8,622 matches
-
au efectuat în perioada 1889-1892 unele lucrări de reparații, construindu-se un turn cu baza dreptunghiulară în locul celui ce avea formă de bulb de ceapă și acoperindu-se lăcașul de cult cu tablă zincată. După cum relatează Elena Costache Găinariu în ""Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosancea, județul Suceava"" (București, 1936), în perioada interbelică pe pereții interiori ai bisericii se aflau față în față două tablouri înrămate, de aceeași mărime, pe care erau înscrise numele eroilor locali căzuți în Războiul de Independență al
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
de Arte din Karlsruhe, unde are ca elevi, printre alții, pe Peter Dreher și Klaus Arnold. Cu ocazia împlinirii a 70 și 80 de ani de viață i se organizează mari expoziții retrospective. În 1965, Paul Vogt publică a amplă monografie asupra creației lui Eric Heckel cu un catalog complet al operelor sale. La 27 ianuarie 1970 Erich Heckel moare în localitatea Radolfzell. După o primă perioadă, influențat de Van Gogh și de post-impresioniștii francezi, în care utilizează contrastele dramatice ale
Erich Heckel () [Corola-website/Science/321915_a_323244]
-
medalia "Pierre Castaigne" și este numit membru de onoare al Societății franceze de Neurologie ("Société Française de Neurologie"). În anul 1995 este numit profesor la Clinica de Neurologie a facultății de Medicină "Sackler" TAU. Jean-Jacques Askenasy este autor a 13 monografii, 13 contribuții în tratate de specialitate, 90 articole originale în reviste de specialitate în domeniul neurologiei și medicinei somnului, 195 comunicări și referate la congrese naționale și internaționale. J.-J. Askenasy: Publicații
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
de către arhitect în noiembrie 1931. Discursul de inaugurare este reprodus "in extenso" în "Amintiri". În 1965 muzeul a fost mutat în clădirea actuală, Palatul "Ghiță Ionescu", ce fusese până atunci sediul prefecturii județului. În "Arhitectura în Ploești, studiu istoric" și "Monografia orașului Ploești" apar fotografii, o listă a tuturor picturilor expuse, precum și lucrări remarcabile, aflate în 1938 în muzeu. Acestea din urmă se aflau în vechiul local al Băilor Municipale. Unele acuarele și picturi în ulei au fost semnate de Toma
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
cu mențiunea "foarte bine cu distincție", având drept conducător pe prof. Vintilă Mihăilescu, iar ca președinte al comisiei pe cunoscutul geolog, profesorul Miltiade Filipescu. Publicată în 1957 la Editura Academiei, teza de doctorat este o lucrare care deschide seria de monografii geomorfologice regionale apărute în geografia românească a ultimilor 35 de ani. Lucrarea ilustrează direcția analizei morfogenetice, pe care a promovat-o cu consecvență de-a lungul întregii sale cariere. Ea este și în prezent un studiu de referință în geografia
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
a desfășurat-o toată viata în paralel cu cea didactică. A fost membru activ al Institutului de Geografie încă de la înființarea acestuia în 1944, unde a condus, un timp, Sectorul de Geomorfologie. A participat direct la cercetările desfășurate pentru elaborarea Monografiei geografice, voi. I (1954-1958) și a altor lucrări fundamentale realizate de Institut. A colaborat și cu alte instituții de cercetare din tara noastră, între care Institutul de Meteorologie și Hidrologie, Institutul Geologic (veri întregi lucrând pe teren cu profesorul M.
