8,926 matches
-
Pucioasa, județul Dâmbovița. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul ÎI a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate cu studenții arestați, programată pentru ziua de 15 noiembrie 1956. A fost arestat la 12 noiembrie 1956. Anchetă să a fost condusă de locotenent major Gheorghe Mihăilescu, locotenent
Nicolae Cernăianu () [Corola-website/Science/311598_a_312927]
-
A absolvit Liceul Cantemir Vodă din București în 1953 și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 5 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
în Târgu Jiu. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de
Vasile Brânzan () [Corola-website/Science/311603_a_312932]
-
1935 în București. După absolvirea liceului Cantemir Vodă din București, s-a înscris la Facultatea de Arhitectură din București. În perioada când era student în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de
Alexandru Tătaru () [Corola-website/Science/311615_a_312944]
-
la 26 martie 1936 în Brașov. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității București. În perioada când era studentă în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de
Christa Depner () [Corola-website/Science/311616_a_312945]
-
la Haga, șahistul român se clasase pe locul al doilea la aceeași competiție. În 1965 Florin Gheorghiu a devenit primul mare maestru român la șah. Între 1960 și 1967 Florin Gheorghiu a reprezentat România la șase ediții ale campionatelor mondiale studențești pe echipe (Leningrad 1960 - prima rezervă; Mariánské Lázně 1962, Cracovia 1964, Sinaia 1965, Örebro 1966, Harrachov 1967 - masa I), unde a obținut scorul general de +34 =30 -3 (73,1%). A jucat pentru România la 14 olimpiade (1962-1974, 1978-1990), de
Florin Gheorghiu () [Corola-website/Science/311706_a_313035]
-
pg.; 28. Activitatea profesională, de cercetare științifică și practică a studenților, etapa a-II-a, C.C.P.T.,1976, 104 pg.; 29. Activitatea profesională, de cercetare științifică și practică a studenților, etapa I- a, C.C.P.T., 1975, 80 pg.; 30. Structura și organizarea activităților organizațiilor studențești, C.C.P.T., 1972, (I), 168 pg., 1973 (II), 102 pg.; 31. Interese culturale ale adolescenților liceeni, C.C.P.T., 1971, 168 pg.; 32. Forme și metode de educație politică a studenților, C.C.P.T., 1970, 30 pg.; 33. Structura socială a tineretului universitar (în colaborare
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Jenă. Între 2006-2008 și 2009-2010 a fost profesor-invitat la Institutul de Romanistica al Universității din Viena. Între 2009-2013 a fost director al Institutului de Filologie Română "A. Phillipide". A debutat cu articole, comentarii și eseuri în 1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din 1995 redactor responsabil), “Limba română”, “Studii
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, 1950 și urm. LR = Limba română, Editura Academiei Române, București, 1951 și urm. LRC = Limba română, revista trimestriala editata de Ministerul Științei și Învățămîntului din Republică Moldova, Chișinău, 1991 și urm. OS = Opinia studențeasca, revista de cultură, Iași, 1975 1989. SCL = Studii și cercetări lingvistice, Editura Acedemiei Române, București, 1952 și urm. 1. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005. 2. "Trei opinii despre un eveniment editorial: Augustin, “De dialectica
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
vieții se consacră muncii de creație. Debutează cu poezia "Biografie" în 1932 pe paginile ziarului bucureștean "Adevărul literar și artistic", după care publică sporadic poezii în presa vremii scrise în manieră barbian-argheziană. Câteva articole publicistice publicate în anii studenției {"Realități studențești"; "Facultatea și studenții ei"; "Eroism și lașitate"; "O manevră") denotă orientarea democratică a tânărului scriitor, tendința de încadrare plenară în problematica vieții și atașamentul față de frământările și năzuințele oamenilor muncii spre o viață mai bună. Creația literară de după 1945, reflectată
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
Cahul. În anul 1949 absolvă școala medie nr. 2 din Cahul cu brio. Fiind absolvent, Eugen Grebenicov poate nici nu se gândea că peste timpuri va fi preocupat și de studierea problemelor mecanicii cerești. Anul 1954 îi aduce rezultatul muncii studențești. Absolvind Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova cu mult succes este recomandat la doctorantură ca fiind unul dintre cei mai promițători absolvenți ai facultății de matematică-mecanică. Ca să ne dăm seama de calea creației științifice a lui Eugen Grebenicov vom numi doar
