11,959 matches
-
călătoare migrează pe timpul iernii, pentru că nu au cu ce-și plăti căldura. * Cornutele împung cu coarnele, oamenii cu vorbele. * Sacul se leagă la gură când e plin. În nădejdea slugii, dai de fundul pungii. * Punga goală are valoare afectivă. * La pomul lăudat te duci când i se coc fructele. Fericirile sunt stele căzătoare. * Nu toate sirenele cântă; unele dau alarma. * Mai înainte de a mai trece prin satul natal, unii se interesează dacă s-au asfaltat drumurile. Neștiind cum se fac ele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
sunt și cifre. * Ingredientele pun în valoare alimentele, dar nu le înlocuiesc. * Școala este frumoasă mai ales după ce ai terminat-o. * Din surcele nu mai poți reface copacul. * Dacă și-ar pierde visarea, oamenii nu ar mai ști că sunt. * Pomul care nu rodește e un simplu copac. * Omul care nu creează e o simplă viețuitoare. * A învăța de la alții nu e o rușine; rușinos este să nu-i înveți și pe alții ceea ce știi tu. * Orice învățătură de minte e
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ochi. * Nu toate caprele fac iezi; unele fac lemne. * Nu toate broaștele orăcăie; unele scârțâie. * Nu toate muștele fac miere, dar toate o mănâncă. * Hoțul nedovedit nu e hoț cinstit. * Prezumția de nevinovăție e o presupunere, nu o certitudine. * La pomul lăudat nu te duci cu sacul mare; dar nici cu el spart. * Degeaba sari cu parașuta, dacă nu știi s-o deschizi. * Dacă îți mănânci colacul de salvare, nu mai ai nici o șansă de scăpare. * Drumurile vieții nu sunt marcate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
tunsul oilor. * Produsele modificate genetic nu dăunează celor ce le comercializează. Alcoolul dăunează grav sănătății celor ce-și confundă stomacul cu o distilerie. * Și fumatul dăunează grav sănătății celor ce-și consideră gâtul drept hogeag. * Dacă te-ai urcat în pom, să nu te crezi fruct. * Și scărilor sociale li se rup fusceii. * Ghinionul este scuza neputinței noastre. * Suntem opera propriei mentalități. * Dacă vrei să cunoști omul, pune-l într-o situație avantajoasă. * Dacă îți scapă porumbelul din gură, s-ar
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ce muncesc trăiesc cel mai bine, ci aceia care fură mai mult. * Dacă ai beția vitezei, nu o mai adăuga și pe cea cu alcool. * Pedala de accelerație este trăgaciul unei arme mortale. * Cocoșul calcă găini, mașinile calcă orice. * La pomul lăudat te poți duce cu sacul mare, dacă accepți să te întorci cu el gol. * În Occident, parcările sunt subterane; la noi, multe sunt subterane. * Dacă scopul scuză mijloacele, pe el cine îi scuză? * Călcatul pe nervi e altceva decât
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
brad. Deodată, se auziră niște râsete vesele. Privind atent în jur, brăduțul zări doi copii împreună cu tatăl lor. Uite ce brăduț frumos! Zice băiatul, apropiindu-se. Ai dreptate, spuse surioara lui. Se potrivește cu camera noastră, e numai bun de pom de iarnă. Haide să-l luăm acasă, să-l împodobim! Și brăduțul ajunse acasă la cei doi copii. Era obosit de drum și puțin speriat, dar și bucuros că și-a găsit doi prieteni de joacă. Adormi visând la ziua
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și se vor așeza pe scaunele. 2. Introducerea în activitate și captare a atenției -Educatoarea prezintă copiilor “Zână primăvară” și o întreabă ce bucurie va aduce pe pamant? Aceasta răspunde printr-o ghicitoare: „Zăpadă s-a topit, Ghiocelul a răsărit, Pomul a înmugurit. Ce anotimp a sosit?” (ARAVAMIRP) Exercițiu Orală 3. Anunțarea temei și desfășurarea activității -Astăzi la activitatea muzicală vom repeta cântecul “Primăvară” și în partea a II-a a activității vom audia cântecul “Vine primăvară”. Apoi voi fredona un
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
părinții acestuia , în timp ce lui îi arde de pozne și de glume. Între 13 și 15 ani , face cele mai multe din năzdrăvăniile de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete spre disperarea lui porecla de,, Ion Torcălău’’, si se scalda în baltă. Jocurile practicate de Nica sunt și ele o filă de carte din magistralul,, român” al copilăriei. Una fără
