9,012 matches
-
nenorocire, cea mai veche, Mirăuți, a cărei pisanie din pridvor pomenește pe Alexandru cel Bun, pe vremea căruia biserica era catedrala Mitropoliei, este cu desăvârșire mutilată de restaurarea lui Römstorfer. Nu s-a mai păstrat decât planul treflat al bisericilor moldovenești și zidurile”". Acustica deosebită a bisericii Mirăuți nu se datorează unui calcul al rezonanțelor unghiulare, ci unei tehnici cu totul aparte. În timpul restaurărilor efectuate între 1897-1898, când s-au demolat boltiturile ruinei, s-au descoperit în ele niște oale de
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Muzeal Bucovina), pr. Vasile Irimia (protoiereu al Protoieriei Suceava I), pr. consilier cultural Dragoș Buta de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, precum și numeroși credincioși. Din punct de vedere structural și decorativ, Biserica Mirăuți se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldovenești sub influența artei muntenești, perioadă deschisă de construirea Bisericii Galata. Elementele caracteristice acestei perioade care se întâlnesc la Biserica Mirăuți sunt următoarele: Biserica Mirăuți are plan triconc, având un turn clopotniță alipit zidului sudic al pronaosului.
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
pe un soclu masiv, placat cu marmură și decorat cu stema Moldovei și cu două basoreliefuri turnate în bronz. Statuia, deși constituia un simbol al orașului Suceava, a fost mutată în curtea Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, din ordinul prim-secretarului PCR Emil Bodnăraș. Mai recent a fost construit un foișor din lemn, situat în centrul parcului, în spatele Muzeului de Științele Naturii. În acest loc își desfășoară activitatea o fanfară, în zilele de sărbătoare și la sfârșit
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
avut loc un ceremonial militar de defilare a detașamentelor de onoare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” Suceava, Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava, Școlii de Subofițeri de Jandarmi din Fălticeni și Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc. Ca urmare a faptului că în Piața 22 Decembrie a început să se amenajeze la începutul lunii noiembrie 2010 o întinsă parcare subterană, Statuia „Bucovina înaripată” a fost mutată la 9 decembrie 2010 în Piața Uniunii Europene (Piața Drapelelor) din apropierea
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
cel Mare a construit între anii 1500 și 1502 o biserică de zid după cum atestă pisania în limba slavonă, amplasată la intrarea în biserică: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn (gospodar) al Țării Moldovenești, fiul lui Bogdan Voievod, cu Doamna sa Maria, fiica lui Radu Voievod și cu preaiubitul lor fiu Bogdan Voievod, au zidit casa (hramul) aceasta întru numele înălțării cinstitei și de viață dătătoare cruci; și s-a început în anul 7008
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
nu mai păstrează nici un fel de mobilier vechi sau vreun obiect de cult cu valoare istorică sau artistică. Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți este o construcție masivă de piatră, cu ziduri groase, care face trecerea de la stilul ultimelor biserici moldovenești ale epocii lui Ștefan cel Mare (1457-1504) către stilul bisericilor din epoca lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Monumentul a fost construit în perioada domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), în care a existat un conflict violent între domnitor și boieri, ce
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
în care aveau interesul să o mențină. Reforma agrară din anul 1861 a fost aplicată într-un spirit mai larg în Basarabia și loturile distribuite țăranilor erau de dimensiuni mai mari. Totodată, aveau grijă să elimine pas cu pas limba moldovenească (română) din școli, dispărută din învățământul primar în anul 1871. Deoarece mulți săteni nu știau rusa, școala le devenise inaccesibilă. Biserica de asemenea a fost rusificată sistematic, lucru care explica succesul unor secte care utilizau în predicile lor limba populară
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
devenise inaccesibilă. Biserica de asemenea a fost rusificată sistematic, lucru care explica succesul unor secte care utilizau în predicile lor limba populară, în Basarabia, regiune totuși legata de ortodoxie. A fost încurajată pe o scară tot mai largă emigrarea elementului moldovenesc, sate întregi, în alte gubernii de Imperiului Țarist. Astfel, un mare număr s-au stabilit în gubernia Herson și în Taurida, și chiar în Caucaz, unde urmașii acestora s-au menținut până în zilele noastre. Alții au fost trimiși dincolo de Don
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
sud, în districte precum: Hotin, Cetatea Albă, (Akkerman). Devenise un obicei să fie înscriși ca ruși sau ucrainieni toți cei care înțelegeau rusa sau ucraineana, indiferent dacă vorbeau româna la ei acasă. De asemenea s-a încercat minimalizarea numărului populației moldovenești de către diferitele statistici din Basarabia de-a lungul secolului XIX. Astfel, în anul 1856, în Basarabia se înregistrau 990.274 locuitori, dintre care 74% erau moldoveni pentru ca în 1897, populația să se dubleze ajungând la 1.935.412 locuitori după
