10,156 matches
-
scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de o vrâstă cu ceia din Derșida mică și a fost pictată de zugravul Nichita în 1772 care a pictat și biserica din Derșida mică cum dovedește o inscripție. Biserica e foarte mică. A sosit timpul să se zidească alta nouă pentru care în centrul satului aproape de scălzile minerale s-a primit
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de o vrâstă cu ceia din Derșida mică și a fost pictată de zugravul Nichita în 1772 care a pictat și biserica din Derșida mică cum dovedește o inscripție. Biserica e foarte mică. A sosit timpul să se zidească alta nouă pentru care în centrul satului aproape de scălzile minerale s-a primit cu ocasiunea exproprierei, o grădină, iar alta pentru
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
a românilor ardeleni, credincioșii ortodocși din Ileanda, 81 de familii, pierd biserica în favoarea uniților și sunt nevoiți să treacă dealul la Măgura pentru a participa la slujbele religioase. După mai bine de o sută de ani de la construire, biserica este pictată de zugravul Petre Bode din Vima. Numele pictorului, al plătitorului dar și momentul pictării bisericii îl aflăm din cele două însemnări scrise în altar: prima, aflată pe peretele din dreapta a altarului, în dreptul diaconiconului, spune:""și s-au zugrăvit în stăpânirea
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
Acest eveniment a fost marcat printr-o inscripție pe o scândură în turnul bisericii: ""la 1878 a fost acoperită a doua oară"", prima dată bănuindu-se că s-a refăcut acoperișul în anul 1826, anul în care biserica a fost pictată. În anul 1968 biserica a fost din nou reparată. Cu această ocazie a fost schimbată talpa de pe latura de nord și a fost îndreptat turnul care se înclinase cu aproape un metru. Fundația bisericii a fost prinsă în beton armat
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată înainte de 1771 - anul când a fost pictată. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost ridicată în jurul anului 1700 pe valea Crasnei, în satul Derșida. Forma
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
și romburi, intrarea duce în pronaosul bisericii. Decorația pictată ce se păstrează încă în pronaos este bogată. Regăsim aici reprezentați pe Adam și Eva, bine-cunoscuta scenă a femeilor înțelepte dar și alte portrete de sfinte. Tavanul, este decorat cu casete pictate de conțin motive geometrice sau vegetale. Peretele ce desparte pronaosul de naos are partea superioară înlocuită cu traforuri de lemn pentru a putea fi urmărită slujba. Partea inferioară a acestui perete este decorat cu picturi inspirate din pilda lui Iona
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
frumos decorată și ea, are în partea inferioară reprezentată o vază cu flori iar în partea superioară un arhanghel. Pictura naosului a fost mult mai puternic afectată de intemperii decât cea din pronaosul bisericii. În urma reparațiilor, o parte din scenele pictate pe bolta naosului s-au pierdut. Cu toate acestea se pot distinge, în fragmentele care încă se mai păstrează scene din viața lui Isus Cristos. O grindă tirant leagă pereții naosului. Intrarea în altar se face prin trei părți. Absida
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
300 coroane. Înaintea bisericii o restignire veche, mai jos cătră drum altă restignire în stat bun fără fond de susținere. Îngrăditura în jurul bisericei lipsește, cimiterul e și inmorm. Spălat de ape și uzat de trecerea timpului, interiorul a fost odată pictat în întregime, probabil încă din secolul 18. Dar nu numai atât, așa după cum se ținea obiceiul în satele sălăjene, chiar si exteriorul a fost odată pictat, între brâul puternic profilat ce încinge biserică și streașina largă, protectoare. Aripile larg întinse
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
Sfântul Ierarh Nicolae"", este înregistrată pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost folosită până în anul 2005, când o nouă biserică de zid a fost construită în satul Fodora. Construită în anul 1817, biserica a fost pictată în anul 1822 de către zugravii Lazăr Tocaci și Iosif Biro de la Orghiz. Pisania aflată în naosul bisericii, pe balustrada corului, scrisă în latină și în limba română oferă informații cu privire la acest eveniment: Această biserică s-au zidit în anul 1817
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
era acoperit de o boltă semicilindrică. Absida altarului era acoperită de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre acestea au fost inserate patru medalioane în care erau reprezentați sfinți. Decorul albastru cu steluțe era utilizat și în cazul bolții absidei altarului.
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
și de alta a acesteia. Modelul utilizat pentru ușile împărătești a fost preluat și pentru realizarea ușilor diaconești, toate acestea fiind realizate sub forma unor traforuri, fiind reprezentată astfel vița de vie cu ciorchini ce susține medalioane pe care sunt pictate figuri de sfinți. În absida altarului nu se mai păstrează decorul pictat. Cu toate acestea se pot remarca cum îmbinările dintre fâșiile curbe și bolta absidei au fost scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
căpătat podoaba pictată. Se disting astfel următoarele: "" ... în anul 189... Dionisius Iuga cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu se păstrează data exactă când a fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici în mai multe zone ale Transilvaniei, din Hunedoara unde a pictat biserica de lemn din Sulighete, în bazinul Crișului Repede - biserica de lemn din Bucea, la anul 1880, biserica de lemn din Valea Crișului în anul 1876, biserica de
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu se păstrează data exactă când a fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici în mai multe zone ale Transilvaniei, din Hunedoara unde a pictat biserica de lemn din Sulighete, în bazinul Crișului Repede - biserica de lemn din Bucea, la anul 1880, biserica de lemn din Valea Crișului în anul 1876, biserica de lemn din Hotar în anul 1881 și biserica de lemn din Remeți
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Crișului Repede - biserica de lemn din Bucea, la anul 1880, biserica de lemn din Valea Crișului în anul 1876, biserica de lemn din Hotar în anul 1881 și biserica de lemn din Remeți în anul 1879, și până în Maramureș, unde pictează biserica de lemn din Botiza în anul 1899.