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pictam de zor cu ardoarea aceea a pictorului amator, dar cu dorința de afirmare. Eu eram pe burtă culcat, pe podeaua camerei noastre, și pictam un tablou, dar fiind oarecum stângaci, am răsucit tabloul cu susul în jos, ca să pictez pomii mei naivi, invers, deoarece așa îmi era mai ușor să fac toate ramurile pomilor cu o pensulă subțire, de sus în jos, cum țineam eu pânza, de fapt era invers, așa cum privești tabloul. Un coleg pictor, dar nu naiv, Ziepfl
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Eu eram pe burtă culcat, pe podeaua camerei noastre, și pictam un tablou, dar fiind oarecum stângaci, am răsucit tabloul cu susul în jos, ca să pictez pomii mei naivi, invers, deoarece așa îmi era mai ușor să fac toate ramurile pomilor cu o pensulă subțire, de sus în jos, cum țineam eu pânza, de fapt era invers, așa cum privești tabloul. Un coleg pictor, dar nu naiv, Ziepfl Dragoș, care este un foarte bun portretist, m-a văzut, fiind în vizită pe la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
niște căsuțe din lemn ale unei fundații din Elveția. Veneam de la altă tabără de pictură, de la Măgura, la 4 kilometri de Bacău. La Măgura, noi eram cazați la un fost conac al unui boier, unde erau în curte mai mulți pomi fructiferi, în primul rând meri, peri, dar și de alte soiuri. La Măgura era administrator un domn care ne amenințase că a numărat toate merele din pomi, inclusiv cele căzute pe jos, și să nu dea naiba să culegem vreun
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
la un fost conac al unui boier, unde erau în curte mai mulți pomi fructiferi, în primul rând meri, peri, dar și de alte soiuri. La Măgura era administrator un domn care ne amenințase că a numărat toate merele din pomi, inclusiv cele căzute pe jos, și să nu dea naiba să culegem vreun măr, că el o să știe. De altfel fata de 14 ani a unei pictorițe a și avut probleme pe chestia asta, fiind un scandal destul de mare. Dar
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
care doreau să publice în Gazetă și nu aveau loc. Până la urmă au făcut ce au făcut și i-au stopat apariția, ba chiar, în numărul de sfârșit de an, au publicat și o caricatură cu Stancu în chip de pom fructifer sub care scria: „Rădăcinile sunt amare, dar roadele au fost dulci.“ Dar la începutul toamnei lui 1958 romanul încă apărea și mie dintre corectori îmi revenise misiunea de a-i duce lui Stancu șpalturile ca să efectueze corecturi. Faptul se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Prodan (min. 62 Doicaru), Buzea, Cristocea, Mansur - Pantelie (min. 76 V.Păcuraru), Fatai. Antrenor: Denis Șerban. Arbitru: Ionel Ivan (Brăila). Asistenți: Joszef Peter (Sf. Gheorghe), Ferencz Tunyogi (Zalău). GĂLĂGIE CÂT CUPRINDE, FOTBAL CU LINGURIȚA: MONDOSPORT - MESAGERUL 0-0 Știam că la pomul lăudat nu trebuie să mergi cu sacul, iar Mondosport și Mesagerul au confirmat asta din plin în partida de sâmbătă după amiază. Un meci încrâncenat, cu mult prea mulți nervi și cu foarte puțin fotbal, asta au oferit cele două
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de dor Izvorât din a mea pană acum douăzeci de ani. Ce amară ironie, când văd perii mei balani! Douăzeci de ani de-atuncea... s-a topit un trai de om! Unde-i vesela verdeață de pe-al vieței mele pom?... Îmi aduc ș-acum aminte de-acea vârstă fără preț, Când prin ochii tinereței priveam lumea îndrăzneț; Socoteam că-i pentru mine orice pasere zbura; Bani de-aveam sau nu în pungă, cheful nu se micșura. Dar aveam silitră-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
locuitorii erau parcă mai altfel decât cei de pe la șesuri; erau mai nalți, mai bine făcuți, mai sănătoși, mai cuprinși. Aveau fiecare coșere încăpătoare, vite în ocol, case curate, bine văruite, acoperite cu draniță 182 și împrejmuite cu grădini pline de pomi roditori. De câte ori treceam prin sate, toți cânii întărtați 183 de veselia noastră gălăgioasă ne ieșeau înainte și ne făceau alai, iar copiii se uitau al noi cu ochi mari plini de mierare, neînțelegând cum se poate ca niște boieri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă. Recolta ogorului și a acestor pomi intră În circuitul descris, de astă dată ca hrană. Cu totul altfel se prezintă funcționarea celulei fundamentale În mediul urban. Ea se aprovizionează cu hrana necesară dintr’o zonă largă, de obicei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă. Recolta