10,102 matches
-
minunății - anul viitor va duce familia, cu cățel, cu purcel, În Toscana; un tablou pe care tocmai Îl cumpărase de ocazie de la un negustor era cu siguranță o operă de tinerețe a lui Manet, așa că, după ce-l va vinde, va reface toate camerele de la stăreție - iar mai apoi nu se Întîmpla nimic. Îi plăcea să spună că toate revoluțiile au fost făcute de nevoiași și că marii gînditori care și-au influențat epoca erau săraci; mi-a făcut chiar elogiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Rîmbu a prezentat celor prezenți elementele de rezistență ale intervențiilor făcute. S-au schimbat instalațiile electrice, termice, s-a umblat la canalizare, s-au renovat și s-au văruit complet interioarele, s-a schimbat tâmplăria și pardoselile, geamurile, s-a refăcut armonios spațiul verde (150 de mașini cu pământ au fost aduse din afară). La ceasul de față, obiectivul, dupa o inspirată primenire, se constitue din: 225 de paturi (la nivelul județului existînd 3300 de paturi în unitățile spitalicești); 19 medici
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
divergente reflectă mici și deosebite fațete ale realității (p. 179), căci individul rămâne cu adevărurile sale fragmentate, parțiale, imperfecte, variabile, după retragerea din lume a zeilor (p. 180). În solilocviile sale, eroul își arată bogăția de gândire și adâncimea, dramaturgul refăcând o imagine complexă a făpturii umane. Exegeta consideră că Sofocle este cel mai interesant analist al omului dintre tragicii elini : el își exercită puterea de analiză pe numeroasele planuri ale ființei, în caracterele lui pline de adevăr umanul se înfățișează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a intrigii originale, Victor Eftimiu o îmbogățește prin contaminare, procedeu folosit și de scriitorii latini când împrumutau de la precursorii greci. Prin împletirea firelor narative provenite din surse multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune. Când reface istoria Casandrei, Nicolae Iorga pornește de la o tragedie a lui Eschil (Agamemnon) și alta a lui Euripide (Troienele) păstrând în parte simbolistica originalului, de pildă conotațiile funeste ale focului omniprezent. Alți autori se inspiră din câte o piesă elină : Petru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
semn. Bea mă observa cu un amestec de Îngrijorare și fascinație. Busola mea mintală Îmi sugera că ruta noastră se pierduse Într-un amalgam de spirale ce urca Încetișor spre măruntaiele labirintului. În cele din urmă, am izbutit să-mi refac pașii prin hățișul de culoare și de tuneluri, pînă cînd am apucat-o pe un coridor Îngust care părea o pasarelă Întinsă spre beznă. Am Îngenuncheat lîngă ultimul raft și mi-am căutat vechiul prieten ascuns Îndărătul rîndului de tomuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
rosti el solemn. Plicul conținea o foaie scrisă de mîna Penélopei Aldaya. Dragă Julián, Îți scriu pentru a te anunța despre viitoarea mea căsătorie și pentru a te ruga să nu-mi mai scrii, să mă uiți și să-ți refaci viața. Nu-ți port pică, Însă n-aș fi sinceră dacă nu ți-aș mărturisi că nu te-am iubit niciodată și că niciodată nu te voi putea iubi. Îți doresc tot ce-i mai bine, oriunde te-ai afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a hotărît să-i trimită lui Julián acea scrisoare semnată de Penélope, unde ea declara că nu-l iubește și Îl ruga să o uite, anunțînd o căsătorie fictivă. A preferat ca Julián să creadă acea minciună și să-și refacă viața la adăpostul unei trădări, decît să-i spună adevărul. Doi ani mai tîrziu, cînd doamna Aldaya a murit, unui au dat vina pe vrăjile din casă, Însă fiul ei Jorge a știut că ceea ce o ucisese fuseseră focul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de gramatică se putea Întrece cu un urangutan, a Început să-mi returneze toate manuscrisele pe care le corectam, pe motiv că erau pline de greșeli. Aproape În fiecare zi rămîneam la birou pînă la ora zece sau unsprezece noaptea, refăcînd, iar și iar, alte și alte pagini cu tăieturile și comentariile lui Sanmartí. Prea multe verbe la trecut. Sună mort, fără nerv... Infinitivul nu se folosește după punct și virgulă. Asta o știe oricine... În unele seri, Sanmartí rămînea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să privești aici, nici în străinătate n-o să înveți. Mai bine, prințe, povestiți-ne ce-ați văzut acolo. — Asta ar fi mai bine, adăugă Adelaida. Doar prințul a învățat să privească acolo, în străinătate. — Nu știu, acolo doar mi-am refăcut sănătatea; nu știu dacă am învățat să privesc. De altfel, am fost fericit aproape tot timpul. — Fericit! Știți să fiți fericit? strigă Aglaia. Atunci cum puteți spune că n-ați învățat să priviți? Ne puteți învăța și pe noi. — Învățați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
