11,425 matches
-
și-ai despicat în două istoria, -/ țăran de cremene / cum n-a fost altul să-ți semene,/ Horia!” Energice linii finale actualizează, în fapt, un simbol, fraza având un aer encomiastic vaticinar: Horia „uriaș domn”, Horia în „cămașă-nsângerată”, Horia statuie de piatră, Horia pedepsind „mișelnici tâlhari” , un Horia innumerabil, „însutit” și „înmiit”, multiplicat în suflete de iobagi, un Horia biruind pe Iosif-împăratul; iată reliefuri complementare, chipuri de inspirat poliptic narativ. Din tot ce s-a scris despre nemuritorul transilvan, nimic
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată un univers tematic diametral opus. Volumul de nuvele Castelul vrăjitoarelor oferă un spațiu și un timp cunoscute din alte opere literare, dar le repotențează sensul sau le reinterpretează semnificația. Astfel, Don Juan (Statuia comandorului) capătă una dintre cele mai tragice dimensiuni acordate vreodată acestui personaj. Victimă a farmecului pe care îl emană, a ravagiilor erotice produse, Don Juan, cunoscându-și destinul, își așteaptă pedeapsa din partea Comandorului ca pe o ispășire. Dar răzbunarea acestuia
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
acestui personaj. Victimă a farmecului pe care îl emană, a ravagiilor erotice produse, Don Juan, cunoscându-și destinul, își așteaptă pedeapsa din partea Comandorului ca pe o ispășire. Dar răzbunarea acestuia este alta decât cea obișnuită: în locul urii, izbăvitoare pentru erou, statuia Comandorului îl va gratula cu cea mai înfocată dintre îmbrățișări. Capacitatea autoarei de a regândi sau de a reinvesti teme cunoscute cu sensuri noi face dovada unei inteligențe artistice remarcabile. Romanul Așteptare reia, stilistic, toate datele și premisele anunțate anterior
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de bază o expune primul număr: „o carte”, „o idee”, o operă plastică, „o mască”, „... și câteva puncte de vedere”, formulă modulată și îmbogățită ulterior: „o carte”, „un om”, „o gravură”, „... și câteva puncte de vedere” sau: „două probleme”, „o statuie”, „o idee”, „un sistem”, „...și câteva puncte de vedere”. Dintre editoriale se remarcă Prilej de îndoială. La o răscruce de drumuri: spre o țărănie, o mitocănie și un stil „național”, semnat de H.H. Stahl (2/1934), preocupat de dilema conștiinței
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
Dezinteresul față de aspectele concrete ale vieții personale, existența aproape exclusivă într-o lume a vorbelor spuse sau auzite fac dintr-un om plin de calități o epavă. Percepția caricaturală pe care oamenii o au în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
de calități o epavă. Percepția caricaturală pe care oamenii o au în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
columna în regimul nostru aspru, cu ierni friguroase o vom distruge într-un an. Fără îndoială columna lui Traian va fi cândva a noastră, dar vor trebui făcute amenajamente speciale, beton etc. Căci marmora din Italia, din ce e făcută statuia, nu rezistă frigurilor de la noi. Cercetarea mijloacelor, cunoașterea lor este deci absolut necesară. Când eram ministru al Instrucției am vizitat câteva școli. Am văzut la Galați o școală după modelul școlilor din Italia. Dar clădirile de acolo cu geamuri mari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de spontaneitate, ezitant, care leagă greu prietenii și se ocupă de abstractizări. Din punctul de vedere al personalității anormale, el apare ca un schizoid, iar în caz de boală psihică e, în general, predispus spre schizofrenie. Cel Muscular-atleticul, seamănă cu statuile lui Hercule și cu atleții culturiști. Sistemul osos și muscular e bine dezvoltat, capul e pătrat, cu linii bine conturate, gâtul puternic, umerii largi, bazinul mic. Fața are trăsături ferme. Sub aspect psihologic e un om ordonat, meticulos, care progresează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prelucrări de legende antice (Sappho) și de motive medievale (Hammerstein). Prozatoarea tipărește cugetări (Les Pensées d’une Reine, 1882; o ediție, din 1888, a fost distinsă cu Premiul „Botta” al Academiei Franceze), romane (Die Hexe, 1882, este inspirat de o statuie a sculptorului german Karl Cauer) și legende. Prozele din Pelesch-Märchen (1882), cum sunt Vârful cu Dor, Piatra Arsă, Jepii, Caraiman, Peștera Ialomiței, Omul, Valea Cerbului, Cetatea Baba, Ceahlău, Valea Rea, sunt caracterizate drept „trăsături care o încorporează în chip unic
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
la Iași, săptămânal, între 1 și 30 ianuarie 1909. Cele cinci numere ale publicației cuprind versuri de I. U. Soricu și G. Topîrceanu (Somnul iubitei), traduceri din E. A. Poe (Umbra), H. Heine (Noaptea ca o umbră, Cântec), articole (Aniversarea Unirii, Statuia lui Cuza), cugetări, maxime și informații. La rubrica „Evenimente-știri”, se apreciază că drama Apus de soare de Barbu Delavrancea, citită la Teatrul Național din Iași, este un model de „admirabilă limbă literară”. I.H.
