10,880 matches
-
întâmpla pe vremea când era reporter la New York Evening Post, înainte de a prelua, în calitate de redactor local, ziarul Commercial Advertiser, unde și-a putut susține preferința pentru jurnalismul narativ. "Reporterii trebuiau să relateze știrile așa cum se petreceau: mecanic, fără prejudecată, fără nuanță și fără stil; toate în aceeași manieră ... Ca scriitor, am fost definitiv afectat de anii petrecuți la The Post" (179). Și nu a fost singurul. Este important să înțelegem acest lucru dacă vrem să percepem cât de mare este distanța
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
moderne". Acest pasaj dezvăluie cât de mult și cu câtă ușurință se amestecau tehnici precum descrierea într-o narațiune a cărei intenție fundamentală era, după cum sugerează și titlul, de a zugrăvi o istorie. Astfel, în povestire se pot observa două nuanțe de intenție retorică: pe de-o parte de a relata faptele unei întâmplări și pe de altă parte de a spune o poveste. Aceste două nuanțe aduc dovezi legate, în general, de originile practicii jurnalistice din America și în special
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și titlul, de a zugrăvi o istorie. Astfel, în povestire se pot observa două nuanțe de intenție retorică: pe de-o parte de a relata faptele unei întâmplări și pe de altă parte de a spune o poveste. Aceste două nuanțe aduc dovezi legate, în general, de originile practicii jurnalistice din America și în special de originile jurnalismului literar narativ modern american. Deși se pune accent pe un jurnalism literar narativ "modern american" ivit după Războiul Civil ca reacție la ascensiunea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
derivă din secolul al XIX-lea cu evoluția distinctă a două tipuri de jurnalism: "story-ul" lui Schudson și modele de "informație" (89), sau ce ar fi caracterizat în mod mai tradițional ca fiind moduri "narative" și respectiv "discursive". Mai mult, nuanțele celor două modele, consolidând și provocând prin formularea mai multor ipoteze ideologice, prevesteau un conflict în desfășurare - deși inutil - între un jurnalism narativ discursiv caracterizat prin obiectivitate și unul mai subiectiv. Conflictul era în jurul cărui tip explică cel mai bine
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un jurnalist ipotetic ar fi fost fidel idealului lui Platon, ar fi relatat într-un eveniment cine, ce, când, unde, de ce și cum. O astfel de relatare se poate citi în felul următor, abstractizată atent în încercarea de a elimina nuanța emoțională și prin aceasta dovada subtilă a unei conștiințe în formare care reflectă subiectivitatea ca un mod de a produce. Atena - Autoritățile l-au executat ieri pe filozoful Socrate prin otrăvire. Criton, la ordinul autorităților ateniene, a administrat otrava la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Voiages and Discoveries of the English Nation ("Călătorii pe mare și descoperiri ale națiunii engleze") de Richard Haklyut a apărut în 1589 și detalia aventurile marinarilor englezi în larg. Multe din ele sunt simple povestiri cronologice care reflectă ocazional o nuanță de descriere și de senzațional. În a doua ediție, John Jane descrie călătoria tragică a lui Thomas Cavendish: Dar, cu cât înaintam, pinguinii noștri uscați au început să putrezească, iar în ei se aflau niște viermi respingători. Viermii ne-au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în breșă decât în realitate, a reușit să înrădăcineze principiul "presei independente" și un stil de știri mai "neutru". În primul număr, Herald anunța: " Ne vom strădui să arhivăm fapte legate de toate subiectele publice și corecte, fără înflorituri și nuanțe, cu comentarii atunci când situația permite, în mod corect, adecvat, independent, fără frică și cu blândețe" (F. Hudson, 433). În "fapte" se poate detecta precizie, iar în înlăturarea "înfloriturilor și a nuanțelor" se observă concizie, două cerințe stilistice care încă sunt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de toate subiectele publice și corecte, fără înflorituri și nuanțe, cu comentarii atunci când situația permite, în mod corect, adecvat, independent, fără frică și cu blândețe" (F. Hudson, 433). În "fapte" se poate detecta precizie, iar în înlăturarea "înfloriturilor și a nuanțelor" se observă concizie, două cerințe stilistice care încă sunt recomandate jurnaliștilor începători de către cel puțin un manual contemporan de jurnalism (Fedler, 143-44). Problema este că, deși concizia ar avantaja dezvoltarea unui stil de știri obiectiv, arhivarea faptelor ar continua să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