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
Cenaclului literar "Pavel Dan" al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara și fondator al Cotidianului Timișoara și al Societății Timișoara, totodată participant, ca lider, la Revoluția din Decembrie 1989. Debutează în literatură în 1976, cu versuri, în revista "Forum studențesc" și colaborează, mai apoi, regulat, la reviste precum "Orizont", "Amfiteatru", “Echinox", “Luceafărul”. A murit în 2 decembrie 1993 înainte de publicarea primului său volum de poezii. Nume de referință al generației optzeciste, refuzând orice fel de compromis, Monoran își amână debutul
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
da unele speranțe de eliberare. Pe 28 octombrie 1939, cu ocazia aniversării zilei independenței Cehoslovaciei, au avut loc demonstrații de protest împotriva ocupației și, în timpul confruntărilor cu poliția, fost ucis studentul Jan Opletal. Poliția germană s-a folosit de demonstrațiile studențești generate de moartea lui Opletal ca pretext pentru închiderea facultăților. Nouă lideri ai mișcărilor studențești au fost împușcați, iar alți tineri au fost deportați în lagărele de concentrare. Portofoliul educației naționale a fost în credințat unui colaboraționist, colonelul Moravec . Hitler
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
au avut loc demonstrații de protest împotriva ocupației și, în timpul confruntărilor cu poliția, fost ucis studentul Jan Opletal. Poliția germană s-a folosit de demonstrațiile studențești generate de moartea lui Opletal ca pretext pentru închiderea facultăților. Nouă lideri ai mișcărilor studențești au fost împușcați, iar alți tineri au fost deportați în lagărele de concentrare. Portofoliul educației naționale a fost în credințat unui colaboraționist, colonelul Moravec . Hitler a considerat că von Neurath a acționat prea blând în timpul reprimării demonstrațiilor, l-a numit
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
numeroasă, având cinci frați. S-a căsătorit cu fata unui avocat bucovinean, fost comandant legionar și a avut un copil. După 23 august 1944 a început să cocheteze cu comuniștii și se pare că s-a înscris într-o asociație studențească procomunistă, precum și în Partidul Muncitoresc Român. Una dintre victimele sale și-l amintește ca pe un ""bărbat frumos, ieșit din comun ... cu părul castaniu spre blond ... când se încrunta, te înspăimanta ... corpul bine proporționat părea corpul unui atlet de performanță
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
direcționate în principal împotriva politicienilor și intelectualilor. Cu toate aceste, cehii au demonstrat împotriva ocupației străine cu ocazia sărbătoririi Zilei independenței Cehiei de pe 28 octombrie 1938. Moartea de pe 15 noiembrie a studentului Jan Opletal, rănit în timpul demonstrațiilor, au generat demonstrații studențești și represaliile germane. Au urmat arestări în masă ale politicienilor și a aproximativ 1.800 de studenți și profesori. Pe 17 noiembrie, toate universitățile și colegiile din protectorat au fost închise, liderii studenților au fost executați, iar alte sute de
Protectoratul Boemiei și Moraviei () [Corola-website/Science/311242_a_312571]
-
literare", "Cronică", "Dacia literară", "David"(Austria), "Dialog (Alma Mater)", "Dichtungsring" (Germania), "Echinox", "Gazeta literară" (debut în 1966), "Luceafărul", "Moment poetic" (R. Moldova), "Mozaicul", "Poesie & Art" (Israel), "Poesis", "Porto Franco", "Revista muzeelor și monumentelor","România literară", "SLAST", "Steaua", "Sinteze", "Viața Românească", "Viața studențeasca", "Vitraliu" etc. și la TVR, Radio București și Iași. Lectură suplimentară Cărțile lui au fost comentate de: Adrian Ălui Gheorghe, Vasile Baghiu, Balazs Imre Jozsef, Nicolae Băciuț, Marlena Braester, Eugen Budau, Constantin Călin, Paul Cernat, Andrei Corbea, Sorin Cunea, Mihai
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
