8,702 matches
-
militantii Lehi și le-a raportat despre faptele lui Giladi și despre execuție. Printr-un vot retroactiv grupul a aprobat unanim execuția. Mai apoi și membrii Lehi aflați în detenție au fost înștiințati și au aprobat și ei hotărârea. Și luptătorii cei mai apropiați de Ghiladi s-au împăcat în cele din urmă cu uciderea lui. "Eliyahu Giladi nu a fost condamnat de tovarășii săi pentru trădare - el a căzut victimă tragică luptei în condiții de ilegalitate. La 38 ani după ce
Eliyahu Giladi () [Corola-website/Science/329962_a_331291]
-
a obține ajutor suplimentar de la cele 2 state ucrainene, pe plan local ucrainenii au încercat să organizeze noi unități militare, cu bazele la Rucșin, Anadol și Dăncăuți. Forțele rebele (creditate de surse ucrainene cu un număr de 30.000 de luptători) au fost organizate pe structura a trei regimente de infanterie, a unui un escadron de cavalerie și a unei baterii de artilerie. Această cifră de de 30.000 de participanți a fost constatată însă anterior în textele propagandistice sovietice și
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
a povestit în memoriile sale cum li s-a cerut militarilor români, ca acolo "„unde se găsesc arme la case să-i împuște, să dea foc caselor și să se îmbrace cu haine de la cei vinovați.”" Retrăgându-se spre Nistru, luptătorii ucraineni au păstrat speranța de a fi ajutați de Republica Populară Ucraineană, aceasta însă aflată într-o situație critică în raport cu forțele bolșevice nu a putut să facă nimic. De abia la 19 ianuarie/1 februarie soldații români au atacat concentric
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
au atacat concentric Hotinul și au ocupat orașul, recăpătând controlul integral asupra regiunii și pacificând zona Hotinului și nordul județului Soroca. În fața forței copleșitoare pe care au avut-o în față și confruntați cu pierderi semnificative, aproximativ 4.000 de luptători din gherilele ucrainene au traversat Nistrul, urmați de mulți refugiați. În lunile care au urmat rebeliunii, bande ucrainene au continuat să facă raiduri în regiunea Tisei și Nistrului. Organizatorii atacurilor de la Ataki și Hotin, au sperat ca prin acțiunea lor
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
au fost scoase de acolo). De la sud la nord se întind, printre altele, Alten Landhaus, Coloana Sfintei Ana, Biserica spitalului și Primăria cu Turnul orașului. Ea se prelungește la intersecția cu "Marktgraben" prin străduța "Herzog-Friedrich-Straße". Pe această stradă au trecut luptătorii din rezistența tiroleză conduși de Andreas Hofer, care au învins forțele bavarezo-franceze în prima bătălie de la Innsbruck. Alți luptători din rezistență au mărșăluit pe această stradă în 1945, după înfrângerea trupelor naziste: Innsbruck a fost singurul oraș mare din cel
Maria-Theresien-Straße (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328047_a_329376]
-
spitalului și Primăria cu Turnul orașului. Ea se prelungește la intersecția cu "Marktgraben" prin străduța "Herzog-Friedrich-Straße". Pe această stradă au trecut luptătorii din rezistența tiroleză conduși de Andreas Hofer, care au învins forțele bavarezo-franceze în prima bătălie de la Innsbruck. Alți luptători din rezistență au mărșăluit pe această stradă în 1945, după înfrângerea trupelor naziste: Innsbruck a fost singurul oraș mare din cel de-Al Treilea Reich, care a fost predat fără luptă trupelor americane de către membrii rezistenței austriece. Cu câțiva ani
Maria-Theresien-Straße (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328047_a_329376]
-
Achingiii (în limba turcă: "akıncı", plural: "akıncılar") au fost trupe neregulate ale Imperiului Otoman, care luptau în unitățile de cavalerie ușoară, cercetași și avangardă. Când luptătorii islamici cunoscuți ca razzia au fost incorporați în Imperiul Otoman, ei au primit noua denumire - „akıncı”. În timpul bătăliilor armatei otomane, achingiii erau cei care deschideau luptele, fiind recunoscuți pentru curajul și vitejia lor. Ei erau luptători fără soldă și trăiau
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
cercetași și avangardă. Când luptătorii islamici cunoscuți ca razzia au fost incorporați în Imperiul Otoman, ei au primit noua denumire - „akıncı”. În timpul bătăliilor armatei otomane, achingiii erau cei care deschideau luptele, fiind recunoscuți pentru curajul și vitejia lor. Ei erau luptători fără soldă și trăiau și operau în zonele de frontieră exclusiv din jaf. În cadrul armatei otomane ei erau folosiți ca avangardă sau ca primă linie de atac. Datorită tacticilor de gherilă ei reușeau să demoralizeze și dezorganizeze inamicul. Pe câmpul
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
