8,611 matches
-
tradiției, cele patru brațe ale ei reprezintă cele patru existențe pe care le poate avea sufletul prin reîncarnare: om, plantă / animal, ființă celestă și demon.. De obicei deasupra svasticii sunt așezate trei puncte care fac referire la calea trinitară către mântuire (credință - cunoaștere - purtare), sau care simbolizează cele trei lumi ale universului în care sufletul se naște, trăiește, suferă și moare: zona joasă (iadul), zona mediană (pământul), zona superioară (cerul). Ascendent celor trei puncte se folosește un nou simbol jainist, o
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Sion" din Iași, de către arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar, asistat de Valeriu Traian Frențiu, episcopul greco-catolic de Oradea, și de Alexandru Nicolescu, episcopul greco-catolic de Lugoj. Stema sa episcopală a avut ca motto următorul verset: "„In cruce salus”" („În cruce este mântuirea”). Dintre activitățile cu care s-a remarcat amintim: ridicarea a numeroase biserici, grija deosebită pentru seminar, multe vizite canonice însoțite de administrarea sfântului Mir, susținerea presei catolice, ocrotirea celor greu încercați în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, ratificarea, în
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
Maicii Domnului se mai disting doi îngeri înfășurând un pergament, gest ce a fost interpretat ca un semn al „strângerii sulului zodiilor”, ce ar marca mesajul pentru credincioși că „vremelnicia a luat sfârșit” și că se apropie ceasul așteptat al Mântuirii. Pe aripa stângă a tripticului, sus, descoperim o bine realizată scenă a Anastasisului, a Coborârii la iad, pentru dezlegarea acelui cumplit legământ înrobitor al umanității și salvarea acesteia, iar în registrul inferior chipurile Sfintei Duminici și Sfântului Nicolae. Pe aripa
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
vor fi judecate de Dumnezeu ce le determină trăirea veșnică în rai sau în iad. Deși toate ramurile creștinismului - catolicii, est ortodocși și ortodoxi orientali, evanghelici sau linia-principală protestantă - învață că Iisus Hristos joacă un rol decisiv în procesul de mântuire, detaliile acestui rol și partea redată de persoanele individual sau ritualurile și relațiile ecleziastice, sunt o problemă de mare diversitate în doctrina oficială a Bisericii, speculație teologică și practică populară. Unii creștini cred că dacă cineva nu s-a căit
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
sensului morții dat de creștinism și a semnificației tragicului din natură, credința sa începe să se clatine și nu mai frecventează biserica. În memoriile sale, scrie despre Annie, dar își exprimă îndoiala față de existența unei vieți viitoare sau a unei mântuiri. Soția, Emma, își asigura ceilalți copii că Annie a ajuns în paradis, însă Henrietta, o alta fiică a cuplului Darwin, la fel de sceptic își pune problema dacă sora sa va ajunge în rai deoarece era convinsă că toți îngerii sunt bărbați
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
Domnului buchete de flori, din infernul creat de ura și lăcomia oamenilor, din Oswiecim (Auschwitz) un suflet curat și curajos se îndrepta către lăcașurile cerești, spre a depune la tronul Celei fără de pată omagiul unei vieți jertfite Fecioarei Neprihănite și mântuirii sufletelor. Era sufletul preotului polonez Maximilian Kolbe, care în ziua de 14 august 1941, după două săptămîni de înfometare absolută și în urma unei injecții cu formol a murit în «celula morții» din lagărul de exterminare, de tristă amintire, care a
Maximilian Kolbe () [Corola-website/Science/314763_a_316092]
-
le iubesc, îl iubesc de asemenea pe Christos, chiar dacă nu știu, pentru că El este Adevăr, Frumusețe și Dreptate”. „Există valori relative, precum solidaritatea, dorința de pace și respectul pentru natură. Dacă acestea devin absolute, eradicând sau opunându-se proclamării evenimentului mântuirii, atunci aceste valori devin o instigare la idolatrie și obstacole în calea mântuirii.” Opiniile patristice despre Antihrist reflectau atitudinea antiiudaică dezvoltată în secolele II-III, când sinagogile erau numite „izvoare de persecuție” anticreștină. Astfel, era de așteptat ca odiosul Antihrist, să
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
este Adevăr, Frumusețe și Dreptate”. „Există valori relative, precum solidaritatea, dorința de pace și respectul pentru natură. Dacă acestea devin absolute, eradicând sau opunându-se proclamării evenimentului mântuirii, atunci aceste valori devin o instigare la idolatrie și obstacole în calea mântuirii.” Opiniile patristice despre Antihrist reflectau atitudinea antiiudaică dezvoltată în secolele II-III, când sinagogile erau numite „izvoare de persecuție” anticreștină. Astfel, era de așteptat ca odiosul Antihrist, să apară ca un fals Mesia dintre evrei, din tribul lui Dan. Irineu (c
