13,121 matches
-
grea. Toader, descumpănit, se foiește când pe un picior, când pe altul, cu ochii pe opincă, se cioșmolește, se scarpină în cap... Și-și ia inima-n dinți: Dacă aiasta-i porunca, rămânem! Rămânem!! strigă el pe deasupra rumorii și a protestelor surde, înăbușite. Dar gândește-te Doamne... Cu ce inimă om lupta, când în inima noastră s-a cuibărit groaza urgiei? Pruncii străpunși în șpangă! Muierile batjocorite! Bătrânii atârnați! Cu inima pârjolită, ce să mai apărăm, când nu mai avem nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cam fost strâns cu ușa de un mic „grup de comando”, ceea ce ne-a determinat, dovedindu-ne mai degrabă sentimentali decât principiali, să-i luăm apărarea, să încercăm să-l scoatem din ghearele justiției agresive. Am alcătuit la repezeală un protest împotriva invaziei care a și apărut (colecția Gazetei literare stă mărturie). Lista semnăturilor era deschisă - rețin acest amănunt - de Magdalena Popescu (Bedrosian), proaspăta achiziție a revistei, angajată de Geo Dumitrescu cu numai o lună înainte. Secția de critică, aflându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
despre aceste probleme este pentru că Petru Dumitriu e credincios, iar eu încerc din răsputeri și de multă vreme să devin unul. E o discuție, ca să zic așa, în familie. * Cu un strigăt mintal profund dezaprobator și cu un mormăit de protest întâmpin, la lectură, următoarele rânduri scrise de N. Steinhardt în Jurnalul fericirii (Editura Dacia, 1991, p. 21): „A spune că doi și cu doi egal patru nu înseamnă a declara ca Tudor Vianu că Goethe a scris Poezie și Adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
extraordinar, un sunet ce nu s-a mai auzit în limba română. La fel a fost și premiera acelei Nopți furtunoase, care, cum știți, a fost a doua zi modificată în textul ei de directorul teatrului, Ion Ghica, și, la protestul lui Caragiale, scoasă de pe afiș. Mie-mi pare interesant și dialogul dintre Ion Ghica și Caragiale, care avea, remarcați, 27 de ani la acea dată. Până atunci fusese un autor anonim, doar autorul unei foarte bune traduceri în versuri, dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lor. Totul era întunecat și eu nu puteam să luminez atâta întuneric. Nu m-au tentat niciodată luxul sau „o viață mai bună” etc. M-am hotărât să mă întorc, rămânând ca René să vină să mă vadă, cu toate protestele lui. Deși era supărat pe mine, s-a oferit să mă ducă cu mașina la București, sperând că pe drum îmi voi schimba hotărârea. Era clar că nu mă cunoștea prea bine, era orbit de ceea ce ieșise din el de când
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Herlin), care are câteva degete bandajate. Îl întreb ce s-a întâmplat - se înroșește ca un copilaș, povestind despre fratele său bolnav, despre relațiile lor obscure. Mâinile i s-au acoperit deodată de o eczemă roșie. O erupție violentă, un protest al pielii ca un creier subtil, un creier laminat și întins, protejând corpul și dând avertismente tulburătoare. Sunt lucruri pe care nu le putem spune, asta e clar. Vorbim despre Lionel deodată, și Boni îmi spune că eu și Lionel
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
m-a sărutat de multe ori, apoi mi-a strâns atât de tare mâna, încât când am ajuns acasă mă mai durea încă. Să fie ăsta un fel al „vikingilor” de a-și exprima sentimentele? În Belgia, mari demonstrații de protest împotriva „ligii” pedofile, care și-a întins ramurile în poliție, și chiar mai sus, în guvern. Valului de violență din timpul nostru i se alătură valul pedofiliei, al violenței exercitate asupra copiilor. Ăsta este un semn de mare oboseală a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
constituire, În 18 noiembrie ni se trimite de la Chișinău revistele Nistrul și Literatura și Arta iar pe 2 decembrie 1989 apare Volumul XXXIII de ecologie Umană În care sunt prefigurate obiectivele Societății. La mijlocul lunii decembrie au loc manifestări violente de protest Împotriva sistemului totalitarist care au dus la răsturnarea regimului În data de 22 decembrie 1989. Mișcări insurecționale au avut loc la București, Timișoara, Sibiu, Iași... La Iași un grup de protestatari a răspândit afișe În care se condamna partidul comunist
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
decembrie 1989. Mișcări insurecționale au avut loc la București, Timișoara, Sibiu, Iași... La Iași un grup de protestatari a răspândit afișe În care se condamna partidul comunist iar populația orașului Iași era chemată să se adune la un miting de protest În Piața Unirii la data de 14 decembrie orele 16. Pregătirile pentru manifestația ce urma să aibă loc În 14 decembrie se făceau În numele organizației politice Frontul Popular Român constituit la Iași În data de 27 noiembrie. Este foarte posibil