a construit ulterior, între 1577 și 1578, "Capela de Argint" ca o capelă mortuară. La 3 noiembrie 1655 a intrat în această biserică, după abdicarea ei, fosta regină suedeză Cristina a Suediei, public convertită la catolicism. În Hofkirche este îngropat luptătorul tirolez pentru libertate Andreas Hofer. Camarazii săi, Joachim Haspinger și Kajethan Sweth, sunt, de asemenea, îngropați aici, precum și Georg Hauger, cel care a adus în 1823 osemintele lui Hofer înapoi în Tirol. Împăratul Maximilian I a construit numeroase monumente în timpul
Hofkirche (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328093_a_329422]
-
sine a fost finalizat în 1584 de arhiducele Ferdinand al II-lea. Contrar denumirii colocviale "Schwarze Mander" (Bărbați negri) printre persoanele reprezentate se află și femei. Cele 28 de figuri îi reprezintă pe următorii: În Hofkirche este înmormântat din 1823 luptătorul pentru libertate Andreas Hofer; mormântul se află pe culoarul din stânga. Aici sunt înmormântați și colegii lui Hofer, Joachim Haspinger și Kajethan Sweth, precum și Georg Hauger (din 1935), cel care a transportat în 1823 rămășițele pământești ale lui Hofer de la Mantova
Hofkirche (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328093_a_329422]
-
Mikołajczyk. În unele cazuri larg mediatizate, adversarii percepuți au fost condamnați la moarte prin acuzații false — printre aceștia se număra Witold Pilecki, organizatorul rezistenței de la Auschwitz; și alți numeroși lideri ai Armia Krajowa și ai Consiliul Național al Statului. Mulți luptători ai rezistenței au fost uciși pe cale extrajudiciară, sau obligați să plece în exil. Membrii opoziției au fost la rândul lor prigoniți de mijloacele administrative. Deși persecuția continuă a fostelor organizații anti-naziste de către securitatea statului, i-a obligat pe mii de
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
percepțiilor personale în viața reală a autorului. În ce privește domeniul sociologic, a creat o dihotomie între conceptele de viață nomadă și viața sedentară, conceptul de generație, precum și conflictul social și de putere existente atunci când, spre exemplu, un oraș este cucerit de luptătorii nomazi ai deșertului. Conceptul central al operei lui Ibn Khaldun este acela de "asabiyyah, "adică de coeziune socială, solidaritate de grup. Această coeziune socială se naște spontan în micile triburi arabe și poate fi crescută exponențial cu ajutorul ideologiei religioase. Autorul
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
dar suntem onorați să vă anunțăm că le-am dat tehnologia rachetelor Fajr-5.” Între timp, Ali Larijani a declarat că Iranul a fost „onorat” să ajute Hamas cu „aspecte materiale și militare”. În Gaza se află aproximativ 35.000 de luptători palestinieni, în timp ce Israelul are în armată 175.000 de recruți. Operațiunea a început în jurul orei 16:00 (ora Israelului) cu un atac aerian care a vizat automobilul în care se afla Ahmed Jabari, liderul aripii militare a Hamas. Osama Hamdan
Operațiunea Pilonul Apărării () [Corola-website/Science/328165_a_329494]
-
, denumit și "Monumentul eroilor USLA", a fost ridicat în București pentru cinstirea memoriei celor opt luptători ai Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) uciși în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, zile de început a Revoluției Române din 1989. Inițial, toți au primit distincția de "eroi-martiri ai Revoluției". După 21 de ani, titlul le-a
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
unde aceștia au murit, a fost inaugurat la 20 decembrie 2012 pe bulevardul Drumul Taberei, la intersecția cu bulevardul Vasile Milea, în prezența șefului SRI, George Maior. Pe monument este înscris textul: "„În acest loc au căzut la datorie șapte luptători antiteroriști, în 24 decembrie 1989”". Monumentul este închinat și tuturor eroilor căzuți în misiunile antiteroriste înainte și după 1989. Din ordinul generalului Nicolae Militaru, luptătorii USLA conduși de colonelul Gheorghe Trosca au fost chemați să apere de teroriști sediul MApN
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
George Maior. Pe monument este înscris textul: "„În acest loc au căzut la datorie șapte luptători antiteroriști, în 24 decembrie 1989”". Monumentul este închinat și tuturor eroilor căzuți în misiunile antiteroriste înainte și după 1989. Din ordinul generalului Nicolae Militaru, luptătorii USLA conduși de colonelul Gheorghe Trosca au fost chemați să apere de teroriști sediul MApN, clădire care în prezent este sediul Marelui Stat Major, cu toate că Ministerul era, oricum, apărat de tancurile armatei. De reținut că ministrul Nicolae Militaru i-a
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
chemați să apere de teroriști sediul MApN, clădire care în prezent este sediul Marelui Stat Major, cu toate că Ministerul era, oricum, apărat de tancurile armatei. De reținut că ministrul Nicolae Militaru i-a cerut insistent colonelului Ion Ardeleanu, comandantul USLA, ca luptătorii chemați în ajutor să fie conduși neapărat de colonelul Trosca. Ordinul efectiv de tragere a fost transmis tancurilor din fața MApN de colonelul Safta care a fost avansat, ulterior, ca general. Ulterior s-a dovedit că prin chemarea lor s-a
