8,430 matches
-
și gestionarea durabilă a resurselor sale prin schimbări în politici publice și a comportamentului individual. Aceasta poate include sprijinirea practicilor, cum ar fi consumul informat, inițiative de conservare, investițiile în energie regenerabilă, eficiență îmbunătățită în economia materialelor, tranziția către noi paradigme de contabilitate, cum ar fi economia ecologică de reînnoire și de revitalizare a legăturilor noastre cu viața non-umană. În diverse moduri (de exemplu, protestele și activismul la nivel local), ecologiștii și organizațiile ecologice sau de mediu căută să ofere lumii
Ecologism () [Corola-website/Science/328409_a_329738]
-
efectului de moar într-o singură dimensiune temporală: cele două note originale sunt încă prezente, dar ascultătorul percepe două înălțimi care reprezintă media și semidiferența frecvențelor celor două note. Dedublarea în timpul eșantionării semnalelor variabile în timp, aparține de asemenea acestei paradigme a moarului. Deși este răspânită impresia că efectul de moar rezultă din interferența dintre două modele suprapuse, interferența (așa cum este înțeleasă în domeniul fizicii) necesită adunarea și ridicarea la pătrat a amplitudinilor de unde dinamice, iar aceste amplitudini suprapuse și produsele
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
și-a lansat programul politic, având 9 capitole referitoare la următoarele domeniiː transparență, industrie, agricultură, educație, cultură, sănătate, infrastructură, protecția mediului, politică externă. USR militează pentru transparență maximă, industrializare cu mjiloace moderne, sprijin pentru micii fermieri, reforma învățământului, o nouă paradigmă în domeniul cultural, acordarea a 6% din PIB pentru Sănătate, construirea de autostrăzi și infrastructură în colaborare cu partenerii europeni, protecția mediului în special prin stoparea defrișărilor, precum și cooperare strânsă cu Uniunea Europeană, Nato și sprijin pentru Republica Moldova și Ucraina. Președintele
Uniunea Salvați România () [Corola-website/Science/335243_a_336572]
-
sinceritate, iubire și, mai ales multă forță de caracter. Ideea de artă imprimată atât de expresiv este absolut formidabilă. Cred că este necesar să remarc uluitorul efort liric de a dărui fiecărui tablou un nume, care el însuși este o paradigmă de parabolă existențială.” Sebastian Domozină Craiova, 20 aprilie 1994 “Un talent viguros, deja convingător, cu o fantezie bogată și o largă paletă de mijloace expresive. îi prevăd un drum singur în arta plastică, în măsură să-și împlinească aspirațiile creatoare
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
Umor și toate celelalte forme de râs, inclusiv sarcasmul, care vandalizează imaginea celuilalt. El subliniază astfel că râsul din umorul autentic este congruent și participă la susținerea unui proiect democratic plauzibil. Prin cercetările sale, Gérard Rabinovitch contribuie la schimbarea acelei paradigme indispensabile pentru efortul de decriptare și de „descâlcire” a realului contemporan. Opera sa vizează articularea antropologiei psihanalitice radicale și problemele recurente ale filosofiei politice clasice pe care Leo Strauss et Claude Lefort le-au formulat. Gérard Rabinovitch construiește fundamentele epistemologice
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
una a cărei negație nu este contradictorie în sine (și nu este adevărată în orice lume posibilă). Termenii "a priori" și "a posteriori" sunt de origine latină. Aceștia apar în traducerea latină a Elementelor lui Euclid, o lucrare considerată drept paradigmă a gândirii în perioada europeană premodernă. În dialogul Menon, deși nu este folosită strict noțiunea de „a priori”, inatismul dezolvatat de Platon este o cunoașterea inerentă, intrinsecă minții umane (adică a priori). Albert I al Saxoniei, logician de secol XIV
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
cunoscut după anumite calități sau atribute. De exemplu, propoziția „ Trandafirul este rosu” este o judecată. Kant a creat un tabel al acestor judecăți în relația lor cu obiectele în genere. Acest tabel al judecăților a fost utilizat de Kant în calitate de paradigmă pentru tabelul categoriilor. Împreună, cele două liste constituie structura arhitectonică a sistemului filozofic kantian. Categoriile sunt în întregime diferite față de obiect ca fenomen. Conform scrierilor kantiene, pentru a fi posibilă o relație între cele două, trebuie să existe o determinare
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
recunoașterea diferențelor dintre grupurile din societate. Nancy Fraser folosește termenii de recunoaștere și redistribuție cu două sensuri, unul politic și unul filosofic. Cel politic reprezintă cereri ale societății civile sau ale actorilor politici în spațiul public, iar cel filosofic descrie paradigme normative create de diverși politologi sau filosofi. Termenul de redistribuție își are originea în tradiția liberală a secolului XX când teoreticieni precum John Rawls sau Ronald Dworkin au încercat să elaboreze principii noi ale dreptății pentru a justifica redistribuția socio-economica
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