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Latină”. Ședința de constituire a societății afiliate celei de la Paris a avut loc În amfiteatrul Facultății de Farmacie și s-a orientat după statutele societății de la Paris (Prof. M. Cotrău , Prof. Vasile Astărăstoaie). Prima manifestare publică a avut loc ca protest față de acțiunile șovine din martie de la Tg. Mureș. Se stabilesc legături cu Uniunea Vatra Românească, Partidul Unității Naționale din Transilvania și Frontul Popular Român (Iași), dar nu se intenționează o Înțelegere pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sovietic sau țarist. A luat cineva apărarea școlilor românești din Transnistria? Nu. A Întreprins ceva Uniunea Latină, Comunitatea francofonă ca să-i ajute pe copiii și părinții din Râbnița, Tiraspol și Tighina? Nu. A declanșat cumva „Europa Liberă” o campanie de protest, așa cum ne-a demonstrat că știe s-o facă? Nu. A intervenit Statele Unite ale Americii și țările care folosesc de milenii alfabetul latin? Nu. Reprezentanții democrațiilor occidentale, mediatori În spațiul exsovietic, nu aduc vorba niciodată despre situația românilor. Poziția lor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
senatului universității, consemnată În procesul verbal nr. 76/1921, acest for de conducere solicită, la rându-i Ministerului Învățământului - C. Angelescu - soluționarea suspendării. Față de posibilitatea Încadrării lui Constantin Stere la catedră, Decanul Facultății de Drept, A. C. Cuza, Își exprima violent protestul (arh. univ. dosar 4/1921 fila 188): Interpelat În Parlament Ministrul Învățământului avea să declare că nu poate dispune În privința suspendării, atâta timp cât Curtea Marțială nu a dat nici un verdict. O nouă manifestare, de solidaritate se produce la 30 iunie 1922
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și pe căpitanii revoluției - Nicu Ceară, Bucovală, Stati, Vlahavu, Caceaoni, Caraistachi, Andruțu, Caciandoni și alți căpitani și armatoli din Grecia... Dorim celor de Gintă Latină să intervină vârtos În menținerea acestei limbi latine(aromânești). Spre sfârșitul anului 1994 trimite un protest către guvernul de la Atena În care descrie aportul aromânilor În luptele pentru eliberarea Greciei și siluirile la care au fost supuși vlahii de-a lungul secolelor. La Încheierea scrisorii mă roagă să nu subscriu protestul cu numele său. Ultima scrisoare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sfârșitul anului 1994 trimite un protest către guvernul de la Atena În care descrie aportul aromânilor În luptele pentru eliberarea Greciei și siluirile la care au fost supuși vlahii de-a lungul secolelor. La Încheierea scrisorii mă roagă să nu subscriu protestul cu numele său. Ultima scrisoare este datată 5 - 01 - 1995 prefațând o nouă intervenție către Uniunea Europeană și care se termină cu cuvintele: ...făcându-vă În același timp cunoscut și modul cum ne gândim noi cei de aici din Grecia ca să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
bisericești, oameni de știință moldoveni au avut o contribuție Însemnată În progresul cultural al ucrainenilor. Chiar În primul an al Încheierii Tratatului au apărut volume Întregi cu articole exprimând opinii, obiecții, scrisori deschise, au avut loc Întruniri și reuniuni de protest, acuzații la adresa guvernanților și diplomaților care "n-au auzit, sau nu au vrut să audă, de drepturile noastre istorice de durerea sutelor de mii de frați ai noștri care de aproape șase decenii trăiesc În afara granițelor firești lăsate de strămoșii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
români, În Grecia, Timoc, Bulgaria, Federația Rusă, Croația unde trăiesc sute de mii de conaționali nu există nici o școală În limba maternă. Domnule Președinte, Comparând situația minorităților din România cu soarta românilor de peste hotare se va Înțelege compasiunea, Îngrijorarea și protestul pe care Îl exprimăm ca români și ca cetățeni ai lumii civilizate. Vă solicităm ca În Înalta responsabilitate pe care o aveți să susțineți În fața forurilor internaționale dreptul minorității românești, să spr ijiniți prin departamentele guvernamentale tratament egal pentru conaționalii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Societatea Culturală Ținutul Herța sub președinția Prof.dr.doc. Ion Gherman și Fundația Culturală a Bucovinei sunt preocupate de soarta nedreaptă și tragică a acestor teritorii răpite În anul 1940. Aceste societăți militează pentru drepturile istorice ale românilor, fac să se cunoască protestul a sute de mii de frați și susțin viața culturală În satele sub ocupație. Alte organizații animate de același ideal activează În toate județele țării: Avram Iancu (Prof. dr. I. Th. Stan), Acțiunea națională pentru Reîntregirea României (Claudiu Iordache), Societatea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
