12,482 matches
-
să aplice măsurile din Strategia de Dezvoltare pe termen mediu înaintată de guvernul Isărescu la Bruxelles. Bineînțeles, nu lipseau din oferta politică a PDSR promisiunile cu ecou electoral: creștere economică durabilă, stoparea declinului economic, stimularea exporturilor, relansarea procesului de privatizare, redresarea agriculturii, stimularea muncii, indexarea pensiilor, într-un cuvânt, tot ceea ce va face ca în România să curgă lapte și miere. Tonul era însă mai serios și mai responsabil. Nu se mai pomenea despre cele un milion de locuri de muncă
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
PSD-ul? A intrat în vrie? Sau nu suntem noi obișnuiți cu dezbaterea democratică în PSD și facem din țânțar armăsar? Eu unul nu spun decât că rar am văzut așa un divorț între cauzele unui eșec și măsurile de redresare. Nu au nici o legătură. În opinia mea, PSD-ul mai are o singură armă, deloc secretă: Iliescu. El e singurul în măsură să redea cât de cât PSD-ului discursul pentru care l-a urmat grosul sărac și speriat de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
război și pentru plata datoriilor de război, România fiind considerat stat învins. A urmat reforma monetară din anul 1947, care a lovit puternic în speculanți care adunaseră sume fabuloase în perioada secetei. Guvernul a luat o serie de măsuri pentru redresarea industriei și dezvoltarea comerțului de stat. Cooperativa de consum din comună a început să primească însemnate cantități de produse industriale și necesare pentru agricultură. Cooperativa vindea și prin filialele sale sătești la prețurile stabilite de stat: bumbac, pânză, încălțăminte, stofe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de altă parte, impersonalizare, distanță locutor interlocutor, evitarea presupunerilor referitoare la acesta din urmă, deferență, atitudine de evitare a unei situații-problemă sau de redresare a acesteia, de atenuare a unor acte comunicative ofensatoare la adresa uneia dintre fețele interlocutorului, tendința de a supraevalua valoarea interlocutorului etc. (cf., pentru politețea negativă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Rovența-Frumușani, 2005, pp. 52, 56-57; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-110 etc.). Atât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Simbioză necesară progresului și care s-a arătat bogată în achiziții de care este onorată chirurgia modernă. Ortopedia propriu-zisă este una din ramurile cele mai importante din chirurgia pentru copii. Specialitatea cere cunoștințe particulare pentru imaginarea și utilizarea aparatelor și redresărilor osoase, ținând seama de fiziologia cartilajului de creștere. Nu există nicio barieră între chirurgia pentru copii și ortopedie, intervenția sângerândă a venit în ajutorul manevrelor externe, mărind domeniul ortopediei și lărgind limitele curabilității. Chirurgia pentru copii are de modelat țesuturile
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
propriu-zis cu secții de specialitate, policlinica cu servicii de specialitate, dispensarele de circumscripție urbană și dispensarele de întreprindere și uzină, constituind împreună o unitate funcțională organizatorică și administrativă, reglementată pe principiul teritorializării. Dacă etapa anilor 1959-1965 poate fi considerată etapa redresării sanitare, după starea sanitară precară în care se găsea România după al Doilea Război Mondial, etapa anilor 1965-1980 poate fi considerată etapa modernizării și perfecționării domeniului ocrotirii sănătății (atât cât a fost modernizat și perfecționat). Încercările de a îmbunătăți și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
metri. Avioanele inamice rămăseseră sus la cinci șase mii de metri înălțime. O rezolvasem deci și pe asta, scăpaserăm de ele. Avionul nostru era unul de recunoaștere și nu avea viteza avioanelor de vânătoare. Norocul ne-a surâs: picajul și redresarea au reușit altfel, acum ne putrezeau oasele pe fundul mării. Zburam însă fără nici un orizont, sub un cer înnorat. Aparatura de bord se dereglase în mod inexplicabil, nu știam în ce direcție trebuia să o luăm. Am zburat vreo jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
asietei bugetare, în așa fel, încât prin modul de stabilire a impozitelor să sporească puterea de plată a contribuabililor. Radu Lascu aprecia pozitiv proiectul de lege referitor la organizarea Camerelor agricole aducându-i unele completări. În opinia parlamentarului georgist, pentru redresarea activității Camerelor de agricultură, era necesară desființarea autonomiei acestor instituții și scoaterea lor sub orice tutelă politică. În decembrie, când guvernul a adus în discuția Camerei proiectul de buget pentru exercițiul 1932, deputatul georgist N. Constantinesacu-Bordeni a exprimat rezervele partidului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
