8,364 matches
-
în Do major; Schubert, Messe în Es-Dur; Mendelssohn, Die Walpurgisnacht; Dvořák, Te Deum; Bruckner, Te Deum; Verdi, Requiem. CIPRIAN TUȚU Născut la Brașov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian Tuțu a absolvit cursurile Facultății de Muzică din orașul natal (specializarea Pedagogie Muzicală - dirijat cor academic și masterat în Stilistica dirijorala), beneficiind de îndrumarea maeștrilor Nicolae D. Bica (Dirijat coral), Ludovic Bács (Dirijat vocal-simfonic) și Dan Buciu (Tehnici moderne de analiză muzicală). Între anii 2006-2010 a participat la cursuri susținute de dirijorii
Recviemul de Verdi, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105641_a_106933]
-
mai multor instituții de învățământ brașovene. Din anul 2004 este cadru didactic titular la Facultatea de Muzică din cadrul Universității Transilvaniadin Brașov. În prezent ocupa funcția de lector universitar, activând că dirijor al clasei de operă (2004-prezent), dirijor al corului specializării Pedagogie Muzicală (2005-prezent), dirijor al orchestrei Facultății de Muzică (2009-prezent). Din anul 2000, Ciprian Tuțu este dirijor al Corului Gheorghe Dima din Brașov, ansamblu ale cărui origini le găsim în Reuniunea Română de Gimnastică și Cântări, înființată odinioară de însuși compozitorul
Recviemul de Verdi, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105641_a_106933]
-
amintim Bastien und Bastiennne în anul aniversar Mozart (2006), Îl trittico în anul aniversar Puccini (2008) - spectacol transmis de TVR Cultural, The little sweep de Britten (2011), ș.a. Reunind studenții celor trei specializări ale Facultății de Muzică din Brașov (Canto, Pedagogie și Interpretare Muzicală), Ciprian Tuțu a coordonat și dirijat o serie de proiecte vocal simfonice, dintre care amintim: în 2006 Petite messe solennellede G. Rossini, în 2008 Matthäus Passion de J.S. Bach, în 2009 Nelsonmesse de J. Haydn (comemorarea a
Recviemul de Verdi, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105641_a_106933]
-
reprezentat de lucrări corale sau vocal-simfonice de referință, prezentate în numeroasele concerte susținute de-a lungul timpului. Foto: Ciprian Tuțu Născut la Brașov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian Tuțu a absolvit cursurile Facultății de Muzică din orașul natal (specializarea Pedagogie Muzicală - dirijat cor academic și masterat în Stilistica dirijorala), beneficiind de îndrumarea maeștrilor Nicolae D. Bica (Dirijat coral), Ludovic Bács (Dirijat vocal-simfonic) și Dan Buciu (Tehnici moderne de analiză muzicală). Între anii 2006-2010 a participat la cursuri susținute de dirijorii
Concert inedit de muzică gospel by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105696_a_106988]
-
multor instituții de învățământ brașovene. Din anul 2004 este cadru didactic titular la Facultatea de Muzică din cadrul Universității Transilvania din Brașov. În prezent ocupa funcția de lector universitar, activând că dirijor al clasei de operă (2004-prezent), dirijor al corului specializării Pedagogie Muzicală (2005-prezent), dirijor al orchestrei Facultății de Muzică (2009-prezent). Din anul 2000, Ciprian Tuțu este dirijor al Corului Gheorghe Dima din Brașov, ansamblu ale cărui origini le găsim în Reuniunea Română de Gimnastică și Cântări, înființată odinioară de însuși compozitorul
Concert inedit de muzică gospel by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105696_a_106988]
-
amintim Bastien und Bastiennne în anul aniversar Mozart (2006), Îl trittico în anul aniversar Puccini (2008) - spectacol transmis de TVR Cultural, The little sweep de Britten (2011), ș.a. Reunind studenții celor trei specializări ale Facultății de Muzică din Brașov (Canto, Pedagogie și Interpretare Muzicală), Ciprian Tuțu a coordonat și dirijat o serie de proiecte vocal simfonice, dintre care amintim: în 2006 Petite messe solennelle de G. Rossini, în 2008 Matthäus Passion de J.S. Bach, în 2009 Nelsonmesse de J. Haydn (comemorarea
Concert inedit de muzică gospel by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105696_a_106988]
-
de valsuri Dunărea albastră scrisă de Johann Strauss Fiul”, apreciază dirijorul. Daniel Jinga este Maestru de Cor al Corului Operei Naționale din București și Dirijor Principal al Orchestrei Simfonice Muntenia din Târgoviște. A urmat cursurile Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, la Universitatea Națională de Muzică din București. În 2003, a obținut diploma de licență, susținând lucrarea cu titlul Muzica liturgică romano-catolică după Conciliul Vatican II. Între 2003 și 2004 urmează cursurile de master (Stilistică Dirijorală - Dirijat Cor Academic) ale
