11,011 matches
-
Ca pasărea rănită zburând din stâncă-n stâncă... Pe urma ei, din hăuri urcând năvalnic clina Cu-o falcă-n cer s-o prindă, aleargă Noaptea încă... Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: În slăvi lumină lină cu stingeri potolite, Pe lacul fără valuri odihna s-a lăsat... Mijind de somn pe maluri, cu creștetul plecat, Stau sălcii plângătoare, ce-așteaptă despletite. Plecat și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Grădina Ghetsimani este un model al promovării ideii religioase: Iisus lupta cu soarta și nu primea paharul... Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea într-una. Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul Și-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna. Găsim în cele citite asemănări frapante dintre cele ce auzim citindu-ni-se la biserică din cele patru Evanghelii după Luca în special, din care s-a inspirat V. Voiculescu în realizarea poemului, fapt pentru care, de necrezut, va
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Sonetul CLXX(16) rămâne și el memorabil în mintea și sufletul celui care îl citește: Sămânța nemuririi, iubite, e cuvântul, Eternul se ascunde sub coaja unei clipe, Ca-n oul ce păstreză un zbor înalt de-aripe, Pân-ce-i sosește timpul în slăvi să-și ia avântul; A fost de-ajuns un nume, al tău, sol dezrobirii, S-au spart și veac, și lume, ținut prizonier A izbucnit din țăndări, viu, vulturul iubirii, Cu ghiarele-i de aur să ne răpească-n cer. Pentru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
întâmplărilor cuprinse în volumul de Poezii din 1983 apărute la editura Minerva. O congestie cerebrală îl va secera în 1945 și pe bunul, statornicul și vechiul său prieten Ion Pillat. Lui îi va scrie o stelă funerară: Am împlinit cu slavă domneasca mea povară Eu ce pe hrisoave semnai Ion Pillat; Am cârmuit poporul de versuri ca pe-o țară Și legiuiri de aur cu ritmul meu i-am dat, Acum nu mor și nimeni pe groapa-mi să nu geamă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sistemul comunist a declanșat o vastă acțiune de propagandă și coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei latine) era, în limba lui Ceaușescu, o localitate unde doar se muncește: „muncip”! Sunt impuse baremuri sau „norme”, indiferent de domeniu: industrie, agricultură, educație, sănătate, demografie etc. Rezultatul? „Bunuri 105
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean, conștient de puterea lui de a interveni activ pentru eradicarea răului din țară. Dar, slavă Domnului! nu toți românii sunt pasionați de poezie... (revista Plumb, martie, 2014) 148 De ce scriu? Scriu pentru că am motive să fiu indignat. Poetul latin Iuvenal a spus-o cu două milenii în urmă: facit indignatio versum (indignarea creează versul). Apar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sistemul comunist a declanșat o vastă acțiune de propagandă și coerciție „la nivel de mase”: „întrecerea socialistă” (după modelul sovietic al „stahanovismului”), stimularea invenției și inovației (mai mult cu vorbe!), readucerea muncii la înțelesul inițial (chin sau tortură în limba slavă veche). Până și municipiul (oraș cu administrare proprie, conform etimologiei latine) era, în limba lui Ceaușescu, o localitate unde doar se muncește: „muncip”! Sunt impuse baremuri sau „norme”, indiferent de domeniu: industrie, agricultură, educație, sănătate, demografie etc. Rezultatul? „Bunuri 105
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean, conștient de puterea lui de a interveni activ pentru eradicarea răului din țară. Dar, slavă Domnului! nu toți românii sunt pasionați de poezie... (revista Plumb, martie, 2014) 148 De ce scriu? Scriu pentru că am motive să fiu indignat. Poetul latin Iuvenal a spus-o cu două milenii în urmă: facit indignatio versum (indignarea creează versul). Apar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au avut / Vreun merit cunoscut, / Ceva dumnezeiesc, / Atunci eu te căiesc, / Și pentru starea ta de milă sunt pătruns, / Căci de-or fi câte spui, zău, prea rău ai ajuns." / Deși mulți au zis-o, eu tot o mai zic: / Slava strămoșească pe strămoși cinstește; / În zadar nepotul cu ea se fălește, / Când e, cum se-ntâmplă, un om de nimic." (Grigore Alexandrescu, Pisica sălbatică și tigrul) (f) "Biata femeie făcu niște ochi mari cât toate