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
fost primele care au părăsit sanctuarul lui Dumnezeu și s-au dedicat cultului mixt tradiționalist-idolatru (Judecători 17; 18:31; 1 Regi 12:28-29; Psalmi 78:67-68). Totuși, aici nu este vorba de o descendență israelită căreia i s-ar refuza mântuirea. La mult timp după „lepădarea” lui Efraim și a lui Dan, Dumnezeu încă îi îmbia cu promisiuni tandre (Osea 14:4-8). Iar în scenariul restaurării postexilice a țării, și apoi pe porțile Noului Ierusalim, numele lui Dan și Efraim sunt
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
clădirea Liga Prizren. De asemenea, forțele sârbe au făcut un efort mare ca să atace moscheile, pentru a insulta religia populației. Mai multe pagube au fost produse în timpul tensiunilor etnice din Kosovo asupra monumentelor culturale precum bisericile ortodoxe sârbe: Biserica Sfintei Mântuiri, Biserica Sfântului Gheorghe (cea mai mare biserică din oraș), Sfântul Gheorghe Runjevac, capela Sfântului Nicolae, mănăstirea Sfinților Arhangheli, precum și seminarul din Prizren, și toate casele unde locuiau preoți, au fost distruse de albanezi extremiști ca răzbunarea în timpul tensiunilor. Deși sunt
Prizren () [Corola-website/Science/314394_a_315723]
-
anevoie, iar țelul final-Ierusalimul-rămânea la o depărtare pe care mulți încetaseră să spere că o vor străbate.Pe măsură ce vremea se scurgea, mizeria creștea în rândul cruciaților; istoviți de mers și foame, roși de boli, ei mureau pe drum. Psalmii de mântuire intonați nu mai erau de ajuns pentru întreținerea moralului. Descurajarea a făcut să se nască tot felul de superstiții, amintind de străvechi mituri ale prosperității și reușitei. Cu profundă indignare Akbert Aschensis scria cum la un moment dat acești primi
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
și datorită faptului ca era un om simplu plecat de acasă la 18 ani pentru ca să devină sfânt. La vîrsta de 18 ani, Ion pleacă de acasă din Târgu Trotuș (oraș-târg la acea vreme) fără voia părinților "„pentru a-și afla mîntuirea”" și din aproape în aproape, destinul îl va duce în Italia, la Napoli. La 8 mai 1579 intră în mănăstirea Efrem cel vechi din Napoli în ordinul călugărilor capucini unde va începe slujirea plină de dăruire a acelui" „Domn mare
Ieremia Valahul () [Corola-website/Science/314808_a_316137]
-
nevoile altora subminează bunăstarea personală generală. Filozoful german [[Max Scheler]] distinge două moduri în care cel puternic îl poate ajuta pe cel slab. O cale este expresia sinceră a iubirii creștine, "motivată de un puternic sentiment de siguranță, putere și mântuire interioară, de plinătate invincibila a existenței și vieții individuale". O altă modalitate este doar "una din numeroasele înlocuitoare moderne pentru dragoste...nimic altceva, decat nevoia de a se întoarce de la sine și să se piardă pe sine în treburile altora
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
spre amintire trunchiul coprului meu ear sufletul merg al încredinția Cerescului Înpărat ce mi lau inspirată. Revedere dară în lăcașiurile desfătărilor vieței eterne al paradisului ceresc. Safta Buzdugan născută Oprisianu în etate de 36 ani decedată în Viena la anul mântuirei 1870 Februarie în 9 dile".
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
mediu, purgatoriul apare în operele unor pictori sau graficieni, ca și în renumita operă Divina Comedie a lui Dante Alighieri. Cei care mor conform teologiei catolice în harul și prietenia lui Dumnezeu dar imperfect purificați, deși ar fi siguri de mântuirea veșnică, ar suferi după moarte o purificare ca să dobândească sfințenia necesară pentru a intra în bucuria cerului. Biserica Catolică numește această purificare finală a celor aleși, care este cu totul deosebită de pedeapsa celor osândiți. Biserica Catolică a formulat învățătura
Purgatoriu () [Corola-website/Science/322923_a_324252]
-
ai ocrotit, și ne-ai ajutat să ajungem acest anotimp. Amin. " În Prima Seară se continuă cu binecuvântarea pentru vin asupra cupei și pentru pâine asupra colacului numite Kiduș și haMoți plus binecuvântarea de mulțumire pentru marele Său plan de mântuire descoperit în festivaluri, sărbători, și timpuri stabilite. Cu ocazia capului anului, binecuvântarea pentru aprinderea luminilor care este opțională se face ca pentru Sabat dar se înlocuiește cu Zikaron (l’hadliq ner șel haZikaron), apoi se înainte de cină se binecuvântează pe
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
Acornion a fost și pe lângă acesta în cea dintâi și cea mai mare apropiere și a obținut cele mai bune rezultate pentru patria sa, inspirând și colaborând la cele mai eficace măsuri și, nu mai puțin, câștigând bunăvoința regelui pentru mântuirea cetății sale. Și fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Cn(aeius) Pompeius și întâlnindu-se cu acesta în părțile Macedoniei, lângă Heracleea Lyacestis (azi Bitolia-Monastir n.n.) a purtat cele mai frumoase negocieri.”" Profesoara Elena Saulea a evidențiat ideea