ogorului și a acestor pomi intră În circuitul descris, de astă dată ca hrană. Cu totul altfel se prezintă funcționarea celulei fundamentale În mediul urban. Ea se aprovizionează cu hrana necesară dintr’o zonă largă, de obicei fără să aibă acces la ea. Deșeurile, practic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reactor. Să-l descriem și pe acesta. El este de fapt un depozit, tot subteran, și poate fi construit după puterea gospodarului, În mai multe variante. El poate fi o groapă plină cu un material afânat, precum nuielele de la curățatul pomilor, acoperită cu un strat de vreun metru grosime de pământ (nici o grijă, când zeama mineralizată ajunge aici, nuielele nu putrezesc); el, reactorul, poate fi o groapă căptușită, ca să nu se dărâme, cu pari groși sau chiar spalieri, având grijă să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pământul de deasupra, trebuie plantate plante perene, adică acelea care, prin rădăcinile ce ajung În reactor, dar și În solul din jurul lui, vor desăvârși epurarea. E bine ca aceste plante să fie dintre acelea cu putere reductivă mare, adică, decât pomi precum mărul, cireșul, prunul, mai bine nucul ori vița de vie, chiar mai bine aceasta din urmă, care are o creștere luxuriantă, cunsumând astfel cu mare viteză tot ce intră În reactor; va da și o mulțime de ripcă, bună
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
capitol anterior, Îl vedeam În bălțile pe care le doresc renăscute În avalul orașelor, menite a desăvârși epurarea scursorilor orașului. Biomasa utilizabilă drept combustibil ce rezultă dintr’un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri și ripca de la tăiatul pomilor și viei. Biomasa din paie ori strujeni este, și e chiar recomandabil să fie, folosită ca furaj pentru rumegătoare. Cu alte cuvinte, și În cazul unui agroecosistem, accesul la producția primară de biomasă, În scop energetic, e limitat. Și atunci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de ani, chiar Soarele se va stinge! E preferabil ca În memoria urmașilor să rămână faptele, gândurile, trăirile voastre, decât un cavou ori monument, oricât de bogat. Oricum, cel mult două generații sunt suficiente pentru uitare. E preferabilă iarba și pomii unui cimitir tradițional, adică livada sub care se topesc fără urmă cei duși dintre noi. Cât mă privește, zâmbesc condescendent atunci când sunt obligat să-mi arunc privirea pe vreun astfel de monument, standardizat, deplâng biata țărână batjocorită astfel și natura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
formând amidonul, tot pentru la anul când, din fiecare tubercul mai precis mugure al acestuia, va răsări o altă plantă. Cerealele, care nu se Înmulțesc vegetativ, vor acumula tot amidon, dar În semințe, ca rezervă pentru urmași. Plantele perene, ca pomii, Îl depozitează În tulpină și rădăcină; e premisa faptului remarcat de oricine: pomii Înfloresc Înainte de a da frunza, În baza acestei rezerve energetice. Necesitatea rezervei tactice, pentru sine Însuși, e veche și a evoluat ținând seama de evoluția spre oxidant
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al acestuia, va răsări o altă plantă. Cerealele, care nu se Înmulțesc vegetativ, vor acumula tot amidon, dar În semințe, ca rezervă pentru urmași. Plantele perene, ca pomii, Îl depozitează În tulpină și rădăcină; e premisa faptului remarcat de oricine: pomii Înfloresc Înainte de a da frunza, În baza acestei rezerve energetice. Necesitatea rezervei tactice, pentru sine Însuși, e veche și a evoluat ținând seama de evoluția spre oxidant a mediului. Chiar o plantă inferioară - rog acum pe zoologi să mă ierte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aceste culori, plus negrul, adică pământul. Am putea spune că e vorba de simbolul unui ecosistem: pământul, adică substratul ori biotopul și biocenoza redusă la ipostaza sa umană, dar și vegetală știind că Mărțișorul se agață după purtare de un pom. Mai departe, românul tradițional n’a folosit niciodată, pe scoarțe ori țesături, alte culori; până ce a fost corupt de vopselele industriale. Nu trebuie să ne mire: Așa cum apare În mitologia sa, românul tradițional nu agresează natura, pe care o consideră
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]