zilele și se miră toată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea asta. Dumneata, domnule Calistrat, zise munteanca, mi se pare că nu prea mănânci. Ba mănânc, slavă Domnului și bogdaproste. Atunci nu bei. Se cuvine să bei pentru un prieten. Mă gândesc că suntem departe și avem a porni la drum asupra nopții." (Mihail Sadoveanu, Baltagul) Cerințe: (a) Transcrieți din text un cuvânt derivat, două cuvinte compuse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pune în mișcare". De altfel, compusul francez a trecut în scurt timp în diverse limbi, printre care rom. cinematograf, ngr. κινηματογράφος, germ. înv. Kinematograph (trunchiat în germ. mod. la Kino, împrumutat în litn., est., norv., finl. kino și în limbile slave, de unde apoi și în alte limbi: rus., brus., ucr., pol., ceh., scr., bg., tăt., mong. kino; cf. rus. kinematograf, kinematografija, pol. kinematografia), iar variantele franceze trunchiate cinéma și ciné au fost și ele împrumutate în alte limbi: rom., it., port
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Berg]werk "idem"127. * Română < engleză: rom. poliș "cârnat polonez" < engl. Polish [sausage] "idem" (Polish "polonez", sausage "cârnat"); rom. shop (citit șop) "magazin care vinde mărfuri cu plata în valută" < engl. [turist] shop "magazin pentru turiști" (shop "magazin"). * Română < limbi slave: rom. chilnă "lădița trăsurii, de sub capra vizitiului" < pol. kielnia [wózowa] "idem" (kielnia "ladă, lădiță", wóz "căruță, trăsură"); rom. huscă "sare obținută prin fierberea apei" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie, sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
altul, indiferent dacă acesta este sau nu este identic cu genul elementului etimologic menținut. Vocalele finale atone -a și -e (în franceză, literă mută) din limbile străine din care româna a împrumutat masiv de exemplu din franceză, germană sau limbi slave, în care vocalele respective indică uneori, dar nu totdeauna, genul feminin sunt asimilate, de regulă, cu ușurință ca desinențe românești de feminin (-ă, -e, -ea sau -ie, la fel ca, de pildă, în rom. șampanie s.f. < fr. champagne s.m.): rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
moderne. Imnul olimpic de Kostis Palamas (în românește de Tudor George) Tu antic Spirit, duh etern, tu creator-a toate A tot ce e Sublim, Frumos și Adevăr curat e, Pogoară-te să strălucești, cu limpede-a-ți lumină, În slava ta de pe Pământ, ca-n slava ta divină! În alergări, și-n lupte-apari la-ntrecerea de forță Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torță! Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagă Dârzenie dăi trupului și oțelita vlagă
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
în românește de Tudor George) Tu antic Spirit, duh etern, tu creator-a toate A tot ce e Sublim, Frumos și Adevăr curat e, Pogoară-te să strălucești, cu limpede-a-ți lumină, În slava ta de pe Pământ, ca-n slava ta divină! În alergări, și-n lupte-apari la-ntrecerea de forță Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torță! Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagă Dârzenie dăi trupului și oțelita vlagă! Câmpii și munți și mări, prin
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
încăpere total improprie pentru anchetă, mai exact, în camera în care erau depozitate corpurile delicte. Omul s-a ridicat de pe scaun, orb de furie, și, privind parcă hăituit prin încăpere, a bolborosit: „Cu ce să-ți dau în cap?!”. Și, slavă Domnului, avea destule în jur. Nici acum nu-mi pot da seama cum de am avut puterea să-l întreb, cât mai calm cu putință: „Și cum e cu luminița divină?”. Se pare că, într-adevăr, acea luminiță avea ceva
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Scrisoarea celor 6”. Mulți au uitat sau nu vor să-și amintească această acțiune temerară, greu de imaginat la vremea respectivă, poate și pentru că autorii acesteia au dovedit o modestie mai mult decât decentă, prin a nu se autoridica în slăvi după Revoluție, așa cum au făcut alții, care își etalaseră „curajul” vorbind neamenințați pe la diverse posturi de radio străine sau așteptând liniștiți, pe alte meleaguri, să se schimbe regimul politic din România și să vină la putere. După cum cred că mulți
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