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
preot paroh Carp Mihai, ajutat de membrii Consiliului și Comitetului Parohial. Rugăm pe bunul Dumnezeu să primească această jertfă a creștinilor din Parohia Lețcani, care au contribuit din dragoste pentru ca biserica - casa Domnului - să fie pe măsura credinței lor. Anul Mântuirii 2.000"". În anul 2008, cu avizul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, preotul Ion Leonte a văruit biserica pe exterior. La dispoziția sa, enoriașii au aplicat un strat de mortar peste basoreliefuri și stucaturi, peste care s-a aplicat un strat
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
culoare ca fiind „la distanță egală de albastrul cerului și de roșul iadului... o culoare de mijloc și intermediară, liniștitoare, înviorătoare, umană, culoarea contemplației, a reculegerii și a așteptării Învierii” (Heinz-Mohr). Crucea lui Iisus Hristos, ca simbol al speranței de mântuire, a fost adesea reprezentată ca fiind de culoare verde, Sfântul Graal era verde ca smaraldul, iar tronul judecătoriei de Apoi era din jasp verde (Apocalipsa Sf. Ioan, 4:3). Culoarea verde a avut parte de o apreciere deosebită în cărțile
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
în același timp apologie a pasiunii exaltate ("nebuniei") a adevăratului creștin care-și dedică viața credinței. Erasmus înțelege credința creștină ca o acceptare nedemonstrabilă - împotriva și mai presus de necesitatea oricărei rațiuni - a lui Dumnezeu devenit om, care moare pentru mântuirea oamenilor și învie din morți prin el însuși. Pentru aceasta trebuie schimbată formația clasică a teologilor și literaților, lipsiți de sensibilitatea cerută de scriptura evanghelică. Aceste lucrări, în care Erasmus trimite la studiul izvoarelor originare ale creștinismului, au făcut să
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
moravurile stricate. Puterea lui de a convinge, ajutată de știința teologică ce o stăpânea, și mai ales sfințenia vieții lui, aduceau însă în suflete lumina și tăria necesară să se întoarcă la Dumnezeu. Minunile cu care însoțea adesea predicarea cuvântului mântuirii zguduiau adânc sufletele și le duceau la îndreptare adevărată. Orașul Rimini era în stăpânirea ereticilor Valdensi și în nici un chip locuitorii nu veneau la calea cea bună. Sfântul, văzându-i peste măsură de îndărătnici, îi lăsă și merse la malul
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
Domnului pentru a-i întoarce pe păcătoși și a-i lumina pe cei rătăciți de la adevărul credinței, trebuie să-i întărească faima de Ciocan al Ereticilor. Orașele și satele îl ascultau uimite și zguduite de minunile ce le făcea pentru mântuirea sufletelor. Dar orașul în care el avea să stea mai mult a fost Padova. Sfântului îi plăcu acest oraș, căci se grăbise să asculte de cuvintele sale și s-a întors la Dumnezeu. Apostolatul lui la Padova se aseamănă cu
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
Lucifer, îngerul căzut. Conform Vechiului Testament, șarpele din grădina Raiului a ispitit-o pe Eva să guste din pomul Cunoștinței Binelui și Râului (), acest lucru conducând la căderea protopărinților Adam și Eva din Rai (). Conform Evangheliei după Ioan () lucrarea de mântuire a lui Hristos este simbolizata de șarpele ridicat de Moise în pustie. În Vechiul Testament () se povestește cum Moise a ridicat în pustie un șarpe de bronz care scapă de la moarte pe cei care priveau către acest șarpe. Biblia spune că
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]
-
fondată și construită abația Cârța - delimitat de râul Olt la nord, râul Arpaș la est, râul Cârțișoara la vest, iar Carpații Meridionali (Munții Făgăraș) la sud -, i-a fost donat de către regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), pentru mântuirea sufletului său, prin intermediul lui Benedict, pe când acesta era voievod al Transilvaniei ("pro remedio animae nostre per fidelem ac dilectum nostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes"). Or, acest Benedict a fost voievod al Transilvaniei între anii 1202-1206 si 1208-1209. Constatarea
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
scrisoare socială a sa Octogesima adveniens (din 1971) - prima care a aratat conștientizarea multor probleme care abia fuseseră scoase la lumină - și îndemnul său apostolic Evangelii nuntiandi, ultima sa declarație importantă care atingea în punctul central ideea de eliberare și mântuire. În anul 1964 s-a întâlnit la Ierusalim cu patriarhul Athenagoras I de Constantinopol. A fost cea dintâi întâlnire dintre primații Bisericilor Romei și Constantinopolului după 1439 (Conciliul de la Florența). Cei doi primați s-au întâlnit din nou la Istanbul
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]