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
următor, un alt grup s-a îndreptat spre sud și a înființat satul Gârbovi. Ultimul grup care a plecat a fost format din 160 de oameni, membri ai unui număr de 40 de familii (între care învățătorul Teodor Zaharescu în monografia sa amintește de familia Cristeștilor, familia Cocioc, Popa, Săuleștii, Pătuleștii, Sănduleștii, Stoiceștii); aceștia s-au așezat la marginea moșiei boieresei văduve Anica Filipescu, pe malul unui lac și au înființat satul Siliștea Nouă. După câțiva ani, Anica Filipescu i-a
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
atunci fiind amplasată și prima inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric. În anii 1879 și în 1923 s-au plantat arbori în jurul monumentului, aici fiind astăzi un parc. Iorgu G. Toma a realizat și o monografie a monumentului, intitulată ""Monumentul „Stâlpul lui Vodă”, din Vamă"" și apărută în 1923 la Cernăuți, cu 70 de pagini și câteva ilustrații. În perioada interbelică, ca urmare a inițiativei lui Iorgu G. Toma, în apropierea acestui monument a fost construit
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
cât și la aceste două publicații anexe cu schițe și traduceri. Articolele scrise de E. Hodoș în publicațiile vremii se referă la culegerile și studiile unor folcloriști ca Pompiliu Pârvulescu, Tudor Pamfile, Tit Bud, Alex. Vasiliu și alții, la unele monografii ca cea a mitropolitului Andrei Șaguna întocmită de Ioan Lupaș. Alte articole le închină memoriei anumitor oameni ca Filaret Musta, întemeietorul celei mai vechi organizații din țară a învățătorilor, Ștefan Velovan, Nicolae Gane, George Coșbuc, Ion Slavici. Publică creații populare
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
unde bătaia vântului din cele patru puncte cardinale e mai puternică decât în toate celelalte împrejurimi"". Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . După cum relatează istoricul N.A. Bogdan în monografia sa dedicată orașului Iași, într-o nuvelă istorică a lui Gheorghe Asachi publicată în "Calendarul pentru Romîni" pe anul 1858 se povestește legenda unui bătrân pustnic pe nume Zosim care a oficiat o căsătorie între creștinul Claudius, centurionul Cohortei Iasiene
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
prețios pentru specialiștii în limba română, iar pentru marele public un dicționar excelent, justificând cu prisosință deviza pe care autorul a tipărit-o în fruntea volumului al treilea «non omnis moriar»."" În 1971 prof. dr. Ioan Rizescu a scris o monografie despre H. Tiktin. De asemenea, el a ținut și discursul principal la ședința festivă a Academiei Române cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere. Catedra de Limba română și lingvistică generală a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași notează
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
un efort pentru redescoperirea istoriei poloneze a regiunii și să proiecteze realitatea poloneză a vremii asupra contextului istoric. Istoricii, arheologii, lingviștii și etnologii au lucrat în cadrul unor echipe interdisciplinare pentru legitimarea noilor frontiere. Rezultatele cercetărilor lor au fost popularizate în monografii, periodice, manuale școlare, ghiduri de călătorie, expoziții și emisiuni radio. Au fost desenate hărți care demonstrau că frontierele poloneze în timpul primilor principi Piaști se suprapuneau peste cele postbelice. Istoricul britanic Norman Davies subliniază că generația postbelică a fost educată să
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic. A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea și analiza unor noi resurse de cărbune, de șisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxită sau cupru, cărora le-a consacrat și monografii: "Contribuțiuni la studiul bauxitelor din România"; "Studiul chimic al cromitelor din Munții Orșovei"; "Studiul extragerii potasiului din glauconite; Studiul determinării germaniului în cărbuni și minereuri; studiul pământurilor decolorante din R.P.R."; "Valorificarea gazelor din craking"; "Aditivi pentru uleiurile minerale pe baza
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
o predispoziție a artistului pentru portretistică și o preocupare asiduă pentru redarea figurii umane. Stilul Art Nouveau se bucura de o mare popularitate în Transilvania suprapunându-se natural și deci, firesc, peste portretistica tradițională transilvăneană. Harald Krasser a identificat în monografia pe care a publicat-o în anul 1970 două perioade distincte în creația lui Arthur Coulin. Prima etapă, numită etapa transilvăneană de după anul 1891, este cea în care artistul se întoarce de la studiile pe care le-a făcut în capitala
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
la fundamentarea unei chirurgii de graniță toraco-abdominală, care i-a permis găsirea unor soluții superioare de abord și tratament chirurgical al unor afecțiuni că: herniile hiatale, tumorile joncțiunii eso-gastrice, chiștele hidatice ale feței superioare ale ficatului, fistulele bilio-bronșice ș.a. iar monografia „Aspecte ale chirurgiei de graniță toraco-abdominală" este fructul unor îndelungate experiențe personale. De asemenea, a efectuat și o serie de cercetări experimentale pe animale, fiind primul care a efectuat autotransplante de plămân în România, cu scopul de a codifică tehnică
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
funcția de secreție și absorbție a peritoneului inflamat și iradiat (la iepuri) - cu referințe la starea de peritonita. Studiile clinice și experimentale sunt concretizate de cele peste 300 de articole și comunicări, în țară și străinătate, precum și de cele 6 monografii, pe care le amintim: - Tumorile mediastinale, un volum, 206 pagini, Ed. Medicală, 1971; - Traumatismele toracice (în colaborare), un volum, 494 pagini, Ed. Militară, 1975; - Aspecte ale chirurgiei de graniță toraco-abdominale, un volum, 182 pagini, Ed. Militară, 1983; - Timusul (în colaborare
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
volum, 182 pagini, Ed. Militară, 1983; - Timusul (în colaborare cu V. Cojocea), un volum, 200 pagini, Ed. Militară, 1988; - Mediastinul, Ed. Academiei Române (sub redacția dr. Bejan L). - Chirurgia de campanie (în colab) - Ed. Militară 1965, un vol. 390 pag. Două monografii au fost premiate de Academia Română, respectiv „Aspecte ale chirurgiei de graniță toraco-abdominală" (1984) și „Timusul" (1990).A fost propusă, de asemenea, în anul 1975-1976, pentru premiul Academiei Române și monografia „Traumatismele toracelui", care a avut referate foarte bune de la prof. dr.