s, apărând veridicitatea primei sale povestiri. Răspunsul ei s-a datorat în parte unei profesoare de liceu de limba engleză ce i-a pus următoarea întrebare: "Cât de îndeaproape vreți să vă fie interpretate simbolurile?", ceva în genul cele "două nuanțe de verde cu reflexe roz" (Unsettling 250). În lucrarea Unsettling the Colonel's Hash (Infirmarea zvonului răspândit de colonel, n. trad.), McCarthy insistă că povestea nu era inventată și că dacă ea conținea vreo urmă de simbolism, acesta nu o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
le luăm. De pildă, resursa de turbă, din nordul Moldovei, utilizată cu atîta eficiență În tratamentul balnear de la Vatra Dornei, are drept sursă depozitul organic format din resturi vegetale incomplet descompuse din localitatea Poiana Stampei. j) Resursele au și o nuanță socială prin aceea ce oferă natura unui anumit grup social (de pildă cazul Pustiului Sahara); k) Din volumul unor resurse, numai o parte pot fi exploatabile cu mijloacele existente la un moment dat, restul rămânând În conservare, la dispoziție, putîndu-se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Reținem În acest context aprecierea lui Ph. Kotler și P. Dubois În lucrarea „Marketing - Management (Paris 1977)” În care arată că marketingul turistic reprezintă „o activitate umană direcționată pe satisfacerea nevoilor și cerințelor Într-un proces de schimb.” Aspecte și nuanțe interesante găsim În punctul de vedere lansat asupra problemei de Organizația Mondială a Turismului (OMT), care susține că „Marketingul turistic reprezintă o serie de metode și tehnici susținute de o stare de spirit particulară, care urmăresc satisfacrea În cele mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
politica de produs, va trebui să aibă În mod prioritar În vedere performanțele de ordin calitativ ale produselor turistice oferite, gradul de originalitate al acestora, mergând până la identificarea unor mărci specifice. Politica de plasare, sau de distribuție În turism, are nuanțe aparte, impuse de faptul că În general turiștii cumpără produsele turistice de la intermediari, motiv pentru care o importantă atenție trebuie acordată modalităților de distribuție, de evaluare și selectare a distribuitorilor, etc. Politica de promovare În turism are În vedere procesul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
p.288-289]. Făcând concurență stării civile și având ambiția unei reforme a moravurilor sociale, Balzac demască perfidia și decăderea femeii. Balzac a descoperit pluralitatea ființelor moderne 137. Tipul femeii balzaciene este unul complex, conceput multidimensional, din diverse ipostaze, din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor cu care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică dintre toate speciile de femei. "Sedus de fenomenul parizianismului feminin" [Cioculescu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
masura trecerii timpului, comedia de moravuri cedează locul comediilor vesele, publicul vrea să râdă fără a reflecta prea mult (de aici proliferarea vodevilului, operetei, bufonadei ș.a.)173. Critică actuala îi reproșează teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p. 49,127]. Se cunoaște că femeile sunt mai sensibile decât bărbații la cuvinte și demonstrații de dragoste și manifestă mai mult interes pentru expresie. Ipoteticul "limbaj feminin" se poate caracteriza prin: abundență de diminutive, afectivitate artificială, convențională, descriere a nuanțelor 366. Limbajul femeii pariziene are, la rândul lui, anumite particularități. În primul rând, Parizienele nu vorbesc prea mult. Revista La Parisienne constată finețea limbajului feminin, bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes dont la voix est și douce que, prononcé