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
de lemn din Maramureș cu două poale. Nu mai puțin interesantă este istoria ei. Conform unor datări dendrocronologice preliminare, butea bisericii a fost ridicată inițial în jurul anului 1558, reparată și eventual supraînălțată în jurul anilor 1761 și 1772. Interiorul a fost pictat în 1783. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Racâș se întinde de-a lungul văii Almașului, iar biserica de lemn face parte dintr-o salbă de asemenea lăcașuri, cum ar fi Baica, Sânpetru
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
zile.” În acest spațiu al bisericii pictura s-a păstrat în bună măsură și prin comparație cu ceea ce există în naos și foarte redus in pronaos, se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena Nașterii lui Isus, pe peretele de nord. Suprafața destinată nu
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
cu părul desfăcut, fără cruci în mâini, fără aureole. Gestica lor diferită însă, ca și desenul accentuat al rochiilor pe trup, relevă ușurința cu care zugravul a schimbat registrul de exprimare. Pe peretele ce desparte nava de altar s-au pictat scenele specifice iconostasului. Acesta se desfășoară amplu, chiar dacă registrul icoanelor prăznicare nu există. În schimb, după imaginea Răstignirii, continuă friza de medalioane cu prooroci, iar sub ei - Apostolii. În scena plasată în partea cea mai de sus, perspectiva lineară a
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
și Maica Domnului. Iconostasul are în registrul inferior trei icoane, Sf. Ioan Botezătorul, Maica Domnului și Isus Cristos. Ușile împărătești sunt realizate din lemn traforat și aurit fiind redate elemente vegelate. În centrul fiecărei uși, într-un medalion romboidal este pictat câte un serafim. În registrul superior al iconostasului sunt redații sfinții Apostoli avându-l în centru pe Isus Cristos. Deasupra iconostasului este redată Răstignirea. Timpanul semicilindric care închide bolta naosului spre altar este decorat cu medalioane circulare în care sunt
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
un oarecare renume în ceea ce privește construirea de biserici, tot din Cozla provenind și meșterul Grigore care în anii 1902-1903 construiește biserica de lemn din Ceaca, Sălaj. Din Vima Mică, satul celui de-al treilea meșter provenea și zugravul Petre Bode care picta în 1826 biserica de lemn din Măgura, Sălaj. Tot în Vima Mică, o biserică de lemn se păstrează până în zilele noastre. Astfel, fie prin intermediul bisericii din localitatea de origine fie prin intermediul altor biserici aflate pe valea Someșului sălăjean, meșterii care
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
a fost cumpărată de credincioșii din Adalin la anul 1900, fiind transportată cu carele. Biserica a suferit pe parcursul timpului mai multe intervenții, în anul 1965 aceasta fiind acoperită cu tablă zincată. În timpul epicopului Vasile Coman de la Oradea, biserica a fost pictată de către Vasile Gherman din Sânpetru Almașului, icoanele prăznicare de pe iconostas, ușile împărătești și icoanele Mântuitorului și Preacuratei fiind făcute de către Emilian Nicula-Andreica, lucrarea fiind realizată cu sprijinul material benevol al credincioșilor din Adalin. La acel moment protopop al Zalăului era
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
biserica are valoarea ei, întrucât pe vremea când ea încă se afla în Elciu trebuie să fi fost martora slujbelor ținute de către Țiple Popa sau Iosif Perșe, preoți dar și zugravi, care împreună cu Ioan Zugravul, originar tot din Elciu au pictat în ultima parte a secolului XVIII și începutul secolului XIX mai multe biserici de lemn din județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Cluj. Construită în satul Elciu de către meșterii Pista Géczi și Ioan, Baboș și Ioan Farcaș care au primit în schimbul
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
de către episcopul Iuliu Hossu. Cu această ocazie, biserica a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În această biserică, când încă se afla în Elciu, trebuie să fi slujit și Țiple Popa care, împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din zona Codrului. Pictura realizată de cei doi se remarcă prin bogăția scenelor și programul iconografic unitar. Singura lucrare semnată de către cei doi zugravi ce se păstează este pictura bisericii de
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
din Corund și Soconzel - amândouă în județul Satu Mare, precum și bisericile de lemn din Bicaz și Orțâța - aflate în județul Maramureș. În perioada 1837-1851 a slujit în această biserică preotul Iosif Perșe, care a fost și un important zugrav de biserici, pictând aproape toate bisericile din districtul Dârjei. Activ în prima parte a secolului XIX, Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon, Dragu și Voivodeni
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
fost și un important zugrav de biserici, pictând aproape toate bisericile din districtul Dârjei. Activ în prima parte a secolului XIX, Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon, Dragu și Voivodeni. Din păcate documentele și informațiile păstrate nu ne spun dacă vreunul dintre acești zugravi a decorat și biserica de lemn din satul lor de origine ajunsă, după ani în Ciureni. Biserica este construită
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
cu biserica de lemn din Ceaca precum și cu biserica de zid din Valea Hranei este considerabilă, toate acestea având în comun momentul edificării lor: începutul secolului XX. În anul 1976 biserica a fost electrificată și în același an a fost pictată de către Ioan Ciurean din localitatea învecinată Ceaca, zugrav despre care se știe că a mai lucrat și la bisericile de lemn din Zalha și Ceaca. În anul 1978 biserica a fost împrejmuită cu gard din beton și plasă de sârmă
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]