9,631 matches
-
hoți și puși pe Înșelat, cu excepția celui căruia i se transmite această concluzie. „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”, i se comunică acestuia un soi de compliment, jignitor prin antisemitismul prost mascat pe care Îl conține. Fiind uzuală pentru mentalitatea curentă, Mihail Sebastian a preluat ideea În cunoscutul său „roman evreiesc”, De două mii de ani..., publicat În 1934 : - Cu evrei ca dumneata - zice Mircea Vieru, un personaj cu puseuri naționaliste - pacea [dintre români și evrei] va fi oricând posibilă. Mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la lumina Împărăției lui Hristos” <endnote id="(96, p. 189)"/>. De asemenea, Într-o arhaică formulă de „afurisenie” a „celor fără credință”, aceștia sunt blestemați ca „sufletele lor niciodată să nu vadă lumina !” <endnote id="(185, p. 336)"/>. Și pentru mentalitatea populară românească binomul lumină/ Întuneric este doar o ipostază a marelui binom Dumnezeu/Diavol : „Lumina-i de la Dumnezeu. Întunericu-i de la Diavol” <endnote id="(94, p. 77)"/>. Clișeul mental a devenit repede un clișeu literar, regăsindu-se chiar și În actele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pildă, ultranaționalistul C.V. Tudor scrie despre prim-ministrul Petre Roman că, fiind evreu, acesta nu aude „vocea sângelui” pe care românii etnici o aud <endnote id="(214, p. 354)"/>. Portretul mitic și magic 1. În flăcările Iadului Evreul fiind - pentru mentalitatea europeană - homo alienus prin excelență, fiind prototipul „străinului”, al „celuilalt”, era cumva firesc ca el să fi fost desemnat clientul predilect al Iadului. „L’enfer c’est les autres”, nu-i așa ? Pentru a ajunge În Iad, el nu mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păzit-o” fiindcă „s-au botezat În numele tău”, și, pe de altă parte, „necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-au păcate lumești : „Nu mă rog dereptu [= pentru] necredincioșii jidovi” <endnote id="(9, pp. 262 ș.u.)"/>. Transpare de aici o mentalitate religioasă care poate fi exprimată printr-un dicton de tipul „Un creștin păcătos este mai bun decât un evreu nepăcătos”. Este o ecuație mentală care, cu termenii răsturnați, nu era străină nici unor evrei, cu toate că Moses Schwarzfeld susținea existența următorului proverb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin urmare, ei nu pot fi localizați post-mortem În flăcările Iadului - destinația păcătoșilor și a celor „fără de Dumnezeu”. Pe de altă parte, nefiind botezați, ei nu pot beneficia În existența lor postumă nici de deliciile „Grădinii Raiului”. Ca atare, pentru mentalitatea populară, Purgatoriul rămâne locul cel mai potrivit pentru ca evreii să-și trăiască „viața de apoi” <endnote id="(206, pp. 215-216)"/>. Oricum, este inutil să insist prea mult asupra puternicului impact pe care Îl aveau aceste reprezentări vizuale ale Judecății de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale vrăjitorilor, unde se spunea că erau profanate crucea și ostia, că era renegat Dumnezeu și adorat Diavolul În cadrul unor „liturghii negre”, că se produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid și canibalism. Un ecou al acestui tip de mentalitate se regăsește Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul poate intra oricând, fără probleme, Într-o Sinagogă. În schimb, pentru aceeași mentalitate, nu numai că „Dracul nu face biserici” - cum sună un proverb românesc <endnote id="(253, III, p. 433)"/> -, nu numai că Dracul nu poate intra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul poate intra oricând, fără probleme, Într-o Sinagogă. În schimb, pentru aceeași mentalitate, nu numai că „Dracul nu face biserici” - cum sună un proverb românesc <endnote id="(253, III, p. 433)"/> -, nu numai că Dracul nu poate intra În biserici, dar el nici măcar nu se poate apropia de vreuna. Toate componentele bisericii Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia În general și evreica În particular au o relație privilegiată cu Diavolul („Dracul e calul babei”). Nu doar Cristos s-a născut dintr-o evreică („Maica Domnului a fost jidaucă”, spune o credință din Bucovina ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1895, I.