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
100 ani de la anexare, în Basarabia „nu domnește limba rusă ci cea moldovenească care are o putere de atracție deosebită pentru toate celelalte naționalității din gubernie, care chiar în familiile lor își părăsesc frumoasa limbă maternă rusă, și vorbesc limba moldovenească (română), transformându-se complet în moldoveni”9. Odată cu izbucnirea primei revoluții în Rusia, mișcarea națională a românilor din Basarabia a cunoscut primele ei succese importante. Greve și manifestații de stradă au avut loc și în Chișinău. Zamfir C. Arbore, împreună cu
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
politică de conciliere apropiindu-se foarte mult de vederile susținute de presa rusă din Basarabia. O luptă aprigă de idei s-a încins între „Basarabia” și „Moldoveanul”, care, deși pe drumuri diferite, ambele tindeau spre un ideal comun: deșteptarea neamului moldovenesc din Basarabia la o nouă viață politică, națională și culturală. În jurul publicației intitulata „Basarabia” se găseau grupați cei mai mulți intelectuali basarabeni care se ridicaseră în cea mai mare parte din rândurile răzeșimii, ale clerului și târgoveților și care la izbucnirea revoluției
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
în întregime poezia „Deșteaptă-te române.” În primăvara anului 1913 a fost reînnodat firul rupt al presei românești din Basarabia, atunci când Grigore Constantinescu a editat „Glasul Basarabiei „iar la inițiativa neobositului Pan Halippa și a lui N. Alexandri apărea „Cuvânt Moldovenesc”. Cu ocazia tristei comemorări din anul 1912 a celor 100 de ani de la anexarea forțată și nedreaptă a Basarabiei în anul 1912 de către Imperiul Țarist, Nicolae Iorga a tipărit la Vălenii de Munte, o carte despre trecutul Basarabiei. Lui Ion
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
centrale a Imperiului Țarist, dezordinea și haosul au creat condiții favorabile chiar dacă inițial au existat unele confuzii. După instaurarea guvernului provizoriu de la Petrograd s-a manifestat o oarecare reținere, prudentă dar și o îndreptățită speranță, așa cum rezulta din ziarul „Cuvânt moldovenesc”: Fie ca soarele ce răsare asupra împărăției, să ne dea o rază mântuitoare de lumină și de slobozenie și nouă moldovenilor care am fost robi nevinovați mai bine de o suta de ani23. Pe măsura ce evenimentele înaintau, arăta Ștefan
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
o frământare adâncă a întregului popor, ca o suflare formidabilă a maselor mari, ca o acțiune colectivă a poporului 24. Către sfârșitul lunii martie a luat ființa la Chișinău o societate națională, care a stat la baza constituirii Partidului National Moldovenesc. Constituirea Partidului a fost hotărâtă în urma mai multor consfătuiri ale intelectualilor din Chișinău, la redacția ziarului ”Cuvânt moldovenesc”. El s-a numit Partidul National Moldovenesc, iar ca președinte a fost ales marele patriot Vasile Stroiescu, un om cu multă influență
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
poporului 24. Către sfârșitul lunii martie a luat ființa la Chișinău o societate națională, care a stat la baza constituirii Partidului National Moldovenesc. Constituirea Partidului a fost hotărâtă în urma mai multor consfătuiri ale intelectualilor din Chișinău, la redacția ziarului ”Cuvânt moldovenesc”. El s-a numit Partidul National Moldovenesc, iar ca președinte a fost ales marele patriot Vasile Stroiescu, un om cu multă influență în rândurile tuturor românilor basarabeni 25. În numărul doi al ziarului „Cuvânt moldovenesc” a fost publicat un apel
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
luat ființa la Chișinău o societate națională, care a stat la baza constituirii Partidului National Moldovenesc. Constituirea Partidului a fost hotărâtă în urma mai multor consfătuiri ale intelectualilor din Chișinău, la redacția ziarului ”Cuvânt moldovenesc”. El s-a numit Partidul National Moldovenesc, iar ca președinte a fost ales marele patriot Vasile Stroiescu, un om cu multă influență în rândurile tuturor românilor basarabeni 25. În numărul doi al ziarului „Cuvânt moldovenesc” a fost publicat un apel al ofițerilor și studenților aflați la Odessa
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Chișinău, la redacția ziarului ”Cuvânt moldovenesc”. El s-a numit Partidul National Moldovenesc, iar ca președinte a fost ales marele patriot Vasile Stroiescu, un om cu multă influență în rândurile tuturor românilor basarabeni 25. În numărul doi al ziarului „Cuvânt moldovenesc” a fost publicat un apel al ofițerilor și studenților aflați la Odessa către confrații lor din țară, prin care îi cheamă să se unească cu toții și să dobândească drepturile lor firești referitoare la: pământ, școală, biserică și judecată în limba
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