De la un timp, orice fleac începuse să-l irite nemărginit, disproporționat de mult față de importanța pe care o avea; dacă acum Ganea acceptase să cedeze temporar și să rabde, n-o făcuse decât pentru că luase hotărârea să schimbe și să refacă din temelii această situație în viitorul cel mai apropiat. Or, această schimbare, soluția la care se oprise reprezenta o mare problemă, atât de mare, încât rezolvarea ei amenința să fie mai anevoioasă și mai chinuitoare decât tot ce fusese până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deodată o ură infinită, în pofida tremurului de spaimă, care tot nu i se potolise. Acum, domnilor, veți afla totul, eu... eu... ascultați... Iarăși, teribil de grăbit, își înșfăcă foile de hârtie; acestea alunecară și se împrăștiară, el se străduia să refacă teancul; filele tremurau în mâinile lui; mult timp nu reuși să-și termine pregătirile. Lectura, în sfârșit, începu. Mai întâi, vreo cinci minute, autorul neașteptatului articol încă mai respira întretăiat și citea incoerent și neuniform; apoi, însă, vocea îi deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
altfel; de altminteri, pentru el nu există probleme. Marele scriitor a fost în cele din urmă nevoit să-l biciuiască întru satisfacerea sentimentului moral, jignit, al cititorului; însă, văzând că marele om doar s-a scuturat și, pentru a-și reface forțele după supliciu, a mâncat plăcinta din foi, și-a desfăcut brațele a mirare, lăsându-i baltă pe cititori. Întotdeauna am regretat că marele Pirogov a fost luat de către Gogol într-un rang atât de mic, deoarece Pirogov este atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
afirmând despre primul că are „o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași”. f) Dacă regulile de acaparare a resursei sunt percepute ca nedrepte, atunci comportamentul poate fi afectat. Stahl menționează numeroase situații în care hotarele interioare ale satelor au fost refăcute și bunurile au fost reîmpărțite din cauza numeroaselor plângeri ale membrilor comunității . g) Strategiile contingente - fiecare este de acord să respecte regulile cu condiția ca și ceilalți să le respecte. Tendința de a nu mai respecta regulile, în cazul satelor devălmașe
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin care susții în viață universul înclinat destrămării, impulsul dureros și irezistibil insuflând mișcare și nădejde pământului și vietăților, întărind slăbiciunile cărnii și abătând duhul de la patimile nimicului, - ce prospețimi secrete îl împing, în mijlocul lumii și al dezolării ei, să refacă edificiul cosmic și faima gîndului? Nu e creația reacțiunea ultimă în fața ruinei și a iremediabilului? Nu reînvie spiritul în preajma deznodământului și a înfundăturilor sorții? - Altcum, de ce nu vine căderea, de ce rămânem verticali când toate au devenit una prin monotonia scârbei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
timpul se naște dintr-o sleire adâncă, din toropeala vastă și meditativă a organelor, din pierderea ritmului ființei. Veșnicia se întinde pe tăcerile vitalității. Prin ceea ce sânt mai mult eu însumi, mi-am rupt zăgazurile. Putea-va spiritul să le refacă anulîndu-se în certitudinea orbirilor? Cu ce minuni și cu ce farmece am putea da cunoașterea înapoi? Când vor bate veghile în retragere? Ființa nu poate fi salvată fără lașitățile minții. Până când rostul inimii va fi să cânte agoniile rațiunii? Și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
au pierdut speranța... Nu este absolut nimeni care în fondul sufletului să nu aibă un regret - oricât de palid și de indecis - după durerea și boala de care a scăpat. Acei care suferă intens și îndelungat, deși doresc să se refacă, nu se poate să nu se gândească la o pierdere fatală prin însănătoșirea lor probabilă. Atunci când durerea face parte din ființa ta, eventuala depășire a ei este imposibil să nu echivaleze cu o pierdere, precum este imposibil să nu provoace