-A. Candrea credea că târtan = tartor și că, „În orice caz, [târtan] n-are nici o legătură cu germanul Unterthan, cu care au căutat să-l Înrudească unii” <endnote id="(773)"/>. Demonizarea evreului nu este un sindrom specific mentalității populare românești, ci un fenomen de psihologie colectivă, uzual atât În Europa Occidentală, cât și Orientală <endnote id=" (40)"/>. Iată câteva proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crucii și a ostiei, de otrăvirea fântânilor și de provocarea ciumei, de participarea la sabat („Sinagoga lui Satan”), de folosirea amuletelor și talismanelor, de practicarea științelor oculte (astrologie, alchimie, cabală, necromanție) etc. <endnote id="(41, 85, 134, 238)"/>. Trecând de la mentalitatea medievală a Occidentului la cea folclorică a Răsăritului, vom observa faptul că și În Europa de Est evreul a fost identificat cu vrăjitorul, dar acest stigmat a avut trăsături mai puțin maligne. Principala abilitate magică atribuită de popor evreului În răsăritul continentului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
estul continentului. Pe de altă parte, slaba urbanizare, persistența unor relații socio -economice cvasi-feudale sau precapitaliste au făcut ca În această parte a Europei să supraviețuiască până târziu (Începutul secolului XX) importante colectivități cu mod de viață tradițional și cu mentalități premoderne. În foarte mare măsură, În cadrul acestor colectivități se practicau activități tradiționale (agricultură, păstorit etc.) strict dependente de condițiile meteoro lo gice. Seceta prelungită, ploaia În exces, grindina sau furtuna puteau compromite total recolta, punând sub semnul Întrebării Însăși supra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ploaia În exces, grindina sau furtuna puteau compromite total recolta, punând sub semnul Întrebării Însăși supra viețuirea colectivității respective. În astfel de societăți, omul căruia i se atribuie puteri magico-meteorologice este un personaj-cheie, respectat și temut, divinizat și demonizat. Pentru mentalitatea magică a țăranilor români, acest personaj era Întru chipat de un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și alți etnologi să creadă că la conturarea portretului sincretic al solomonarului ar fi contribuit și „figura rabinului (cabalistului, hasidicului) evreu, mitizat În folclor” <endnote id="(312, p. 432)"/>. Pentru mentalitatea populară poloneză, cartea este un semn identitar al evreilor. Cărțile lor - cred țăranii polonezi - conțin cunoașterea tainică, accesibilă doar inițiaților. Ele sunt receptate ca niște amulete, Încărcate cu puteri magice, inclusiv acelea de a opri furtunile, de a stinge incendiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin excelență și cu profetul său de astăzi : Elie Wiesel” <endnote id="(644, p. 125)"/>. Legenda „jidovului rătăcitor” are, chiar dacă implicit, un pregnant caracter etiologic. Ea răspunde la Întrebările „de ce și de când rătăcesc evreii În lumea largă ?”. Asta deoarece, pentru mentalitatea populară, Ahasverus nu este un evreu, ci evreul generic, toți evreii, urmașii urmașilor celor care l-au crucificat pe Isus : „Sângele lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 25). Fiind o legendă nu numai creștină, dar și iudeofobă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inteligent, instruit și priceput În afaceri, evreica este frumoasă, elegantă și virtuoasă, evreii sunt foarte religioși, buni familiști, solidari Între ei etc. De data aceasta am să aduc În discuție o Însușire magică foarte puternică, odată ce ea a supraviețuit În mentalitatea populară până În zilele noastre, iar supraviețuirea ei s-a produs În pofida faptului că evreul este privit În popor cu destulă antipatie. În conformitate cu o veche credință populară românească, atunci când un creștin se Întâlnește la Început de drum cu un evreu, va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
punct de vedere logic. În definitiv, nu toți evreii sunt Înstăriți și nu toți Înstăriții sunt evrei. Logicii gândirii magice i s-a suprapus cea a gândirii stereotipe. Pierderea semnificației magice inițiale este un fenomen curent, datorat În principal erodării mentalității magice În lumea modernă. În cazul nostru, necunoașterea sensului inițial determină perplexitatea omului simplu În fața discrepanței dintre portretul general al evreului, foarte negativ („ucigașul lui Dumnezeu”), și aspectul său particular, foarte pozitiv („purtător de noroc”). Această antinomie generatoare de confuzie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