a fost publicat un apel al ofițerilor și studenților aflați la Odessa către confrații lor din țară, prin care îi cheamă să se unească cu toții și să dobândească drepturile lor firești referitoare la: pământ, școală, biserică și judecată în limba moldovenească 26. De asemenea, „în zilele următoare s-au tipărit foi volante cu programul Partidului National Moldovenesc, iar pe 9 aprilie 1917 a fost publicat integral și în ziarul „Cuvânt moldovenesc”. În linii mari programul P.N. Moldovenesc se referea la dobândirea
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
țară, prin care îi cheamă să se unească cu toții și să dobândească drepturile lor firești referitoare la: pământ, școală, biserică și judecată în limba moldovenească 26. De asemenea, „în zilele următoare s-au tipărit foi volante cu programul Partidului National Moldovenesc, iar pe 9 aprilie 1917 a fost publicat integral și în ziarul „Cuvânt moldovenesc”. În linii mari programul P.N. Moldovenesc se referea la dobândirea drepturilor naționale și cetățenești pentru locuitorii Basarabiei prin intermediul acțiunii Partidului National Moldovenesc; la libertatea cuvântului, a
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
firești referitoare la: pământ, școală, biserică și judecată în limba moldovenească 26. De asemenea, „în zilele următoare s-au tipărit foi volante cu programul Partidului National Moldovenesc, iar pe 9 aprilie 1917 a fost publicat integral și în ziarul „Cuvânt moldovenesc”. În linii mari programul P.N. Moldovenesc se referea la dobândirea drepturilor naționale și cetățenești pentru locuitorii Basarabiei prin intermediul acțiunii Partidului National Moldovenesc; la libertatea cuvântului, a tiparului, a adunărilor, a credinței și pentru alegerea modului de conducere a țării de către
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
și judecată în limba moldovenească 26. De asemenea, „în zilele următoare s-au tipărit foi volante cu programul Partidului National Moldovenesc, iar pe 9 aprilie 1917 a fost publicat integral și în ziarul „Cuvânt moldovenesc”. În linii mari programul P.N. Moldovenesc se referea la dobândirea drepturilor naționale și cetățenești pentru locuitorii Basarabiei prin intermediul acțiunii Partidului National Moldovenesc; la libertatea cuvântului, a tiparului, a adunărilor, a credinței și pentru alegerea modului de conducere a țării de către reprezentanții politici ai basarabenilor; la lupta
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
cu programul Partidului National Moldovenesc, iar pe 9 aprilie 1917 a fost publicat integral și în ziarul „Cuvânt moldovenesc”. În linii mari programul P.N. Moldovenesc se referea la dobândirea drepturilor naționale și cetățenești pentru locuitorii Basarabiei prin intermediul acțiunii Partidului National Moldovenesc; la libertatea cuvântului, a tiparului, a adunărilor, a credinței și pentru alegerea modului de conducere a țării de către reprezentanții politici ai basarabenilor; la lupta P.N. Moldovenesc pentru dobândirea celei mai largi autonomii administrative judecătorești, bisericești școlare și economice a Basarabiei
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
referea la dobândirea drepturilor naționale și cetățenești pentru locuitorii Basarabiei prin intermediul acțiunii Partidului National Moldovenesc; la libertatea cuvântului, a tiparului, a adunărilor, a credinței și pentru alegerea modului de conducere a țării de către reprezentanții politici ai basarabenilor; la lupta P.N. Moldovenesc pentru dobândirea celei mai largi autonomii administrative judecătorești, bisericești școlare și economice a Basarabiei. Conform programului acestui Partid National Moldovenesc, toate legile care priveau viața internă a Basarabiei trebuiau să fie întocmite de către Sfatul Țării; în parlamentul Rusiei, Basarabia să
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
a adunărilor, a credinței și pentru alegerea modului de conducere a țării de către reprezentanții politici ai basarabenilor; la lupta P.N. Moldovenesc pentru dobândirea celei mai largi autonomii administrative judecătorești, bisericești școlare și economice a Basarabiei. Conform programului acestui Partid National Moldovenesc, toate legile care priveau viața internă a Basarabiei trebuiau să fie întocmite de către Sfatul Țării; în parlamentul Rusiei, Basarabia să fie reprezentată prin trimișii ei; în administrație și justiție să lucreze doar funcționarii de origine basarabeană, iar limba rusă să
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
stăpânirea rusă; de asemenea în școlile de toate treptele, limba de predare să fie limba națională a poporului; biserica trebuia să-și aibă autonomia ei, să alcătuiască o mitropolie, cu arhiereu moldovean în frunte, preoții să fie crescuți în limba moldovenească și toate slujbele bisericești să se facă în această limbă; moldovenii să nu mai fie duși la oaste în afara Basarabiei ci să se pregătească pe loc în limba moldovenească; să fie oprite colonizările de străini în Basarabia și să se
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]