sunt în dezbateri permanente. Liberalii, cei care propun dreptatea distributivă, consideră că politicile de recunoaștere sunt centrate prea mult pe comunitate, în timp ce teoreticienii recunoașterii acuză teoria distribuției ca fiind prea individualistă și consumeristă . Există patru elemente diferite între cele două paradigme, cea redistributiva și cea a recunoașterii . În primul rând, cele două au concepții diferite despre nedreptate. Paradigma redistribuției consideră că nedreptatea are cauze socio-economice, iar cauza se află în structura de bază a economiei societății. La polul opus, paradigma recunoașterii
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
prea mult pe comunitate, în timp ce teoreticienii recunoașterii acuză teoria distribuției ca fiind prea individualistă și consumeristă . Există patru elemente diferite între cele două paradigme, cea redistributiva și cea a recunoașterii . În primul rând, cele două au concepții diferite despre nedreptate. Paradigma redistribuției consideră că nedreptatea are cauze socio-economice, iar cauza se află în structura de bază a economiei societății. La polul opus, paradigma recunoașterii găsește vinovate structurile sociale care influențează cultura (reprezentare, interpretare, comunicare) pentru inechitățile dintre indivizi. În al doilea
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
două paradigme, cea redistributiva și cea a recunoașterii . În primul rând, cele două au concepții diferite despre nedreptate. Paradigma redistribuției consideră că nedreptatea are cauze socio-economice, iar cauza se află în structura de bază a economiei societății. La polul opus, paradigma recunoașterii găsește vinovate structurile sociale care influențează cultura (reprezentare, interpretare, comunicare) pentru inechitățile dintre indivizi. În al doilea rând, cele două au soluții diferite pentru rezolvarea nedreptăților. În cadrul paradigmei redistributive soluția este restructurarea sistemului economic ceea ce presupune intervenție masivă pentru
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
află în structura de bază a economiei societății. La polul opus, paradigma recunoașterii găsește vinovate structurile sociale care influențează cultura (reprezentare, interpretare, comunicare) pentru inechitățile dintre indivizi. În al doilea rând, cele două au soluții diferite pentru rezolvarea nedreptăților. În cadrul paradigmei redistributive soluția este restructurarea sistemului economic ceea ce presupune intervenție masivă pentru redistribuție în toate sectoarele societății. Paradigma recunoașterii propune schimbări culturale sau simbolice masive, adică acceptarea diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele două paradigme
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
care influențează cultura (reprezentare, interpretare, comunicare) pentru inechitățile dintre indivizi. În al doilea rând, cele două au soluții diferite pentru rezolvarea nedreptăților. În cadrul paradigmei redistributive soluția este restructurarea sistemului economic ceea ce presupune intervenție masivă pentru redistribuție în toate sectoarele societății. Paradigma recunoașterii propune schimbări culturale sau simbolice masive, adică acceptarea diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele două paradigme este reprezentată de grupurile care suferă nedreptăți. Paradigma redistributivă susține că anumite clase definite economic sau prin
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
paradigmei redistributive soluția este restructurarea sistemului economic ceea ce presupune intervenție masivă pentru redistribuție în toate sectoarele societății. Paradigma recunoașterii propune schimbări culturale sau simbolice masive, adică acceptarea diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele două paradigme este reprezentată de grupurile care suferă nedreptăți. Paradigma redistributivă susține că anumite clase definite economic sau prin relația lor cu piața sunt supuse nedreptăților, în timp ce în paradigma recunoașterii, cei care suferă sunt anumite grupuri care au parte de mai puțin
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
presupune intervenție masivă pentru redistribuție în toate sectoarele societății. Paradigma recunoașterii propune schimbări culturale sau simbolice masive, adică acceptarea diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele două paradigme este reprezentată de grupurile care suferă nedreptăți. Paradigma redistributivă susține că anumite clase definite economic sau prin relația lor cu piața sunt supuse nedreptăților, în timp ce în paradigma recunoașterii, cei care suferă sunt anumite grupuri care au parte de mai puțin respect, stimă sau prestigiu, cu un statut neapreciat
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
diversității și schimbarea concepției despre grupurile stigmatizate. A treia diferență dintre cele două paradigme este reprezentată de grupurile care suferă nedreptăți. Paradigma redistributivă susține că anumite clase definite economic sau prin relația lor cu piața sunt supuse nedreptăților, în timp ce în paradigma recunoașterii, cei care suferă sunt anumite grupuri care au parte de mai puțin respect, stimă sau prestigiu, cu un statut neapreciat. Desigur, cazurile se pot extinde în ambele paradigme la imigranți și femei, respectiv gay și lesbiene, aceste grupuri nefăcând