protejat. Așa se explică gestul magic de a scuipa și de a striga „Ptiu, piei drace !”, ca remediu Împotriva Întâlnirii cu o față bisericească, și de aceea această Întâlnire este socotită de rău augur. Dimpotrivă - În aceleași coordonate ale logicii mentalității magice -, creștinul obișnuit este „mai aproape de Dumnezeu” și deci mai protejat de Diavol decât evreul, care nu este botezat, nu crede În Isus, este menit Iadului, este „omul Dracului”, are o „lege spurcată” etc. Între creștin și evreu, Diavolul Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deauna pe acesta din urmă, fiind adăpostul său predilect. Ca atare, drumețul creștin poate să-și continue liniștit călătoria, care a Început - prin apariția evreului - cu un semn de bun augur <endnote id="(3, p. 14)"/>. Această explicație răspunde logicii mentalității magice. De regulă, demonii și duhurile rele aleg ca adăpost ființele „mai slabe”, mai puțin protejate, dintr-o colectivitate : străinul necreștin, animalul negru <endnote id="(137, p. 24)"/>, copilul nebotezat <endnote id="137, p. 28)"/>( etc. : „Copilul mic [= nebotezat] nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului”). Magia primului oaspete Revenind la superstiția comentată - aceea privind prestigiul augural pozitiv acordat evreului -, trebuie spus că ea s-a dovedit atât de puternică, Încât „aria ei de aplicare” s-a extins foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În vis a unui evreu este considerată benefică, pe când a unui preot - malefică : „Jidan de visezi, e Înger. Preot de visezi, e drac” ; sau : „Preot dacă visezi, e dracul ; mitropolit dacă visezi, e dracul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oaspeți” - pe conducătorii comunității evreiești și se ospăta (la prima mâncare „de dulce”, după un post lung și greu) cu carnea adusă În dar de aceștia. Să nu uităm că de Paște se comemorează moartea lui Isus, de care, pentru mentalitatea tradițională, se fac răspunzători tocmai evreii. Aceste „obiceiuri ciudate” au fost practicate „În timpurile vechi”, până pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Ele au fost interzise de domnitorul Alexandru Ioan Cuza - consemnează un istoric evreu din România -, pentru că „el era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
decelate câteva mitologeme, care se regăsesc și În alte povești hagiografice, mai ales În cele legate de viața lui Isus. Și asta nu numai pentru că viața lui Isus a reprezentat modelul suprem al vieții sfântului creștin, dar și din cauză că - pentru mentalitatea creștină - evreul deicid a fost modelul evreului hagiocid. Imaginea „jidovilor” batjocorindu-l pe Sfântul Ioan („producând chicote fără rânduială și absurde”, la Grigore Țamblac, sau „striga jidovii cu râsuri și cu ocară pe svântu. [...] Râsuri și hihote făcea”, la Varlaam
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i-au Început a-i purta pizmă. Și cum l-au știut că iaste În besearecă, așia l- au Împresurat jidovii și l-au aruncat de pre aripa besearicii gios și acolo l-au omorât” <endnote id=" (497, p. 173)"/>. Mentalitatea tradițională, care ignoră dimensiunea istorică a faptelor, În sensul că nu operează cu ea, ci doar cu cea mitică, atribuie hagiocidul nu numai evreului neotestamentar, dar și celui contemporan. Declarația (din urmă cu doar vreo două decenii) a unui țăran
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1465-1468). Evreii suspectați de astfel de acte de profanare erau arși pe rug, iar toată comunitatea locală era masacrată sau expulzată <endnote id="(63, pp. 146 și 160 ; 70, p. 152 ; 123, p. 483 ; 135, p. 158)"/>. Din perspectiva istoriei mentalităților, Jean Delumeau a făcut o pre zentare sintetică a modului În care acuzațiile de „profanare a ostiei” aduse evreilor au influențat literatura, teatrul religios și iconografia Europei medievale <endnote id="(41, II, pp. 162-167)"/>. În partea creștin-ortodoxă a continentului nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alții cu destul succes <endnote id="(vezi, de exemplu, 262)"/>. Fără să pierd din vedere contextul est-central-european, pe mine mă interesează Învinuirile de omor ritual aduse evreilor În spațiul românesc, precum și impactul pe care l-au avut aceste legende asupra mentalității tradiționale și a celei politice românești (mai ales că până acum nu există o lucrare care să trateze aceste subiecte). În Transilvania Acuzațiile de infanticid ritual În spațiul românesc sunt Înregistrate relativ târziu, dar sincron cu restul zonei est-europene : mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]