu o minoritate de romi
Comuna Gherghești, Vaslui () [Corola-website/Science/301884_a_303213]
-
Lunca Banului este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Broscoșești, Condrea, Focșa, Lunca Banului (reședința), Lunca Veche, Oțetoaia și Răducani. Localitatea Lunca Banului datează de peste 400 de ani, primele locuințe fiind construite după anul 1550. Numele localității
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Lunca Banului este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Broscoșești, Condrea, Focșa, Lunca Banului (reședința), Lunca Veche, Oțetoaia și Răducani. Localitatea Lunca Banului datează de peste 400 de ani, primele locuințe fiind construite după anul 1550. Numele localității provine de la fostul boier Luca Banu, pe a cărui moșie se găsește așezată azi comuna. Boierul
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Lunca Banului este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Broscoșești, Condrea, Focșa, Lunca Banului (reședința), Lunca Veche, Oțetoaia și Răducani. Localitatea Lunca Banului datează de peste 400 de ani, primele locuințe fiind construite după anul 1550. Numele localității provine de la fostul boier Luca Banu, pe a cărui moșie se găsește așezată azi comuna. Boierul Luca Banu a
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Lunca Banului este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Broscoșești, Condrea, Focșa, Lunca Banului (reședința), Lunca Veche, Oțetoaia și Răducani. Localitatea Lunca Banului datează de peste 400 de ani, primele locuințe fiind construite după anul 1550. Numele localității provine de la fostul boier Luca Banu, pe a cărui moșie se găsește așezată azi comuna. Boierul Luca Banu a participat la încheierea tratatului de prietenie
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, înainte de războiul de la Stănilești pe Prut, în anul 1711. Așezarea se găsește pe valea râului Prut și numără 3.950 de locuitori. Relieful predominant este șesul cu excepția câtorva coline care se întind la vest de satele Lunca Veche, Oțetoaia și Lunca Banului cunoscute de "Chiscul Iepurelui", Pădurea Baștei și Colina "Sacă". Șesul Prutului este brăzdat de apa Prutețului - pârâu în prezent pe cale de dispariție în urma lucrărilor de canalizare efectuate în vederea irigării culturilor agricole din aceste locuri prefolosite
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
înainte de războiul de la Stănilești pe Prut, în anul 1711. Așezarea se găsește pe valea râului Prut și numără 3.950 de locuitori. Relieful predominant este șesul cu excepția câtorva coline care se întind la vest de satele Lunca Veche, Oțetoaia și Lunca Banului cunoscute de "Chiscul Iepurelui", Pădurea Baștei și Colina "Sacă". Șesul Prutului este brăzdat de apa Prutețului - pârâu în prezent pe cale de dispariție în urma lucrărilor de canalizare efectuate în vederea irigării culturilor agricole din aceste locuri prefolosite la cultura legumelor și
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Chiscul Iepurelui", Pădurea Baștei și Colina "Sacă". Șesul Prutului este brăzdat de apa Prutețului - pârâu în prezent pe cale de dispariție în urma lucrărilor de canalizare efectuate în vederea irigării culturilor agricole din aceste locuri prefolosite la cultura legumelor și zarzavatului. În comuna Lunca Banului din județul Vaslui, a fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea clădirii a necesitat trei ani de trudă, sponsorizări, dar mai ales implicarea puternică în acest proiect a membrilor comunității locale, care au strâns de la țărani valoroase
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
ale zonei, ilustrând diversitatea tradițiilor care se păstrează peste veacuri de către localnici. “Materialul etnografic adunat a urmărit să deslușească universul vieții patriarhale din comunitate, diversitatea și specificul ei. Toate piesele au fost colecționate și selectate de la țăranii din satele comunei Lunca Banului”, povestește managerul RECL. În zonă se pot practica turismul de agrement și pescuitul. Dezvoltarea agroturismului reprezintă, o prioritate a comunei Lunca Banului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Banului se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