Dirijorul Daniel Jinga lansează CD-ul „Rapsodiem" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105714_a_107006]
-
Mircea Tiberian (pian, compoziții) este compozitor și pianist de jazz cu o vastă activitate concertistica ce se întinde pe patru decenii și include peste 20 de albume discografice apărute sub nume propriu. Experiență artistului s-a extins și spre aria pedagogiei, fiind actualmente profesor la Universitatea Națională de Muzică din București, fondatorul și coordonatorul secției de Compoziție Jazz / Muzică Pop. Pe langă volume de specialitate precum Tehnică Improvizației în muzică de jazz, Mircea Tiberian a scris și cărți ce tratează fenomenul
Regal de pian: Lucian Ban, Mircea Tiberian și Toma Dimitriu închid stagiunea de jazz de la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105930_a_107222]
-
se îngrijește de toate nevoile bietului cetățean-copil. Pe de altă parte, într-o lume liberă e iarăși de neimaginat să ți se facă binele cu forța. Statul oferă toate posibilitățile, dar nu te obligă să fii fericit împotriva propriei dorințe. �Pedagogia" exercitată față de popor de către guvernul Năstase are, după cum vom vedea, cu totul alte resorturi. îl vedeți pe George Bush obligându-l pe fermierul din Dakota să-și asigure casa și grajdurile? Sau pe Chirac sfătuindu-l părintește pe viticultorul din
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
oameni care se pare că au o pregătire universală și sunt un fel de Pico della Mirandola multiplicat își dau cu părerea în toate și ne îndreaptă gândul - ce ar putea fi strâmb - în domenii cum ar fi politica, zootehnia, pedagogia, legislația, igiena personală... și nu este perimetru în care să nu încapă aceștia, cu competența lor. Suportăm mai demultișor echipe specializate, formate din aceste personaje, fără de care n-am putea afla rostul lucrurilor. Aceștia descifrează mai cu seamă la orele
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
excepție. Riscăm ipoteza potrivit căreia înzestrarea nativă pentru o știință sau artă se poate realiza plenar înăuntrul respectivei științe sau arte. Argument: Enescu - și asemenea lui mulți alții - a fost pe aceeași cotă în interpretare (arcuș, claviatură, baghetă), compoziție sau pedagogie. Vengerov situat la înălțime și la violă; iată că a luat în mână și bagheta, care implică, obligatoriu, aprofundarea nu doar a unui instrument, ci a organismului complex care este orchestra, în ultimă instanță a resorturilor intime ale artei muzicale
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
precum și cei din spațiu ex-sovietic (12) indiferent că au rezidența acolo sau în altă parte (așa cum au fost și cei trei profesori străini, membri ai juriului: S Kravchenko/ Rusia, P. Berman/ Italia sau I. Petrushevski/ Anglia. Vestul Europei, dominat în pedagogie tot de reprezentanții școlii ruse a avut 8 concurenți - 4 din Germania, cei din Europa Centrală și de Est 10, dintre care 7 români, iar Statele Unite 2. Competiția a fost una de rezistență, după epuizarea primei etape concurenții selectați trebuind
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
adică la modul profesionist și onest.” Dan Dediu, Rector al Universității Naționale de Muzică din București „...Combină noțiunile de bază ale teoriei improvizației cu elemente de pianistică jazzistică. Paginile referitoare la pianistica de jazz reprezintă o contribuție valoroasă în domeniul pedagogiei de specialitate de la noi, fiind primul material de acest fel redactat în limba română. O altă realizare demnă de a fi menționată este înființarea la insistențele și sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secții de jazz (la Colegiul ” G.
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
discernământului estetic “de jazz” apare abia într-o fază mai avansată din punct de vedere al maturizării personalității muzicale, experiența proprie obținută din practica în cadrul unor ansambluri specifice fiind obligatorie. Trebuie să spunem că există preocupări importante anterioare în domeniul pedagogiei de jazz din România. Aici trebuie amintiți Marius Popp, Mircea Tiberian și Romeo Cosma. Cu atât mai mare mi-a fost bucuria să am susținerea și aprecierea pentru acest demers din partea unor personalități muzicale ale căror păreri le expunem pe
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]