CETIŢI-MA!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286184_a_287513]
-
E. Mejelaitis, I. Martinchiavicius ș.a. SCRIERI: Constelația dragostei, Chișinău, 1970; Amforă, Chișinău, 1972; Salutul soarelui, Chișinău, 1974; Razele pâinii, Chișinău, 1976; Arbori îndrăgostiți, Chișinău, 1977; Suită bulgară, Chișinău, 1978; Anotimpurile omului sau Cânturi pentru biografia unui pământ, Chișinău, 1979; Vârsta statuilor, Chișinău, 1980; Troleibus pentru un urs, Chișinău, 1980; Ferestrele pământului, Chișinău, 1980; Ce pot face mâinile dibace sau Povestea lucrurilor, Chișinău, 1981; Cerul de la Cepeleuți, Chișinău, 1982; Cea mai veselă vacanță, Chișinău, 1982; Izvoarele lui august, Chișinău, 1984; Peisaje în
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
de presupusele atribute medicinale ale cornului: Mi se spune că din aceste coarne pestrițe beau indienii, dar nu toți, ci doar cei mai buni dintre ei, și pun în jurul acestora inele de aur, ca și cum ar decora un frumos braț de statuie cu brățări. Și spun că un om care a băut din aceste coarne nu cunoaște și nu este afectat de nici o boală incurabilă: nu va fi niciodată lovit de convuslii, nici de boala sacră, cum este numită, nici ucis de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o parte, din motivații spirituale. În Biblie, coarnele sunt asimilate forței 57 și, ca urmare a unei alte fertile erori de traducere, ele îi sunt atribuite, în unele reprezentări, lui Moise 58. Cea mai cunoscută dintre acestea este, fără îndoială, statuia lui Michelangelo, din biserica San Pietro in Vincoli din Roma. Oricum, proprietatea cornului de inorog nu se datorează doar ideii de forță brută. Există și o puternică filieră spirituală la care el face trimitere și care explică, de fapt, marele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este completat cu stagii efectuate în spitalul aferent Universității. Un progres important poate fi considerat introducerea la Universitatea din Padova, în 1760, a studiului chimiei. La Universitatea din Padova a studiat o vreme și stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716), a cărui statuie și portret în ulei au rămas în amfiteatrul decorat cu personalitățile timpului care au studiat aici. Declinul Școlii medicale padovane și al Universității de aici s-a produs după invazia franceză din 1797. După cum se observă și în tabelul 1
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
nu are ochi decât pentru niște hârtiuțe imprimate când stă în fața unei femei superbe sau Audrey Hepburn care nu se gândește decât la valoarea financiară a unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție la vedere și în același timp ignorată. Torsul unei sculpturi romane pe care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a valma printre foi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
resturile puteau fi apreciate în sine, nu în funcție de întregul din care făceau parte sau de reprezentarea pe care o alcătuiau. În loc să fie privite ca o componentă a operei, fragmentele au devenit o metonimie a ei. Anticarii voiau ca torsul unei statui să poată fi admirat pentru propriile lui calități, chiar dacă restul statuii nu avea să fie vreodată recuperat, chiar dacă nimeni nu putea să știe dacă piesa desena figura unui atlet într-o probă olimpică sau încordarea unui personaj într-o dramă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
făceau parte sau de reprezentarea pe care o alcătuiau. În loc să fie privite ca o componentă a operei, fragmentele au devenit o metonimie a ei. Anticarii voiau ca torsul unei statui să poată fi admirat pentru propriile lui calități, chiar dacă restul statuii nu avea să fie vreodată recuperat, chiar dacă nimeni nu putea să știe dacă piesa desena figura unui atlet într-o probă olimpică sau încordarea unui personaj într-o dramă mitologică. Or, faptul că fragmentele au putut fi considerate ca opere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Revoluția franceză din 1789. Istoricii fixează în acel moment instituționalizarea patrimonialului. La originea fenomenului a stat o consecință a transformării profunde a societății franceze: preluarea în gestiune publică a averilor mănăstirești și aristocrate 23. O masă enormă de clădiri, statui, picturi și diverse obiecte decorative au devenit dintr-o dată proprietatea întregului popor. Administrarea și protecția acestui avut public a fost o preocupare în primii ani ai Revoluției, apoi mai târziu, în mai multe episoade, în jurul lui 1820, după 1830 ș.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