dintre adepții săi. Iugoslavia a suferit o perioadă de criză economică și politică în 1969, din pricina unui masiv program guvernamental de reformă economică ce a majorat indirect diferența dintre bogații din nord și săracii din sudul țării. Demonstrațiile și revoltele studențești de la Belgrad, în iunie 1968 s-au răspândit și în Kosovo în luna noiembrie a aceluiași an, dar au fost înăbușite forțele de securitate. Cu toate acestea câteva dintre cerințele studenților - în special pentru adevăratele puterile reprezentative pentru albanezi pe
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
l-a catalogat drept „foarte mare fotbalist, căruia nu-i place fotbalul!”. , legenda Universității născută în potcoava de pe malul Someșului, a fascinat Clujul fotbalistic. În toamna lui 1959, la doar 21 de ani, Ivansuc a fost atras de mirajul boemiei studențești din sânul lui "U" și s-a transferat de la Reșița la Cluj. „Zoli se întâlnea mereu la loturile naționale de tineret cu Mateianu, Petru Emil și Felician Mureșan, cei trei clujeni care-i povesteau despre atmosfera din echipa universitară. A
Zoltan Ivansuc () [Corola-website/Science/311300_a_312629]
-
la gradele de căpitan (dec. 1948), maior (1949), locotenent colonel (1950) și colonel (1954). În perioada Revoluției din Ungaria din 1956, colonelul Marin Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara, având un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș. Studenții au alcătuit o listă cu revendicări, în care cereau condiții mai bune de trai în căminele studențești, desființarea cotelor din agricultură, retragerea din țară a trupelor sovietice, libertatea presei, autonomie universitară. Martorii la acele
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara, având un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș. Studenții au alcătuit o listă cu revendicări, în care cereau condiții mai bune de trai în căminele studențești, desființarea cotelor din agricultură, retragerea din țară a trupelor sovietice, libertatea presei, autonomie universitară. Martorii la acele evenimente spun că studenții de la medicină s-au baricadat în cămine, iar armata a tras în clădiri. Cei care au luat cuvântul la
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
stat. Atunci Dragnea ne-a spus: ""Luați-i!"". Au fost îmbarcați în camioane și duși la cazărmile din Beșcheret. S-au urcat de bună voie în mașinile armatei și acolo li s-au acordat toate drepturile..."". Apreciat pentru rezolvarea revoltei studențești din Timișoara, este numit în funcția de comandant al Corpului 38 Armată (august 1956 - 1959), fiind înaintat la gradul de general-maior (1957). După ce în perioada 1959 - 1960 a fost locțiitor al comandantului Regiunii a 3-a Militare iar între mai
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
Unii autori au făcut o legătură între cei 13 „nemuritori” din film și cei 13 membri ai grupului condus de Alexandru (Ică) Tănase, care fuseseră parașutați în România în 1953. Conducătorul grupului a fost comandant legionar și șef al centrului studențesc Timișoara, fiind sprijinit ca student la Politehnică printr-o bursă oferită de Pantelimon Nicolaescu, tatăl viitorului regizor. Reîntors de pe frontul antisovietic, el s-a refugiat în Germania în septembrie 1944, oferindu-se să-l ia cu el acolo și pe
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
poetic, cu toate încercările unor critici literari cunoscuți care au prezentat referate elogioase, primul volum de poezii, Căile șoimului, i-a apărut cu o întârziere de aproape un deceniu, în 1990. În anii '80, s-a afirmat în paginile revistei studențești "Amfiteatru". A publicat poezii, eseuri, traduceri, interviuri, cronici literare, cronici de artă în revistele: România literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, Convorbiri literare, Teatrul, Arta, Magyar Szo etc. A colaborat la Radio România, la redacția Culturală, editorialist la revista " Viața studențească ". A
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
revistei studențești "Amfiteatru". A publicat poezii, eseuri, traduceri, interviuri, cronici literare, cronici de artă în revistele: România literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, Convorbiri literare, Teatrul, Arta, Magyar Szo etc. A colaborat la Radio România, la redacția Culturală, editorialist la revista " Viața studențească ". A fost printre primii jurnaliști și scriitori care au vorbit la Radio-ul național, în Decembrie 1989. După 1990 este prezent în revistele literare cu poezii, eseuri, cronici literare, comentariu politic. A fost redactor al revistei Tomis, din Constanța (oraș
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]