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
ajuns în imediata apropiere a Ministerului Apărării Naționale, deși au transmis prin sistemul de comunicații militare parola și tipul de misiune pentru care fuseseră convocate, au fost prinse într-o ambuscadă, s-a deschis foc asupra lor și opt dintre luptătorii USLA și-au pierdut viața iar alți patru au fost răniți grav. Colonelul Gheorghe Trosca a fost decapitat iar capul său a fost așezat în batjocură, cu o țigară în gură, înfipt pe osia roții unui ABI răsturnat. Trupurile luptătorilor
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
luptătorii USLA și-au pierdut viața iar alți patru au fost răniți grav. Colonelul Gheorghe Trosca a fost decapitat iar capul său a fost așezat în batjocură, cu o țigară în gură, înfipt pe osia roții unui ABI răsturnat. Trupurile luptătorilor USLA uciși au zăcut mai multe zile pe asfalt, timp în care trecătorii au scuipat și au urinat peste acestea, iar pe mașina blindată cu care aceștia s-au deplasat a fost scris „Teroriști“. Cinci oameni au supraviețuit măcelului comandat
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
trecătorii au scuipat și au urinat peste acestea, iar pe mașina blindată cu care aceștia s-au deplasat a fost scris „Teroriști“. Cinci oameni au supraviețuit măcelului comandat din sediul MApN: Romulus Garz, Ștefan Soldea, Petre Găinescu și Ionel Păduraru, luptători ai USLA, precum și Constantin Isac care fusese trimis în misiunea de apărare a sediului MApN ca reprezentant al FSN. Eroii USLA cinstiți prin acest monument sunt următorii: Gradele militare înscrise în dreptul lor au fost acordate post-mortem. La data decesului, Gheorghe
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
cinstiți prin acest monument sunt următorii: Gradele militare înscrise în dreptul lor au fost acordate post-mortem. La data decesului, Gheorghe Alexandru Trosca, șeful statului major al USLA, era locotenent colonel, Eugen Trandafir Cotună, șeful serviciului de protecție apropiată, era maior. Ceilalți luptători decedați erau subofițeri. De fapt, toată mascarada cu chemarea expresă a lui Trosca și „confundarea” echipajelor USLA cu teroriștii era doar un act josnic de răzbunare personală. Gheorghe Trosca a fost ofițerul de contrainformații care, în anii ’80, l-a
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
1984", în 2011 președintele Traian Băsescu a decis retragerea titlului de Erou-Martir al Revoluției pentru fostul șef al Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) dar și pentru Eugen Trandafir Cotună care a fost șeful intervenției la aceeași unitate. În dreptul Monumentului Luptătorului Antiterorist, dar pe spațiul verde din fața blocului lângă care au fost masacrați luptătorii USLA, se găsește cenotaful lui Pintea Ciprian, student în anul III al Academiei Tehnice Militare, unul din cei 8 studenți militari morți în noaptea de 22 decembrie
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
Revoluției pentru fostul șef al Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) dar și pentru Eugen Trandafir Cotună care a fost șeful intervenției la aceeași unitate. În dreptul Monumentului Luptătorului Antiterorist, dar pe spațiul verde din fața blocului lângă care au fost masacrați luptătorii USLA, se găsește cenotaful lui Pintea Ciprian, student în anul III al Academiei Tehnice Militare, unul din cei 8 studenți militari morți în noaptea de 22 decembrie 1989, într-o situație foarte asemănătoare cu cea în care aveau să piară
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
cenotaful lui Pintea Ciprian, student în anul III al Academiei Tehnice Militare, unul din cei 8 studenți militari morți în noaptea de 22 decembrie 1989, într-o situație foarte asemănătoare cu cea în care aveau să piară în noaptea următoare luptătorii USLA. Iată cum au decurs evenimentele: în seara zilei de 22 decembrie, un detașament format din două companii, alcătuite din circa 350 studenți și 10 cadre ale Academiei Tehnice Militare, a fost trimis să participe la acțiunile de luptă de
Monumentul Luptătorului Antiterorist () [Corola-website/Science/328181_a_329510]
-
este una din grupările înarmate care au luptat în Munții Carpați împotriva regimului comunist din România. Numărul precis al acestora nu este cunoscut cu exactitate deoarece în arhivele Securității există doar tabele parțiale, care diferă de la an la an. Fundația „Luptătorii din Rezistența Armată Anticomunistă” a numărat peste 200 de grupuri. Specialiștii Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității au identificat următoarele zone in care au existat asemenea centre de rezistență: Maramureș, Arad, Munții Apuseni, Alba, Cluj, Crișul Alb, Sibiu, Hunedoara, Banat
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]