descrie un episod tragic când tineri moldoveni aflați În armata sovietică primesc ordin să tragă Într-un conațional În timp ce acesta se afla pe punctul de a trece frontiera În țară. Februarie 12.II. Prof. Vasile Tega Montreal Canada. Ne trimite protestul secretarului Asociației Aromânilor din Grecia, Gh. Padioti față de Încălcarea drepturilor omului de către autoritățile grecești. Într-o corespondență ulterioară 227 suntem informați că la intervenția domnului Vivian Renting Comisarul european cu problemele de civilizație și Învățământ, arhitectul Sotiri Bleța a fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
domeniu important pentru Pinochet și militari, politica externă, aceștia au eșuat lamentabil! Din primele zile de după 11 septembrie 1973, reacția internațională nu s-a lăsat așteptată, mergând până la ruperea relațiilor diplomatice, înghețarea acestora, retragerea ambasadorilor, condamnări în forurile internaționale și proteste la toate nivelurile. În istoria frământată a Americii Latine, loviturile de stat militare și guvernele militare au fost dintotdeauna la ordinea zilei: Argentina (1976-84), Bolivia (1971-78), Brazilia (1964-85), Peru (1968-80), Uruguay (1973-85), Columbia, Ecuador, Honduras, Nicaragua, Salvador, campioana fiind Venezuela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Revolucionario), Partido Socialista, Partido Comunista, avea să se soldeze cu circa 3000 de morți, 1100 dispăruți, 27.000 arestați și sute de mii de chilieni expatriați în America Latină și Europa. DINA, "caravanele morții", "Operația Condor" aveau să ridice valuri de proteste în întreaga lume. Pinochet și junta militară aveau să-și urmărească inamicii nu numai în Chile, ci și peste hotare, fiind cunoscute cazurile asasinării generalului Carlos Prats la Buenos Aires și a fostului ministru de externe Orlando Letelier la Washington. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sau să intre, ceea ce nu numai că era în contradicție cu Convențiile internaționale de la Viena privind regimul misiunilor diplomatice, dar era în contradicție cu necesitățile umane, cotidiene ale unor oameni de a se aproviziona cu alimente, medicamente etc. Printr-un protest al șefului misiunii la Ministerul Relațiilor Externe "asediul" a fost ridicat, ambasada și diplomații ei fiind însă ținuți în continuare "sub lupă". Întâlnirea cu decanul Corpului diplomatic a fost de asemenea interesantă. În toate țările Americii Latine, țări catolice, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ghips, dar cu mașina "CD" făcută zob! S-a constatat ulterior că îi fuseseră tăiate cablurile de frână, dar cine le tăiase nu s-a aflat! Accidentul a făcut vâlvă în mediul diplomatic, ambasada Italiei a înaintat o notă de protest la Ministerul Relațiilor Externe, care a răspuns că "regretă cele întâmplate și că se vor face verificări", excluzându-se orice "implicare", MRE menționând, în finalul notei, formula de protocol: "Ministerul Relațiilor Externe al Republicii Chile folosește acest prilej pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se audă proteste organizate de civili, partide și chiar din rândul armatei. Se continuă lupta de cucerire a orașului și a portului Odesa, luptă susținută de armata română și trecută în cinstea armatei germane. În această luptă, România a mai pierdut până la data
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se audă proteste organizate de civili, partide și chiar din rândul armatei. Se continuă lupta de cucerire a orașului și a portului Odesa, luptă susținută de armata română și trecută în cinstea armatei germane. În această luptă, România a mai pierdut până la data
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
israelite ș.a s-au Întrecut În a condamna măsurile guvernului de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și intoleranță” „măsuri sălbatice contra evreilor”. Atitudinea ostilă a Europei a stârnit proteste În țară, mai ales În cercurile politice de la București. Astfel, cotidianul conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă, nici o critică care să nu vie a ne adresa sub o formă colectivă cuvinte foarte măgulitoare: fanatici
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]