merge atât de bine, iar oamenii ăștia o conduc atât de bine, de ce această insultă?! La Strasbourg l-am întâlnit pe ministrul culturii din Germania, cu ocazia unei expoziții a lui Ingo Glass care făcea - poți să le spui sculpturi?! - statui și diferite forme din metal. Ingo Glass era neamț, dar era din București, român de etnie germană, soția lui fiind pianistă la opera din București. Are și în România lucrări de genul acesta, pe la Constanța sau la Galați cred, era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și prin urmare a aruncat în balanța Europei pe colosul moscovit, omul care cel dintâi a vorbit de latinitatea noastră, omul care a retrăit și a murit între străini pentru ai lui; „omul care multă vreme n-a avut o statuie în Moldova, deși a meritat- o de mult", despre care cu atâta sensibilitate vorbea ziarul „Opinia" din Iași la 13 octombrie 1911 s-a născut în zona Hușilor, a Fălciului... „Turcii - scrie Cantemir - n-au respectat tratatul încheiat cu predecesorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mult și să cunoască realitățile în care trăia. Articolele care apăreau fără o constanță definită erau și cele mai diverse și abordau o tematică foarte variată: Cristos soluția chestiunii deosebirilor de clasă și de rasă, Falsificarea istoriei prin ridicarea de statui, Cum se contribuie la distrugerea socială, Catehismul diavolului societatea celor fără de Dumnezeu din Moscova, Educația morală în școlă, Iadul roșu în Rusia, Popoare în agonie etc. Maniera profesionistă în care au fost scrise articolele, sursele folosite și tematica vastă abordată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să rămână fără limite). Îngerii îl protejează pe Lot, îi orbesc pe locuitorii din Sodoma și îi avertizează pe Lot și pe familia sa că vor distruge orașul. Aceștia fug, iar femeia lui Lot, care se întoarce, este preschimbată în statuie de sare. Povestea lui Lycaon poate fi apropiată de precedenta. Și aici dezordinea oamenilor atrage dorința de a ști a unui un zeu care, nici el, nu este omniscient: zeul vrea să vadă cu ochii săi. Lycaon 150* (sau fiii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
textul cu trimiteri nu trimite decât la el însuși, fiindcă povestirea nu este secundară decât prin efectul unei stereotipii specioase, fiindcă teatrul este fără piesă." Cu o "politețe delicată dar necruțătoare" suntem conduși către un sfârșit deceptiv, acela al scufundării statuii 276 dorinței în mare și acela al promisiunii făcute cu umor și prețiozitate a unei întâlniri într-un viitor ireal, fiindcă cititorul își amintește că povestirea începuse "puțin înainte de Sfântul Ioan"; or întâlnirea fixată de fete are loc cu mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
liniște a mării" care acoperă "sub calma suprafață a apelor, amestecul animalelor în mare", adică tensiunile psihologice, ne-spus-urile, emoțiile tăinuite, lupta interioară corneliană pe care ne lasă să o ghicim "figura tragică a măștilor grecești" gravată pe un chip de statuie, pe care o trădează gesturile schițate, "tremuratul ușor al mâinilor" celei care tricotează, firul de ață rupt al nepoatei când el vorbește de fosta lui logodnică, sau, mai mult, bucățica de mătase imprimată, cu desenele lui Jean Cocteau reprezentând ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
durere. Această expulzare este ca o naștere, prima migrare individuală cu disociere consecutivă: "Ei cunoscură binele și răul". Heruvimi cu aripi în flăcări păzesc întrarea acestui Eden interzis pe care Karl Rosmann crede că îl poate recunoaște în imaginea acestei statui a libertății atât de curioasă și de luminoasă, cu sabia care anunță poate un nou spațiu de valori, dar în mod foarte ambiguu de vreme ce evocă pedeapsa oricărei transgresiuni. Această înțărcare și această pierdere a obiectului sunt neîncetat rejucate și repetate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]