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de aceste văpăi și de aceste prăpăstii. În interiorul nostru să dispară legile lumii, precum și toate consistențele ei, toate cristalizările și toate structurile, pentru ca, în această topire și dezechilibrare, accesul vârtejului absolut să fie deplin. Nemaiexistând legi și ființe individuale, putem reface subiectiv procesul de la cosmos înspre haos, de la natură înspre indiviziunea originară, de la formă înspre vârtej. Destrămarea lumii realizează un proces contrar evoluției cosmice, un proces invers și retrospectiv. Un apocalips răsturnat, dar izvorât din aceeași sensibilitate și aceleași aspirații. Căci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pentru care ea să fie o problemă serioasă, un crez și un destin. Întâlnești prea des o viziune mediocră a României și lipsa de profetism național pare a fi unul din defectele naționalismului nostru. Vom rămâne mai departe condamnați a reface căile altora, a ne mulțumi cu un rost biologic, vom rămâne noi numai popor? Pentru istorie, încă nu există o națiune românească, fiindcă o mie de ani n-am tulburat cu nimic liniștea lumii, iar astăzi neliniștea globului ne sperie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o fadoare de lumină. Numai întru cât axa lumii îți străpunge inima, poți deveni o lume. Aș vrea să dispară, din sângele acestui neam, ultimele rezerve de umilință. Dacă nu vom avea atâta tărie și atât orgoliu pentru a ne reface din sâmbure existența, în zadar mai facem teoria României. Aici nu vreau să descriu mizeria istorică a unei țări, dintr-o curiozitate obiectivă. Nu pot să fac știință pe propriul meu destin. Dacă defectele României, constatate aici cu pasiunea și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Absolutizarea lui este o operă reacționară. Dacă ne-am fi abandonat lui, eram și astăzi una dintre ultimele țări ale lumii. Viziunea reacționară nu înțelege paradoxul istoric al culturilor mici și care consistă în faptul că ele nu pot să refacă etapele de evoluție ale culturilor mari, ci trebuie să se integreze unui ritm, fără continuitate și fără tradiție. De am fi rămas consecvenți fondului nostru, astăzi ar trebui să creăm epopei și mituri eroice, iar pe Proust să-l așteptăm
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Dacă Încercați să faceți un mic exercițiu de memorie, cu siguranță că vă veți aduce aminte de o emisiune tv În care invitați au fost Ristea Priboi și Werner Sommerauer, protagoniștii celui mai mediatizat scandal de la sfârșitul anului trecut. Să refacem firul evenimentelor. În preajma comemorării a 15 ani de la revoltă muncitorilor din Brașov, Werner Sommerauer, una dintre victimele represiunii Securității, Îl acuză pe deputatul PSD Ristea Priboi că s-a numărat printre torționarii săi. Subiectul a fost preluat cu interes de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se năpustesc spre oraș, intră În el, Îi urmăresc pe dușmani până la zidurile din partea opusă, iar În acel moment Templierii Își dau seama că au repetat greșeala de la Ascalon. Creștinii - inclusiv templierii - au zăbovit să prade palatul sultanului, necredincioșii Își refac rândurile, cad În spatele acelei cete, deja răzlețe, de vulturi. Încă o dată, templierii s-au lăsat orbiți de lăcomie? Însă alții relatează că, Înainte de a-l urma pe Artois În cetate, fratele Gilles Îi spusese cu un stoicism lucid: „Domnule, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și Înălțase ochii la cer. Apoi bătu din palme: „Tot ce-ați spus astăzi Îmi confirmă mie un gând care de câteva zile... Dar toate la vremea lor, trebuie să mai reflectez. Așa că dați-i Înainte. Bravo, Casaubon, o să-ți refacem și contractul dumitale, ești un colaborator prețios. Și pune, pune Cabală și calculatoare. Calculatoarele se fac din siliciu. Sau nu?” „Dar siliciul nu-i un metal, e un metaloid”. „Ei, acu’ mă iei subtil cu desinențele? Și mai ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și prin subscriere publică, sub supravegherea fostului staroste lipovenesc Vasile Fomin. Cea dintâi biserică lipovenească a fost însă construită tot cam pe acelaș loc, din bârne, în anul 1780, fără a se ști de cine anume; la 1830, s-a refăcut din cărămidă numai biserica, iar turnul și clopotnița rămase tot de lemn”. De la același autor aflăm că lipovenii aveau ”credință diferită” față de cea din Rusia acelor vremuri și că, după ce au început să se stabilească în Moldova, pe la jumătatea secolului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Helen, pe jumătate ridicată, Îi răspunse la salut. Se simțea În dezavantaj pentru că stătea jos, În timp ce Julia și Ursula erau În picioare; dar era și conștientă de ținuta ei de sîmbătă dimineață - de bluza pe care o desfăcuse și o refăcuse În Încercarea de a Încropi ceva și de a o repara, de vechea ei fustă de tweed, cam turtită În spate. În comparație cu ea, Ursula arăta Îngrijită, Îmbrăcată scump și cu stil. Părul Îi era ridicat și prins șic, oarecum masculin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]