plină desfășurare, PNL-Gheorghe Brătianu a manifestat interes față de problema datoriei externe a României. La sfârșitul lunii mai 1932, Charles Riest, expertul străin pe lângă Banca Națională a României, a întocmit un raport privind politica economică și financiară a guvernului, însoțit de un plan de redresare financiară. Pentru realizarea acestui plan, România trebuia să se adreseze Consiliului Societății Națiunilor, care aplicase moratoriul Hoover în vederea diminuării sarcinilor financiare ale Bulgariei și Greciei 765. Pornind de la această realitate, Gheorghe Brătianu a ridicat problema în ședința din 19 aprilie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care se afla ranversat, a redus motorul și, rămânând în această poziție, se angajează pe panta de aterizare. În acel moment ne-am ținut cu toții respirația, avionul își continuă coborârea, se apropie rapid de pământ și, la înălțimea normală a redresării, adică maxim 2 m de sol, avionul având încă o viteză care îi mai permite să răspundă la comenzi, Bâzu face aparatul să pivoteze cu eleganță în poziția normală și, cu o atitudine artistică, încheie "palierul" și se așează normal
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Aerodromul este în fierbere... Un viraj, un avion din patrulă se detașează din formație și se angajează pe panta de aterizare. "Nu cunosc aerodromul și, ca să evite orice risc, vor ateriza, probabil, unul după altul." O pantă de aterizare precisă, redresare artistică și Mustang-ul aterizează impecabil. "Formidabil." "Ce tari sunt americanii ăștia!" Toată lumea aplaudă. Avionul se oprește în mijlocul aerodromului în timp ce ceilalți continuă să facă turul de pistă. Carlinga avionului se deschide, dar fiind departe, la aproape 300 m, nu vedem
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
unde fusese construit cu câteva zile în urmă. Gând nebun! L-am îndepărtat mai repede de cât îmi venise; să aștept aterizarea ultimului avion din formație și să execut ordinul primit, procedeu, de altfel, prevăzut în regulamentele de zbor. O redresare cât mai joasă, tăierea contactului motorului, menținerea avionului cât mai mult în poziție orizontală astfel încât contactul burții avionului cu pământul să fie cât mai lin. Stricăciunile se reduceau la bordurile de atac ale aripilor precum și îndoirea palelor elicei. Oricum, avionul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
daune incalculabile întregii societăți. Prin reafirmarea rolului său se putea acționa asupra omului și societății. Recunoașterea demnității sociale a femeii atunci când aceasta își asumă întreținerea gospodăriei, necesitatea de a educa muncitorul în sensul economisirii și apărării proprietății, acestea erau căile redresării morale și ale dizolvării antagonismelor sociale. Emanciparea poporului nu putea fi decât opera "autorităților sociale". Politica locuințelor muncitorești nu putea așadar funcționa fără formularea unui scop moralizator. Urmând o schemă ce avea să devină schemă a acțiunii sociale, ajutorul era
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dublei apartenențe a protagoniștilor, scapă cel mai adesea dezbaterii publice. O asemenea măsură are azi șanse sigure să displacă majorității personalului politic. Ea este totuși necesară, dacă ne gândim că orașele pot deveni cei mai siguri aliați ai transformării și redresării statului social. Temei orașului contra statului ar trebui să-i opunem imperativul stabilirii de relații politice între oraș și stat. Aceasta nu înseamnă că dispariția înfruntărilor dintre aceste două instanțe ar fi de dorit. Miza este mai curând aceea de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este în afara oricărui dubiu că situațiile la nivelul continentului nostru sunt foarte diferite; dacă toate țările au încă rezerve serioase de muncă, în unele dintre acestea ocuparea populației feminine sau a întregii populații de peste 50 de ani lasă loc unor redresări spectaculoase ale ponderii celor în activitate, pentru a compensa povara numărului mare de pensionari. România se află, probabil alături de alte țări din regiune, printre cele cu ratele cele mai mici de ocupare, deci cu resurse foarte serioase. Problema este că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele mai mici de ocupare, deci cu resurse foarte serioase. Problema este că aceste resurse nu pot fi folosite la comandă. Este nevoie, așa cum spuneam, de o cerere de forță de muncă pe care nu o poate induce decât o redresare economică serioasă. Să nu uităm că în România, dar și în unele țări vest-europene, ratele mici de activitate ale celor de 50-64 de ani sunt rezultatul unei politici de pensionare prematură a unor categorii de salariați din sectoare economice aflate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