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
sau prin relația lor cu piața sunt supuse nedreptăților, în timp ce în paradigma recunoașterii, cei care suferă sunt anumite grupuri care au parte de mai puțin respect, stimă sau prestigiu, cu un statut neapreciat. Desigur, cazurile se pot extinde în ambele paradigme la imigranți și femei, respectiv gay și lesbiene, aceste grupuri nefăcând parte din nicio categorie menționată mai sus. A patra diferență este faptul că cele două paradigme privesc diferit diferențele dintre grupuri. Din perspectiva redistribuției ar trebui să diminuăm diferențele
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
sau prestigiu, cu un statut neapreciat. Desigur, cazurile se pot extinde în ambele paradigme la imigranți și femei, respectiv gay și lesbiene, aceste grupuri nefăcând parte din nicio categorie menționată mai sus. A patra diferență este faptul că cele două paradigme privesc diferit diferențele dintre grupuri. Din perspectiva redistribuției ar trebui să diminuăm diferențele (cauzate de nedreptăți politico-economice) dintre grupuri și nu să le recunoaștem. Paradigma recunoașterii are două abordări referitoare la acest subiect. Una este că diferențele sunt benefice, iar
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
parte din nicio categorie menționată mai sus. A patra diferență este faptul că cele două paradigme privesc diferit diferențele dintre grupuri. Din perspectiva redistribuției ar trebui să diminuăm diferențele (cauzate de nedreptăți politico-economice) dintre grupuri și nu să le recunoaștem. Paradigma recunoașterii are două abordări referitoare la acest subiect. Una este că diferențele sunt benefice, iar variațiile culturale s-ar transformat în ierarhii ale valorilor. Cealaltă susține că diferențele nu preexistă, ci sunt construite. Nancy Fraser consideră că nu se poate
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
beneficiile la nivel fizic ale tratamentelor. Formularea împreună cu pacientul a unui compromis adecvat între costuri și beneficii potențiale - deși complexă și etic dificilă are totuși sens clinic, în contextul interpretării nivelului costurilor ca factor de impact negativ secundar tratamentului. Noua paradigmă ar putea fi aceea că este etică discutarea opțiunile de îngrijire cu costuri mai reduse, cu un pacient care ar putea suferi din punct de vedere financiar în caz că ar plăti pentru un standard de îngrijire mai scump. Dacă există motive
Toxicitate financiară () [Corola-website/Science/333888_a_335217]
-
Bărnuțiu (1870), care a delimitat scolastic terenul pentru o pedagogie naționalistă militantă și "Manualul invĕțietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare" a lui George Radu Melidon (1874). Dacă prima dintre cele două lucrări a enunțat esența noilor paradigme ale naționalismului exclusivist din punct de vedere etnic, manualul lui Melidon le-a consacrat ca și fundament al educației românești. Astfel din poziția sa de conducător al unei instituții centrale de îndrumare metodologică, lucrarea sa de pedagogie aplicată a jucat
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
cu multiple sertare, o privire scientistă, închisă, de obicei, unor lecturi și observații pragmatice, asupra fenomenului romanului.” „Centrul nuclear al cercetărilor Alionei Grati este poetica dialogică a lui Bahtin. Aceste investigații implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria și istoria literară, dialogul pe care îl poartă diferite discipline și sisteme de gândire cu teoriile savantului rus, cercetarea conceptelor fundamentale ale poeticii dialogice (polifonia, heteroglosia, plurilingvismul, hibridul artistic, carnavalescul) și, în ultimă instanță, aplicația creatoare pe
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
sine, fără alte contribuții, ar fi fost deja un mare câștig pentru critica românească de la vest și de la est de Prut, ci realizează mult mai mult: o înțelegere a unui ansamblu de fenomene prin care s-a creat o nouă paradigmă, transferul anumitor poetici și școli de poetică înspre postmodernism. ” „Propunându-și a detecta, cu minuție analitică și blindaj teoretizant, "Structuri"-le "dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
cu minuție analitică și blindaj teoretizant, "Structuri"-le "dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a propune interesante conexiuni, cercetând în rama paradigmei dialogice romanul românesc (interbelic și „postbabelic”) dar și romanul basarabean, prin câteva nume dereferință, sfidând, în pofida decalajelor, prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
spiritul în care icoanele Elenei Murariu au fost zugrăvite, spre cinstirea și amintirea mucenicilor martiri Brâncoveni. Testul de provocare cu care acest text începe se dovedește a fi o revelație: pe cât de noi, icoanele Elenei Murariu trimit la modele și paradigme foarte vechi.(...)", Viziuni Brâncovene capitale, dansul mucenicilor din volumul Constantin Brâncoveanu, puterea viziunii (capitolul Epilog), Nicoletta Isar, 14 septembrie 2012.
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]