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
campanie (în colab) - Ed. Militară 1965, un vol. 390 pag. Două monografii au fost premiate de Academia Română, respectiv „Aspecte ale chirurgiei de graniță toraco-abdominală" (1984) și „Timusul" (1990).A fost propusă, de asemenea, în anul 1975-1976, pentru premiul Academiei Române și monografia „Traumatismele toracelui", care a avut referate foarte bune de la prof. dr. Burghele, Făgărășanu, ș.a., dar în ultimul moment a fost eliminată de la premiere, întrucat unul dintre colaboratori (dr. Ion Curelaru) emigrase între timp în Suedia. A participat sau a trimis
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
septembrie 1985, cu lucrarea „Timectomia în miastenia gravis"; - Uniunea Medicală Balcanică, Atena, 1988, cu lucrarea „Considerații pe marginea a 80 timoame, operate". Menționam că o parte din lucrările efectuate de Dl. General Prof. Dr. au fost publicate în reviste și monografii străine, unele în colaborare cu mari personalități medicale (Prof. Mathey de la Clinica Laennec - Paris), prin această crescând prestigiul medicinii românești. Astfel, a publicat în: - Anatomische Anzeiger. Bd 117, 1965, p. 124-128, studiul de anatomie „Au lebenden angefundens muskelvarietăten" (Variante ale
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
laude" în 1932. Debutul său l-a făcut în Bilete de papagal (1928), prin două schițe, semnate cu pseudonimul Emil Sarval. Debutul editorial l-a făcut cu opera “Alecu Russo. Omul, opera, comentarii” (Editura de Stat, 1948). Cartea este o monografie scrisă în spiritul timpului, sociologizant, fără temeiuri intelectuale particulare în „comentarii”. Urmăatoarea carte, „Costache Negri, scrieri social-politice” (Editura politică, 1978) îi oferă cercetătorului un câmp larg de punere în valoare a cunoștințelor filologice acumulate de-a lungul unei întinse cariere
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
Buyeo, de obicei crezându-se că a fost situat în mijlocul bazinelor râurilor Yalu și T'ung-chia, suprapunându-se peste graniță curentă dintre Chină și Coreea de Nord. Unii cercetători cred că Goguryeo poate a fost fondat în secolul ÎI Î.Hr.În monografiile geografice "Han Shu", cuvantul Goguryeo sau "高句麗" a fost menționat pentru prima data in 113 î.Hr. că o regiune sub jurisdicția comanderiei Xuantu. În "Jiu Tangshu"(Cartea dinastiei Tang)este scris că Împăratul Taizong din Tang se referă la istoria
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]
-
a editat, totodată, o serie de lucrări cu caracter științific sau de popularizare, vizând fie istoria națiunilor baltice și nordice, fie relațiile dintre acestea și România. O colecție specială care a debutat în anul 2010 are în vedere editarea de monografii închinate fiecăreia dintre țările baltice și nordice. Au fost publicate, până în acest moment, Istoria Finlandei și Istoria Lituaniei (ultima cu sprijinul AFCN), urmând ca în anul 2012 să apară și o istorie a Letoniei. O altă colecție vizează relațiile României
Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice () [Corola-website/Science/324871_a_326200]
-
limba franceză, Noaptea de Rusalii (Gulagul românesc din Bărăgan - mărturii, 2013), Atacul de Noapte, partea I (Vlad Vodă Draculea, român, 2013 și partea a II-a, Vlad Țepeș, român, 2014). De asemenea, Ion Muscalu a redactat și publicat mai multe monografii, printre care: Monografia Mănăstirii Bujoreni (2007), Monografia comunei Scânteia (2010), Monografia comunei Scobinti (2011) și Monografia comunei Rediu (Rediu lui Tătar), 2012. Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de Rusalii (Gulagul românesc din Bărăgan - mărturii, 2013), Atacul de Noapte, partea I (Vlad Vodă Draculea, român, 2013 și partea a II-a, Vlad Țepeș, român, 2014). De asemenea, Ion Muscalu a redactat și publicat mai multe monografii, printre care: Monografia Mănăstirii Bujoreni (2007), Monografia comunei Scânteia (2010), Monografia comunei Scobinti (2011) și Monografia comunei Rediu (Rediu lui Tătar), 2012. Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Atacul de Noapte, partea I (Vlad Vodă Draculea, român, 2013 și partea a II-a, Vlad Țepeș, român, 2014). De asemenea, Ion Muscalu a redactat și publicat mai multe monografii, printre care: Monografia Mănăstirii Bujoreni (2007), Monografia comunei Scânteia (2010), Monografia comunei Scobinti (2011) și Monografia comunei Rediu (Rediu lui Tătar), 2012. Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]