din comunitate, diversitatea și specificul ei. Toate piesele au fost colecționate și selectate de la țăranii din satele comunei Lunca Banului”, povestește managerul RECL. În zonă se pot practica turismul de agrement și pescuitul. Dezvoltarea agroturismului reprezintă, o prioritate a comunei Lunca Banului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Banului se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,17%). Pentru 2,83% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
fost colecționate și selectate de la țăranii din satele comunei Lunca Banului”, povestește managerul RECL. În zonă se pot practica turismul de agrement și pescuitul. Dezvoltarea agroturismului reprezintă, o prioritate a comunei Lunca Banului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Banului se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,17%). Pentru 2,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca râului Ibana. Relieful poate fi caracterizat în general drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele mai înalte sunt în cele două culmi interfluviale aproape paralele în estul și respectiv vestul comunei
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
în raport cu distanță față de albia râului . De o parte și de alta a râului Ibana apare aspectul de șes .Cotele cele mai înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447,8 m, Dealul Lunca 382,5 m. În vestul satului Ibănesti este o cotă de 357,8 pe Dealul Oblic. În vestul satului Putu Olarului este o cotă de 298 m pe dealul Buciog. În estul comunei cea mai înaltă cota este 297 metri
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Solurile bruno -argiloiluviale predomina în partea de nord și cea de sud-vest , unde pădurea are o puternică prezenta iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomina solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt soluri aluvionare iar pe versanții din estul satelor Ibănești și Putu Olarului există zone de cernoziom, în special cernoziomul cambic dar sunt supuse degradării și eroziunii datorate în primul rând utilizării nechibzuite de către locuitori . La resurse naturale
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
diptih din același secol. În anul 1883, s-au făcut restaurări la biserică, iar în anul 1965, s-au acoperit complet cu tablă toate turnurile bisericii. Biserica, cu zidurile ei înalte și cu turnuri disproporționate, se arată impunătoare, printre sălciile luncii Sucevei, călătorilor cu trenul spre Putna voievodală. În anul 1982, sub îndrumarea părintelui paroh Cojocaru Nicolae, s-au efectuat o serie de reparații la biserică. După venirea în parohia Bilca a părintelui Gheorghe Calancea, în anul 1989, s-au început
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
cu hramul "Sf. Nicolae", numele satului Bănești încă nu este pomenit. Începutul rudiment al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generațiilor că Biserica de lemn din Bănești a fost făcută chiar în mijlocul
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generațiilor că Biserica de lemn din Bănești a fost făcută chiar în mijlocul pădurii existentă pe atunci în acel loc, tăind lemnul pe loc pentru construcția
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona joasă a Băii pe culmele mai înalte ale dealului pe care este amplasat în prezent vatra satului. Satul nou format pe versantul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
Corni este un sat ce aparține orașului Liteni din județul Suceava, Moldova, România. Satul Corni se află în partea de sud-est a județului Suceava, pe drumul județean 208A între localitățile Rotunda-Liteni și Poiana-Dolhasca (),(). La est se află lunca Șiretului () delimitând județul Suceava de județul Botoșani,() iar la vest se află o zonă de deal împădurita, dincolo de care se găsește Comună Dolhești,()(). Satul este îngemănat cu satul Poiana din orașul Dolhasca, cele două localități fiind practic lipite. Halta Corni
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
Suceava și la 70 km de mun. Bistrița. Se învecinează la nord cu comunele Cârlibaba și Iacobeni, la sud cu comunele Poiana Stampei și Ilva Mare (jud. Bistrița Năsăud), la est cu com. Dorna Candrenilor și la vest cu com. Lunca Ilvei (jud. Bistrița Năsăud). Localitatea este situată, din punct de vedere morfologic, în provincia muntoasă alpino-carpatică, subprovincia Caraților sud-estici, ținutul Carpaților Orientali, subținutul treptei marginale estice, sectorul nordic, aparținând părții de sud-vest a subdistrictului Munților Suhard și bazinelor hidrografice estice
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]