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare a Parisului permite punerea în valoare a femeii 383. Iluminarea folosește intensitatea luminii, nuanțele, degradeurile, schimbările bruște, orice mijloace care permit redarea situațiilor psihologice și a emoțiilor 384. Ea este determinată de psihologia personajelor 385. Această abordare se vede de exemplu în La Curée, unde apartamentele roz ale lui Renée Saccard constituie un fundal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să o prezinte tânără, va avea grijă să o depoetizeze de la inceput printr-un mic defect, deloc grav în aparență (ten în culori, o împlinire precoce), dar suficient pentru a arunca asupra tuturor acțiunilor, chiar și celor mai nobile, o nuanță de ridicol. 88 "Leș femmes de province ont la politesse des manières, celles de Paris ont la politesse de l'esprit"; "Leș femmes de province șont tristes; leș femmes de Paris șont ennuyées" [Bauer, p.4,5]. 89 "La mère
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fie că fiecare personaj este orchestrat, pe parcursul tuturor aparițiilor, de o culoare, ale cărei nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului Olivier Bertin, sunt asemănate cu efectul pânzelor impresioniștilor, ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
une sorte de saveur de son lever, l'impression matérielle et chaude du lit quitté et de la chambre parfumée!" [Maupassant, Fort comme la mort, p.248]. Olivier Bertin, autorul lucrărilor cu subiecte clasice cum ar fi Cléopatre, Jocaste, pictează în nuanțele impresioniste ale modei. "La mode dans un ville où cette déesse est și inconstante (...). A Paris, leș personnes qui suivent exactement leș modes șont extrêmement occupées; elle n'ont pas un moment de la journée à perdre: toilette du lever, toilette
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de a alinia țările lor și din acest punct de vedere la "tendințele europene" ale acelor vremuri" (Buzducea, 2005, pp. 41-42). Pentru România, începuturile asistenței sociale au o legătură cu relația voievod/voievodat Biserică. Asistența socială din trecut avea o nuanță creștină în majoritatea manifestării ei. Sigur că nu doar mila sau altruismul în general erau cauzele dezvoltării unor instituții cu caracter social în spațiul românesc, ci chiar dorința de a efectua anumite servicii pentru ameliorarea, pentru scoaterea efectivă din situațiile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
non dominant nu sunt mai puțin handicapante decât afazia și, ca urmare, nu diferențiază indicația de craniectomie în funcție de lateralitatea infarctului [2]. Din punct de vedere tehnic, este vorba de un gest chirurgical simplu încredințat în majoritatea echipelor rezidenților experimentați. Câteva nuanțe sunt importante: dimensiunea craniectomiei mai mare de 12 centimetri cu o extindere temporobazală până la nivelul etajului mediu al bazei craniului, deschiderea radiară a durei mater permițând o expansiune adecvată a creierului și plastia durală de expansiune cu epicraniu, fascie temporală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și ordinii ("Prinde-i mata și adu-i aici ca să închid dracului și dosarul ăsta!"), am pus mâna și am înlocuit trapa ruptă cu ranga și am făcut rost (cu pile) de 100 ml. de vopsea specială Ford, gri metalizat, nuanța "nu mai știu ce număr", cu care m-am prezentat, după mari intervenții, la vopsitorul-șef de la service-ul celebru din Bucium, singurul unde se putea face, în 1992, o asemenea delicată operațiune. Pentru șpaga consistentă înhățată, marele meșter m-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
disecăm puțin. Trebuie spus, din capul locului, că există mai multe tipuri de organizare guvernamentală, de structurare instituțională și, pe cale de consecință, de filosofii de guvernare proprii statului modern. Nu e aici locul de a trece în revistă tipologia și nuanțele unui astfel de subiect, dar, pentru a înțelege cât de cât care e miza descentralizării, se cuvine amintită măcar tradiția de organizare a statului căreia România i se alătură. Franța, prin revoluția sa celebră care a decapitat (la propriu!) principiul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în acord cu interesele patronatului său ori cu agendele personale ale jurnaliștilor ca atare) și dornici să devină, la rândul lor, o parte activă în interpretarea realității. La început au fost forumurile care, din nefericire, au adus, pe lângă observații sau nuanțe critice ale cititorilor onești, o maree sufocantă de jeg uman, de mârlănie agresivă și de isterii ticăloase care au decredibilizat rapid acest mecanism de democratizare a comentariului public. Astăzi, pentru orice om civilizat, forumurile nemoderate sunt o formă iritantă de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]