11,416 matches
-
atunci, care fiind în calea tuturor invaziilor, a fost părăsit și de majoritatea cumanilor trecuți peste Dunăre sub hanul Ioan și căpetenia Soronius, ci în regiunea de dealuri, locuită de români, și spre munți. Medicul persan din Hamadam, Rașid-ed-Din, ne relatează că Budjek a traversat munții, adică printre ținuturile deluroase împădurite, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor, care i s-au împotrivit aici, și de acolo - continuă cronica persană - peste pădurile și munții Babac-tuc, a trecut în granițele lui Mișleava
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
împreună pe același drum spre Făgăraș cu celelalte hoarde, s-a îndreptat cu corpul său pe la Bran, pe drumul Rucărului spre Câmpulung, la granițele voievodatului lui Seneslau, lăsând în stânga munții care, după Hașdeu, îi vor purta numele Bucegi, așa cum ne relatează Rașid-ed-Din. „De acolo peste pădurile și munții Babac-tuc, Budjek a trecut în granițele lui Mișelau (Mișleava) și l-a bătut pe dușmanul care s-a opus”. Aici cronicarul persan a confundat numele voievodului român și a scris din greșală, în loc de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
spre Buda, unde fusese chemat de rege, pentru a muri în bătălia de Mohi, pentru cauza ungară. Gonind de zor pe Mureș în jos, spre vest, mongolii nu au pustiit de la Alba Iulia încolo chiar toate așezările. Același Rogerius ne relatează că devastarea acestora s-a făcut abia la retragere, în primăvara anului 1242, în așa măsură încât toate ținuturile erau pustiite și fără locuitori, și singurele semne călăuzitoare, care le arătau drumul îngrozitor de trist erau, din loc în loc, turnurile bisericilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care în acel an căzuse în ziua de 11 spre 12 februarie. Nu știm, și e greu de aflat din lipsa unor informații mai sigure, unde au zăbovit Batu-khan cu Subotai timp de 30 de zile, căci izvoarele ungurești ne relatează că abia pe data de 11-12 martie trupele mongole au ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de zile de la străpungerea trecătorii Vereszka de către Batu-khan și intrarea mongolilor în Ungaria. E foarte important de subliniat, referitor la aceste fapte de arme, că știrile date de Rogerius și izvoarele italiene concordă cu cele ale medicului din Hamadam, care relatează că, de pe Tisa „Cadan a plecat în campanie cu armata sa și a cucerit regiunile Tacut, Arberak și Saraf și a alungat până la malul mării pe stăpânul acelei țări. Cum regele, adăpostit în orașul Telenkin, care se afla pe mal
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Banat și sudul Ungariei, după ce a fost asasinat Kotian. E foarte probabil că, în prima ciocnire cu aceștia, susținuți și de armatele regelui minor Ioan Assan II al Imperiului Româno-Bulgar, mongolii să fi fost bătuți undeva pe Dunăre, după știrea relatată de două izvoare din extremitățile de Apus și Răsărit ale Europei. E greu de admis că o asemenea victorie ar fi putut-o obține un alt voievod român de la nordul Dunării, în anul 1242, când se știe că, în 1241
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fi fost pusă la respect de către românii din cele două voievodate, este cel puțin hazardată. Faptele istorice și informațiile documentare arată cu totul o altă situație. Încă de pe când Cadan se afla în Balcani, în anii 1242-1243, o mărturie ne relatează că hoardele lui, pentru a lua în stăpânire Bulgaria, în care se aflau mulți cumani, au pătruns până în Grecia și au nimicit întreaga populație, cu excepția castelelor și cetăților întărite. Și informația de aici nu este izolată. Ea este confirmată, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
copii. Philippe de Mezières vorbește de mari corturi și pavilioane, sub care stau un milion de cavaleri tătari, care, când isprăvesc pășunile într-un loc, pleacă în altă parte. Despre acest mod de viață nomad și după anul 1290 ne relatează și Hayton. Cu o asemenea organizare, statul Hoardei de Aur trebuie privit ca o monarhie de tip feudal în care, din anul morții lui Giuci (1227) și până în 1359 (sfârșitul domniei lui Berdibek (1357-1359) și anul întemeierii Moldovei, domnia a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nouă Episcopie catolică. După moartea lui Cazimir al III-lea (5 noiembrie 1370), Ludovic, încoronat și rege al Poloniei (17 noiembrie 1370), stăpân peste