iredentismul din provincii, prin modul inteligent în care a condus oamenii. Vorbește foarte bine limba italiană și vizitează toate orașele și satele italiene din împrejurimile orașului Fiume. Și, mai presus de toate, îi plac italienii. Urăște doar ideea unei lumi slave și a trebuit să plătească pentru această antipatie. Anul trecut, un slav l-a împușcat pe stradă, în Fiume. Îl cunoaște și îl apreciază pe unchiul tău, prințul Henry. I-am spus că semeni mult cu el. Generalul de Gallifet
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
sau fac alt sport. La 8.30, luăm cina cu alte persoane, îmbrăcați la patru ace. Ne culcăm pe la 11 sau 12. Acesta este programul meu. După cum vezi, este cam același în fiecare zi, dar îmi place calmul lui. Și, slavă Domnului, nu are loc nicio "petrecere"! Iată câteva fotografii de la Döberitz. Au fost făcute într-o zi când era și Cecilia acolo, venise să vadă tragerile. Sper să-ți placă. Îmi plac foarte mult fotografiile tale, mai ales cele luate
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cea mai bună prietenă pe care o am în lumea asta. În următoarea scrisoare îți voi povesti despre accident. Băiatul se reface. A fost doar doborât de aripile murdare ale mașinii și s-a tăiat foarte adânc la cap. Dar, slavă Domnului, nu a fost și călcat. A fost oribil. Sunt sigur că ți-au curs câteva lacrimi pe hârtie. Cam așa arăta. La revedere, micuța mea, și nu-ți uita prietenul. Fotografie la vânătoare, cu cerbul ucis în fața lui. Acesta
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aer blând și plin de viață, demn și puțin timid totodată. Trebuie să fie foarte bună și destul de impresionabilă. Aș spune chiar că se poate înfuria cu ușurință. Gura ei mare, plină de prospețime, este de o mobilitate cu desăvârșire slavă. Are expresia gurii femeilor ruse. În păr poartă panglici; rochia albastru-deschis are în jurul decolteului o ghirlandă de trandafirași roz din mătase, și în jurul gâtului poartă un colier de smaralde și diamante care îmi spune soțul ei seamănă cu colierul pe
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
din Camera Deputaților. (mai 16, 2010) Omagiu dascălului român... Mărul... concordiei Îmi place iunie, luna lui Cireșar. Și-mi plăcea și odinioară, când, spre sfârșitul ei, dăscălimea era de-a binelea gratulată, cu flori și premii, c-un cuvânt de slavă pentru munca ei, de cele mai multe ori - răbdătoare și anonimă. La Ziua Învățătorului. Omagiu pururea Domnului Trandafir. Carevasăzică... Îmi place Iunie, zău !, pentru că e luna teilor înfloriți și soroc de moarte la Eminescu. Acum, altă făină se macină la moară. Lumea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
supără pe năzdrăvăniile copiilor, se apucă să se răzbune pe ei, smulgându-le scara de sub picioare, băgându-i în spitale, năpăstuindu-i cu asupra de măsură. Toate pentru ca rândunelele, bietele, să poată zbura liniștite, gângurind pe limba lor imnuri de slavă. Dumnezeul propovăduit de preotul Ioan Săuca, cu girul BOR și al MEC, firește, nu mai amintește deloc de Cel pe care unii, considerându-se la rândul lor creștini, ba chiar și ortodocși, citind Biblia, L-au descoperit astfel: „Gândurile Mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
punea să se pronunțe asupra chestiunii, în toată măreața ei găunoșenie, pe Adrian Păunescu. După ce, pe toate canalele televiziunile au plâns-o pe Zoe Ceaușescu, pe Silviu Brucan, pe Dan Iosif.... Și cum ar fi putut televiziunile, așa cum oficialitățile pot, slavă Domnului, aflu acum, să transforme teribila dispariție, într-o prelungire a splendidei lor pedagogii... Să n-o plângem deci pe Monica Lovinescu, ci pe noi, imaturi, orfani, bezmetici și orbi care slăvind-o din vârful buzelor pe ea, ne slăvim
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a situației specifice, dar în liniște și pace. La noi era prea mare satisfacția populară după executarea Ceaușeștilor. La ei n-am auzit cuvântul răzbunare. M-am înțeles bine cu polonezii, mai bine decât mă așteptam, poloneza fiind o limbă slavă (veche), eu vorbind în limba rusă, iar când afirmam că sunt român, automat ne erau prieteni pentru că-și aduceau aminte de salvarea tezaurului lor și de sprijinul din timpul războiului pentru refugiații polonezi. Eram ,,priateli” dar nu prea cumpărau de la
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]