așezările vechi, de răzeși, se constată o creștere continuă a numărului populației până la recensământul din 1966 (cel mult la cel din 1977), după care urmează o scădere accentuată, alarmantă chiar, datorită sporului natural redus, îmbătrânirii și migrării spre oraș. Unele redresări, ca în cazul Voinești, Obârșeni, se datorează înglobării unor cătune; b) la așezările noi (Gârdeștii noi, Obârșeni Lingurari), de clăcași și îndeosebi de foști robi moșierești, numărul locuitorilor este în accentuată creștere datorită sporului ridicat al natalității; c) satele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Tours: el organizează aici primele parohii rurale și fondează mănăstirea de la Marmoutier în apropiere de Tours. Totuși, această evoluție religioasă se poate afla și la originea unor tulburări. Un echilibru fragil De cîteva decenii, lucrările istoricilor au pus în valoare redresarea generală care a avut loc în Imperiul Roman în secolul al IV-lea. Chiar noțiunea de Imperiu Tîrziu (fr.Bas-Empire) și de decadență romană, cu conotație peiorativă, a fost înlocuită cu cea de Antichitate tîrzie. Dar în ceea ce privește Galia, această situație
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dura pînă în mijlocul secolului al XIV-lea. Filip I pune stăpînire pe Gâtinais, pe Vexin și pe Bourges. Dar, chiar pe propriul său domeniu, autoritatea îi este știrbită de seniorii jefuitori care, din castelele lor, domină satele și jefuiesc drumurile. Redresarea sa în secolul al XII-lea. Totuși, pînă la urmă, mișcarea feudală joacă în favoarea regalității. Acest reviriment, început probabil sub Filip I, se afirmă sub Ludovic al VI-lea cel Gros (1108-1137) și sub Ludovic al VII-lea cel Tînăr
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Marsilia la sfîrșitul lui 1347. În doi ani, epidemia face înconjurul regatului: "A treia parte din populație muri" (Froissart). Mai rău, bacilul ciumei, odată înrădăcinat, va provoca o dată la zece ani reveniri care vor împiedica timp de un secol orice redresare economică. Calculele făcute pentru cîteva provincii arată că, de la un indice 100 al populației către 1315, se trece la indici situați între 30 și 50 către 1450. Reculul este considerabil. Prăbușirea economică. Al treilea cavaler al Apocalipsei foametea se prezintă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nobilimea, reprezentanți în *stările generale, al căror rol este de a spune regelui părerea națiunii și mai ales de a transmite națiunii voința regelui. Burghezii intră în administrația regală, cumpără pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează această nouă situație economică. Cler, nobilime, burghezie: cele trei stări, cu excepția țăranilor, apar ca deplin constituite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
limitele Franței actuale, se situa, fără îndoială, între 15 și 20 de milioane de locuitori, dar criza teribilă din secolul al XIV-lea antrenase o scădere dramatică, de ordinul treimii sau a jumătății. Dimpotrivă, începînd de pe la 1450, se produce o redresare spectaculoasă, care readuce în curînd populația la cifra din 1328. Dar această creștere, care nu este decît recuperare, este întreruptă de criza de la sfîrșitul secolului al XVI-lea. Astfel, de la începutul secolului al XIV-lea pînă la începutul secolului al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
publice. Înalta nobilime este constrînsă la ascultare: în 1602, ducele de Biron, care a complotat cu Spania, este judecat și executat. Guvernatorii de provincie își văd puterile reduse doar la atribuțiile militare. Trimiterea de comisari permite controlul funcționarilor. Sully și redresarea financiară și economică. Sully, numit superintendent la Finanțe, reușește să redreseze situația financiară datorită unui control strict al cheltuielilor și al încasărilor. Acestea au crescut prin crearea *paulettei, drept anual plătit de funcționari în schimbul eredității funcțiilor lor. Ridicarea economică este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sena, reluarea traficului porturilor, în fruntea cărora se află Saint-Malo, Rouen, Marsilia, care asigură un cabotaj indispensabil și un fructuos trafic cu străinătatea. În 1608, Champlain fondează, pe malurile fluviului Sfîntul Laurențiu, Québec, nucleu al noii Franțe. Totuși opera de redresare rămîne incompletă și mai există amenințări atît în interiorul regatului cît și la frontierele sale. Membrii înaltei nobilimi nu sînt supuși decît în aparență. Protestanții rămîn în defensivă și înțeleg să scoată un profit din avantajele militare pe care li le
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea își exercită puterea personală începînd din 1661. El se consacră în mod deosebit întăririi autorității regale și realizării unității religioase. Dorința sa de hegemonie în Europa îl antrenează, începînd cu 1672, în războaie aproape continui care compromit opera de redresare financiară și economică întreprinsă de Colbert. Dar scriitori și artiști clasici asigură domniei sale o mare strălucire. Întărirea autorității monarhice și realitățile economice Regele și colaboratorii săi. Imediat după moartea lui Mazarin, 9 martie 1661, Ludovic al XIV-lea, care avea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]