două puternice regate, a izbutit să supună pe Lațcu. Informațiile folosite de Bielski în Cronica sa relatează că, în 1371, regele ar fi făcut chiar o expediție în Moldova, pentru a-l determina la prestarea omagiului. Se pare că Roma nu i-a putut veni în ajutor cu nimic. Și Moldova apare, în 20 februarie 1372, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fiul lui Sigismund, de la Curtea din Cracovia, în 1448, la Suceava, unde domnea Petru, cumnatul lui Iancu de la Hunedoara. Solii lui Cazimir, Ion Cziozov, Petru Odrowasz, Ion de Koniczpolski și Ion de Pleza au cerut extrădarea lui. Cronica lui Bielski relatează refuzul voievodului de a-l preda pe fugar „că n-ar fi cinstit... ci poate numai să-i spună să plece din țară”. Grigore Ureche, însă, descrie că motivul refuzului a fost invocarea dreptului ginților. „Au răspuns Pătru Vodă solilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fugari, fără arme - adăugă el -, au putut fi văzute până la Nipru. Strălucita victorie de la Ștefănești și urmărirea fugarilor în exploatarea succesului a fost comunicată lui Cazimir printr-un sol, deși acesta nu merita. Letopisețul moldovenesc, în prelucrarea lui Grigore Ureche, relatează că moldovenii „apucându-se de tătari și pre lesne bătându-i, i-au gonit până la Nistru”, numai. Din relatările lui Dlugosz, însă, se vede clar, că vitejii călări i-au urmărit pe tătari, pentru a scoate prada, până spre Nipru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
negativă. Numai că, potrivit unor relatări de presă, aflat la București, dl Dick Morris lasă să se înțeleagă că e „gata să folosească toate armele spre a o impune pe doamna Roberts în jilțul prezidențial - inclusiv campania negativă”. Se mai relatează că dl Morris „a făcut apel la replica lui Harry Truman, care, acuzat de republicani că duce o campanie negativă, a răspuns - Eu doar prezint faptele”. Pentru o astfel de „prezentare a faptelor”, dna Lia Roberts nu are nevoie de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care să răspundă argumentelor mele. Nu a făcut-o, preferând postura de victimă. În privința morților pe care i-aș fi chemat să „testimonieze”, dl Breban se referă, bănuiesc, la dnii René Coeckelberghs și Noel Bernard. În primul caz, dacă cele relatate de mine ar fi fost neadevărate, dl Breban a avut la dispoziție, repet, mai mult de un deceniu spre a solicita soției celui dispărut, dna Gabriela Melinescu, să mă pună la punct, public. Nu a făcut-o. În cel de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de playboy parlamentar îmi adaugă numele pe lista dezamăgirilor sale. Aș fi uitat, zice dânsul, să zâmbesc. Asta e prea de tot. Eu, care pot să râd chiar cu lacrimi, așa cum am făcut recent, când un prieten bucureștean mi-a relatat o întâmplare la care ar fi fost martor după ce Evenimentul zilei a publicat rezultatele unei anchete despre cei mai chipeși români. Aflat pe bulevardul Ferdinand, prietenul meu aude următorul dialog: „Andreea, uite-l pe ălă!”. „Care, dragă?” „Știi tu. Cum
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a-și reclama drepturile și pentru a-și apăra acțiunile"16. Ca ilustrare a concluziei avansate de Bakan referitoare la permisivitatea și limitele "bunăvoinței" reglementărilor statuate de guverne, am putea cita un articol dintr-un ziar american Sierra Magazine ce relatează despre un caz anecdotic, dar și alarmant. Un grup de acționari vor să-și înregistreze firma; la capitolul despre scopul noii companii au declarat: "producerea și distribuirea de țigări astfel încât să genereze profit pentru investitori în timp ce vor fi uciși peste
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ziua de 2 februarie 1948, vegheată de două măicuțe catolice. A fost înmormântată sub un nume fals în cimitirul central din Cluj. Mariana Drăgescu avea să afle de sfârșitul Smarandei mai târziu, prin intermediul Nadiei Russo, căreia o călugăriță catolică îi relatase despre acest subiect în închisoare. * În București, în primii ani de după război, viața continua, în aparență, la fel ca înainte. Puțini realizau că dictatura care se instaura va rămâne neclintită decenii în șir. Aviatoarele din fosta Escadrilă Albă erau încă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
o coloană de tankuri ca avant-gardă! " (Mariana Drăgescu, Jurnal de front, manuscris, arhiva autorului). 5 Ambasadorul Finlandei, Eduard Palin: "Asta e ultima nuntă aristocratică din Europa nouă ce se întrevede. Alta nu va mai fi!". 6 Doamna Drăgescu mi-a relatat o uimitoare poveste despre soarta acestor bijuterii inestimabile după război, poveste care însă nu-și are locul aici. 6A Între realitatea frontului și cea de acasă era o prăpastie. Două lumi diferite, menite să nu se întâlnească. Iar ea, Mariana
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Sfințenia cuvintelor „La început a fost Cuvântul și Cuvântul era de la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” (In. 1, 1) Sfântul Francisc a avut o venerație deosebită pentru cuvinte, pe care el le înțelegea intuitiv, în raport cu sacramentele. Toma de Celano a relatat în mai multe rânduri, despre cum ridica de pe jos Sf. Francisc, orice fragment scris și cu cât respect îl punea într-un loc curat: „...le culeg pentru că în ele există literele din care s-ar putea scrie Preamăritul Nume al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
literei care ucide, dar supuși cu smerenie Duhului Sfânt care îi dă viață. Din primele capitule generale, din 1217 și 1219, rezultă că au fost trimiși franciscani misionari în mai multe zone ale lumii, iar cronicarul Giordano da Giano a relatat că frații au ajuns în Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227, distrusă însă, de către tătari, chiar în perioada pontificatului său. Sfântul Scaun a încredințat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe catolici. Regele Bela al IV-lea a trimis o scrisoare regelui Konrad al Germaniei, în care a descris nenorocirile înfăptuite de către tătari (în 1241) „...măcelărind venerabili arhiepiscopi, episcopi, monarhi, frați minori și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
realizarea a fost opera misionarilor franciscani conventuali, trimiși în acest teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit un singur misionar conventual, iar la Câmpulung, nici unul. Războaiele și năvălirile, alături de atâtea lipsuri păreau să nu se mai sfârșească. Între 1622-1649 Congregația „De Propaganda Fide” a fost condusă de către monseniorul Ingoli, care a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cei din sudul Dunării și din Muntenia. În secolul al XVII-lea sașii acestui târg au avut o perioadă de declin economic, după cum reiese din raportul vizitatorului apostolic: „Am confirmat dintre ei 144, cea mai mare parte nefiind acasă...”, a relatat episcopul care a efectuat vizita în ianuarie 1664. Iar în vizita din 1648 la catolicii sași din Câmpulung, arhiepiscopul a menționat că ei trăiau din negoțul cu mărfuri pe care le vindeau-cumpărau în Transilvania. Încă din secolul al XV-lea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
restrânge în câteva rânduri de cronică... prin sârguința și dibăcia sa, a lăsat în urma sa, monumentul cel mai măreț din Moldova, chiar și din România veche: Biserica din Săbăoani!” În 1898 regele Carol I a participat la sfințirea Bisericii, după cum relatează în „Cronica din Săbăoani”, Petre Sescu-Păduraru. Toată suma de bani, ce i-a revenit ca moștenire, de la familia sa din Italia, Gaetano Liverotti a folosit-o pentru a construi Bisericile din Săbăoani, Pildești și Corhana. Daniel Pietrobono a sosit în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și au petrecut opt zile în închisoare, înainte ca Judenratul să le plătească amenzile. Informațiile adiționale pe care le-au oferit Judenratului au fost adăugate raportului lui Vrba și Wetzler și au devenit cunoscute sub numele de Protocoalele Auschwitz. Acestea relatau că, între 15 și 27 mai 1944, 100.000 de evrei din Ungaria ajunseseră la Birkenau, și fuseseră uciși cu o viteză fără precedent, grăsimea umană fiind folosită pentru a accelera arderea. BBC și „The New York Times” au publicat materiale din raportul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Iași. Mii dintre aceștia au fost uciși în casele lor și pe stradă; alte mii au fost arestați de patrule de soldați români și germani și duși la sediile poliției. Lazăr Rozin, care avea doar paisprezece ani în iunie 1941, relata: „Au intrat în casa noastră, urlând și jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au poruncit să ieșim cu toții din casă, inclusiv mama și surorile mele. Am ajuns la secția de poliție și pe drum am văzut cum oamenii erau bătuți și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]